Hamer Noua Medicina Germana

7/23/2019 Hamer Noua Medicina Germana

http://slidepdf.com/reader/full/hamer-noua-medicina-germana 1/345

Nouaparadigmăa sănătăţiişi a viconformdescoperirilormedicale şiştiinţice ale

Dr. med.Ryke GeerdHamer

2!



N"#$ %&D'('N$

G&R%$N'()



*"$R+& '%,"R+$N+-

'nformaţiile din această preentare sunt

furniatenumai /n scopuri informaţionale.



$cestea nu /nlocuiesc sfatul medicalprofesionist-



N"#$ ,$R$D'G%$ $ 0$N$+$+'' 0' $ 1'ND&()R''r f

conform descoperirilor medicale şi ştiinţice aleDr. med. Ryke Geerd Hamer.

N"#$ %&D'('N$ G&R%$N'($

De mii de ani3 umanitatea e4perimenteaă faptul că3 /n denitiv3 toate 5olile sunt de origine psi6ică. $cest lucruconstituie o valoare ştiinţică solidă3 /nscrisă /n patrimoniul cunoaşterii universale. Numai medicina modernă7 face dininţe /nsu8eţite3 un sac plin de formule c6imice.7

Dr. Ryke Geerd

Noua paradigmă a sănătăţii şi a vindecării preintă cauele reale3 regularitatea3 cone4iunile3 semnicaţia 5iologicămodul /n care se deruleaă programele 5iologice3 pe 5aa descoperirilor ştiinţice ale dr. Ryke Geerd Hamer3 cunoscute denumirea de

NG% 9 N&: G&R%$N %&D'('N&;adică Noua %edicină Germanică.



<iograa Dr. HamerMoartea lui Dirk şi propria sa experienţă cu privire la cancer l-au făcut pe Dr. Hamer să investigheze istoricul pacienţilor săi de cana!at foarte cur"nd că# la fel ca el# toţi au trecut prin experienţe extrem de stresante# $nainte ca %oala să se instaleze şi să se dezvolte.&%servarea conexiunii dintre minte şi organism nu a fost surprinzătoare. 'umeroase studii arătaseră de(a că at"t cancerul# c"t şi alte %adesea precedate de un eveniment traumatizant. )nsă# Dr. Hamer a continuat cercetările sale. *rmărind ipoteza că toate evenimenteleorganism sunt controlate de creier# a analizat tomograile pacienţilor săi şi le-a comparat cu istoricul lor medical. Dr. Hamer a descope

că orice %oală# nu numai cancerul# este controlată de o zonă cere%rală specică legată# $n mod particular# de un con!ict şoc perfect identica%il. +ezultatulcercetărilor sale este prezentat $ntr-o diagramă ştiinţică ce ilustrează legătura %iologică existentă $ntre psihic şi creier# precum şi corelaţia sa cu organele şi

$ntregului organism uman.Dr. Hamer a denumit descoperirile sale (ele = >egi <iologice ale Noii %edicini7# datorită faptului că aceste legi %iologice# vala%ile $n cazul oricărui p

oferă o perspectivă cu totul nouă asupra $nţelegerii cauzei# evoluţiei şi procesului natural de vindecare a %olii. ,entru că descoperirile sale au fost prezentate ad

deformat şi pentru a păstra integritatea şi autenticitatea muncii sale ştiinţice# Dr. Hamer şi-a prote(at $n mod legal materialele de cercetare# su% numele de e'e Medicine/ 0'M - 'ouă Medicină ermanică1. 2ermenul 3'e Medicine4 neput"nd folosit nicăieri la nivel internaţional. )n 5675# Dr. Hamer a prezentat rdescoperirilor sale $n cadrul 8acultăţii de Medicină a *niversităţii din 2u%ingen# su% forma unei teze de postdoctorat. 9u toate acestea# p"nă astăzi# *niversitaterefuzat să-i testeze cercetările# $n ciuda o%ligativităţii legale de a o face. cesta este un caz fără precedent $n istoria universitară. )n mod similar# medicina ocirefuzat să apro%e descoperirile sale# $n ciuda celor :; de vericări ştiinţice diferite# făcute at"t de medici independenţi# c"t şi de asociaţii profesionale. <a scurdupă ce Dr. Hamer şi-a prezentat teza# i-a

Dr. Hamer s-a născut $n anul 56:=# $n ermania. studiat medicina# zica şi teologia# specializ"ndu-se apoi $n psihiatrie# neurologie şi medicină internă# cu o teză de doctorat despre tumorile cere%rale. 9elmai mult a fost pasionat de psihoză# ind foarte afectat de situaţia dramatică a oamenilor internaţi lapsihiatrie. ,e 57 ugust 56>7# Dr. +?ke eerd Hamer# M.D.# la vremea aceea internist şef la clinicaoncologică a *niversităţii din Munchen# ermania# a primit vestea şocantă că ul său# Dirk# a fost $mpuşcataccidental de către prinţul italian @ictor Ammanuel de Bavoia. Dirk a murit $n %raţele tatălui său# $ndecem%rie 56>7# după o sută unsprezece zile de agonie. 9"teva luni mai t"rziu# Dr. Hamer eradiagnosticat cu cancer testicular. Din moment ce nu fusese niciodată grav %olnav# a realizat imediat faptulcă dezvoltarea cancerului său poate avea o legătură directă cu pierderea tragică a ului său.

Ryke Geerd Hamer

Dirk Geerd Hamer



fost adresat un ultimatum $n scopul de a renunţa la descoperirile sale ştiinţice# $n caz contrar contractul său cu 9linica *niversitară nu va re$nnoit. )n 567C# dmunca sa nu a fost niciodată pusă la $ndoială sau dezapro%ată# i-a fost ridicată licenţa medicală pentru că a refuzat să se conformeze principiilor medicinii stantoate acestea# Dr. Hamer $şi continuă munca şi $n 567># reuşeşte să-şi extindă descoperirile către orice %oală cunoscută de medicină.

Dr. Hamer a fost persecutat şi hărţuit timp de = ani# $n special de către autorităţile germane şi franceze. )n 566># Dr. Hamer este arestat şi condamnat lade $nchisoare deoarece a oferit informaţii medicale gratuite 0fără a poseda licenţă medicală1 de trei ori. După arestarea sa# poliţia a percheziţionat şele pacien*lterior# $n timpul procesului# Ministerul ,u%lic din Eiener 'eustadt a tre%uit să admită că# din cei ?= de pacienţi a8aţi /n cea mai mare parte /n stadiu

cancer terminal73 ? erau /ncă /n viaţă3 după o perioadă de @9= ani Amai mult de BC. <a 6 septem%rie ;;F# Dr. Hamer a fost arestat $n casa luiBpania pe %aza unui mandat de arestare internaţional. )n urma unui ordin european de extrădare# a fost extrădat $n 8ranţa şi $ntemniţat la $nchisoarea din 8leur?Merogis. fost condamnat la trei ani de $nchisoare pentru $nşelăciune şi complicitate $n practicarea ilegală a medicinei. )n fe%ruarie ;;C# după un an şi (umăta$nchisoare# Dr. Hamer a fost eli%erat. )n martie ;;># este forţat să părăsească exilul său spaniol. )n prezent# trăieşte $n oraşul Bandef(ord din 'orvegia. DeoareHamer nu şi-a a%andonat studiile cu privire la 'oua Medicină ermanică# continuă să e persecutat prin toate mi(loacele posi%ile şi imagina%ile# ind acuzat de$nalt grad de iresponsa%ilitate chiar şi $n 'orvegia 0unde $n ultimii doi ani au murit circa >;;;; de pacienţi de cancer iar $n ultimii = de ani# 5 milion de pacienţnorvegieni au murit din cauza mornei şi a chimioterapiei1. Aste vor%a despre un alt proces intentat $mpotriva sa 0$n 'orvegia1 unde susţinătorii# pacienţii şi apsăi veniţi din ermania# ustria# Gtalia# 8ranţa şi 'orvegia au susţinut $n faţa tri%unalului din Bandef(ord că desfăşurarea 3cancerului4 lor era $n deplină conformi'oua Medicină ermanică. ceştia şi-au manifestat solidaritatea pentru pacienţii norvegieni care suferă de 3cancer4 şi disponi%ilitatea lor de a-i a(uta pentru asupravieţui.

Dr. Hamer armă că 'oua Medicină ermanică poate $nvăţată $n universităţi# $n două zile are dreptate. <egile sale fundamentale sunt at"t de simple şi evidente $nc"t ne putem $ntre%a# pe %ună dreptate# cum se face că nimeni nu s9a gEndit la acest lucru pEnă acum. +ăspunsul are la %ază principiul evolpentru ca o nouă descoperire să vadă lumina zilei tre%uie să sosească momentul potrivit şi mai tre%uie ca cel puţin o parte din umanitate să atingă un anumit nconştienţă pentru a putea folosi descoperirea un om al peşterilor nu ar şti ce să facă cu un automo%ilJ 2otul este $nscris $ntr-un scenariu care ne depăşeşte pe tcare# nu reuşim să ni-l imaginăm. Deci# nu ne răm"ne altceva de făcut dec"t să-l acceptăm şi să spunem# cu ad"nc respectI

%ulţumim3 Dr. Hamer-7

'n ce constă utilitatea acestei noi paradigme medicaleF

& indică semnicaţia %iologică a $m%olnăvirilor#& arată modul $n care se manifestă %olile precum şi simptomele care pot apărea#

& relevă singura soluţie via%ilă pentru eradicarea %olii.N%G este un sistem ce descrie procesele ziologice care se petrec $n toate organismele vii# legăturile şi semnicaţia %olilor.

N%G este ştiinţa medicală %azată pe ştiinţele naturale# cu rezultate verica%ile# repeta%ile# care nu se %azează pe credinţe# aceste legi precum gravitaţia



funcţionează chiar dacă nu credem $n ele. 9unoaşterea cauzelor care stau la %aza declanşării %olilor# face posi%ilă terapia cauzală şi implicit găsirea soluţiei sigdenitive pentru vindecare.

N%G este o ştiinţă precum zica sau chimia# este un sistem %iologic# ziologic ce cuprinde şi %olile# %azat pe cele = <egi %iologice descoperite de dr. Hamnicio ipoteză. Aste vala%il pentru toate inţele vii# exclude hazardul# şi poate vericat de către oricine.

N%G cuprinde şi terapia# arăt"nd faptul că# pentru a $ncepe procesul natural de vindecare# este necesară rezolvarea con!ictului a!at la %aza şocului emo

care declanşează %oala.,rimul pas $n terapia 'M este să oferi o $nţelegere a naturii %iologice a simptomului. De exempluI un anumit tip de cancer# $n relaţie cu cauzele sale psih

tomograe şi un istoric medical complex sunt de asemenea vitale pentru a determina# dacă pacientul este $ncă $n faza activă a con!ictului sau de(a se vindecăeste $ncă $n fază activă# atenţia tre%uie $ndreptată asupra identicării motivului şocului iniţial DHB şi dezvoltarea unei strategii pentru rezolvarea con!ictului. Ascrucială pregătirea pacientului şi informarea lui cu privire la simptome# la procesul de vindecre şi la eventualele complicaţii ce pot să apară. Bimptomele sunt foprevizi%ileJ

)ntruc"t con!ictele individuale sunt create $n situaţii de viaţă individuale# 'M nu oferă soluţii universal vala%ile de rezolvare a con!ictelor. Boluţia tre%uieindividual de către ecare dintre noi# $n condiţiile reale ale vieţii# prin revelarea adevărului# prin rezolvarea relaţiilor interumane. Dacă acest lucru nu este posi%rupte relaţiile şi create altele noi# $n acelaşi timp este recomandat controlul asupra emoţiilor noastre. @indecarea survine automat după ce ne liniştim# indiferenreuşim să o facem. Aa este inevita%ilă# deoarece face parte din cursul resc al 'aturii.

Descoperirile doctorului. Hamer ne furnizează# pentru prima oară $n istoria medicinii# un sistem sigur care ne permite nu numai să $nţelegem# dar şi să predezvoltarea şi simptomele oricărei %oli. ceasta este adevărata medicină preventivă# un aspect al 'M care cu greu poate dez%ătut sucient. devărata prevnecesită $nţelegerea cauzelor reale ale %olii şi aceasta este exact ceea ce cercetările dr. Hamer ne furnizează $n detaliu.

'N+R"D#(&R&

(e este N%GF

Aste o medicină %azată pe ştiinţele naturale# demonstra%ilă sută la sută din punct de vedere ştiinţic# %azată pe = legi %iologice 0şi nicio ipoteză1# care ne posi%ilitatea de a urmări şi de a $nţelege orice caz clinic din punct de vedere strict ştiinţic.

Descoperă legăturile dintre diferitele procese ziologice# arată cauzele care stau la %aza %olii# făc"nd controla%il procesul de vindecare 0fără reacţii secund'e arată cum putem in!uenţa $n mod 3natural4 procesele %iologice şi cum putem evita situaţiile care ne pun viaţa $n pericol.'u $nlocuieşte intervenţiile medicale indispensa%ile salvării vieţii sau tratamentul simptomatologic de alinare a durerilor# $nsă cunosc"nd acest sistem %io

evitate stările care ne pun viaţa $n pericol. Bimptomele care p"nă $n prezent nu aveau niciun sens# pot $nţelese. +ata de supravieţuire# chiar şi $n cazul canceste de 6>KJ



(e este 5oalaF

9onform 'M# %oala este un ,rogram Liologic Bpecial 0,LB1 %ine fondat creat de natură# care are sens şi este compus din două faze. Be manifestă simultaplanuriI psihic# cere%ral# şi organic# declanş"ndu-se $n organism ca răspuns la un şoc emoţional# care tre%uie să $ndeplinească anumite condiţii specice# ind dreacţie %iologică de supravieţuire. ceste programe %iologice sunt inexistente $n condiţii normale 0de echili%ru1# deoarece nu se declanşează $n cazul $n care nunevoie. )nsă atunci c"nd condiţiile specice sunt $ndeplinite# $n vederea rezolvării din punct de vedere %iologic a con!ictului emoţional# se declanşează o modi

nivel organic# o multiplicare sau o necrozare celulară $n prima fază# denumită faza activă a %olii. După rezolvarea con!ictului# modicarea survenită nu $şi mai aprin urmare se intră $n faza a doua a %olii# cea de refacere# $n care celulele multiplicate se descompun iar celulele necrozate se refac. +aţiunea %iologică se a!ădintre cele două faze.

9onform medicinii academice dominante# unanim acceptate# %oala este considerată ca o eroare a naturii# ca o decienţă a sistemului imunitar# ca ceva mcare $ncearcă să distrugă organismul. ,rin urmare# 3%oala4 tre%uie com%ătută şi eradicată prin toate mi(loacele de strategie medicală disponi%ile precum su%stachimice# intervenţii chirurgicale# radiaţii# etc.. )n medicina academică nu se cunoaşte aspectul %ifazic al %olii şi nici faptul că aceasta are raţiune %iologică.



(e este cancerulF

9onform 'M# <egea de er a cancerului 0prima lege %iologică1 şi <egea %ifazică a %olilor 0a doua lege %iologică1 dovedesc faptul că este vor%a despre omanifestare $n corpul zic# care apare $n prima fază - cea a con!ictului activ# e prin proliferare sau necrozare celulară# e prin diminuarea funcţiei unui organ# p"nă la %locarea acestuia. 2oate acestea sunt determinate de stratul em%rionar al germenului din care provin at"t organul c"t şi ţesutul cere%ral corespondent 0lege %iologică1.

9onform medicinii moderneI &rice fel de multiplicare celulară# proliferare sau tumoră $nseamnă cancer.

<oli deinimă

$fecţiunicutanateDia5et $rtrită

+ul5urări dedispoiţie,0'H'($ (R&'&R "RG$N Deec6ili5re

mintale($N(&R (&R1'($>(on8ict se4ualfeminin

($N(&R "0"0

($N(&R %$%$RA($R('N"%>"<#>$R

(on8ict de /ngriorare9

cui5($N(&R ,#>%"N$R(on8ict de frică demoarte

(on8ict de devaloriare desine

(on8ict se4ualmasculin

(on8ict deseparare

($N(&R D& (">"N

/m5ucătură greu dedigerat

($N(&R R&N$>(on8ict derenunţare

($N(&R %$%$RA($R('N"%

D#(+$>

($N(&R "1$R'$N($N(&R +&0+'(#>$R

(on8ict de pierdereprofundă

$N(&R#> D& ,R"0+$+$



CELE CINCI LEGI BIOLOGICE ALENOII MEDICINI GERMANICE

<">'>& 0#N+ ,R"(&0& <'">"G'(& 0&%N'*'($+'1&.

<">'>& 0#N+ #I"R D& JNK&>&0.

<">'>& 0#N+ (#R$<'>&.

SĂ NU NE FIE TEAMĂ DE BOLI PRECUMCANCERUL!



Din punct de vedere 5iologic3 creieruluman nu poate face nicio diferenţă /ntreR&$> 9 1'R+#$> 9 '%$G'N$R 9 0'%<">'(.

+alamusul este atEt o structură a creierului care participă la recepţiainformaţiilor nervoase cEt şi un centru nervos care oacă un rol deintegrare /n maoritatea funcţiilor nervoase. &l primeşte informaţiilesenitive şi senoriale care provin de la alţi centri nervoşi şi leanalieaă /nainte de a le transmite corte4ului cere5ral Ascoarţacere5rală. Jn structura internă a talamusului predomină su5stanţacenuşie. Datorită legăturilor sale cu 6ipotalamusul3 trunc6iulcere5ral şi aproape toate părţile corte4ului cere5ral primeşteaferenţe Aaferenţă L transmitere a impulsurilor senitivo9senorialela diverse niveluri ale sistemului nervos central ale tuturorsensi5ilităţilor e4teroceptive3 proprioceptive3 viscerală.Din punct de vedere funcţional talamusul este cea mai importantăonă de integrare a nevra4ului pentru că aici vin toate informaţiilede la receptorii somatici3 splan6nici şi de la aparatul viual. >a acestnivel toate aceste informaţii sunt puse /n legătură unele cu celelalte3

astfel sensi5ilităţi 5anale precum durerea3 rămEn active c6iar şi /na5senţa legăturii talamusului cu corte4ul.De asemenea prin legăturile nucleului medial cu 6ipotalamusul aungla corte4 informaţiile viscerale şi astfel activitatea viscerală aungesă e controlată de la nivel corticalM controlul se e4ercită asuprareacţiilor emoţionale şi instinctive generate de aferenţele viscerale.

Hipotalamusul se a8ă la 5aa creierului3 su5 cele două emisfere cere5rale. &l este situatimediat su5 talamus ind o colecţie de centri nervoşi specialiaţi3 conectaţi cu alte oneimportante din creier şi cu glanda 6ipoă. &ste regiunea creierului implicată /n controlul unorfuncţii vitale3 precum mEncatul3 dormitul şitermoreglarea. &ste strEns legat de sistemul 6ormonal endocrin. Hipotalamusul are căi nervoase care /l conecteaă cu sistemullim5ic3 care este strEns legat de centrul olfactiv din creier. $ceastă porţiune a creierului are3 de asemenea3 cone4iuni cu arii cecontroleaă alte simţuri Africi3 comportamentul şi organiarea memoriei.

2alamus-Hipotalamus

2alamusHipotalamus

2alamus-Hipotalamus

,rin urmare3 talamusul şi 6ipotalamusul repreintă centreleprincipale care reunesc

R&$>#> 9 1'R+#$>#> 9 '%$G'N$R#> 9 0'%<">'(#>.

retina

nervoptic

prima

r



ADH03 ($R& +R&<#'& 0$ JND&,>'N&$0()0'%#>+$N#R%)+"$R&>& ('N(' A= (R'+&R''!. &0+& +R)'+ JN %"D DR$%$+'( Astresant3 intens3 pertur5ator3

copleşitor.

2. $,$R& ,& N&$I+&,+$+&3 0#R,R'ND& 'ND'1'D#>

+"+$> N&,R&G)+'+ Aprecum un fulger din cerulsenin.

. $R& #N ("NK'N#+ ("N*>'(+#$>3 %&NK'N& 'ND'1'D#> ($,+'1JN+R9" 0+$R& ("N+'N#) D& 0+R&03 ($R& J> D"%'N) JN

+"+$>'+$+&.

@. &0+& +R)'+ JN 0">'+#D'N&3 'ND'1'D#> *''ND 'N($,$<'>D& $9I' J%,)R+)I' >#' JN0#I' 0$# $>+"R$

0&N+'%&N+&>& +R)'+& JN %"%&N+#> I"(#>#'.O

=. N# $R& R&P">1$R& '%&D'$+).

+"$+& <">'>& 0#N+ D&(>$NI$+& D& #N 0"(&%"K'"N$>

f f f

w /v w



(&>& ('N(' >&G' <'">"G'(&

(ele cinci legi 5iologice au apărut odată cu viaţa3 şi sunt /nscrise /n codul genetic al tuturor inţelor viiplanta3 animalul şi omul se comportă conform aceloraşi legi 5iologice.

!. >egea de er7 a cancerului 9 un con8ict emoţional declanşeaă o modicare la nivel organic.2. *iecare 5oală are o evoluţie 5ifaică 9 se compune din două fae3 dar acest lucru este vala5il numai /n caul

/n care con8ictul a fost reolvat.. 0istemul ontogenetic de 5oli7 Acancer şi 5oli ec6ivalente ca ,rogram <iologic 0pecial A,<0 5ine fondat

creat de natură de9a lungul timpului.@. 0istemul ontogenetic de micro5i.

=. >egea c6intesenţei 9 orice modicare este declanşată de un şoc con8ictual emoţional care activeaă un,rogram <iologic 0pecial A,<0 5ine fondat al naturii3 5oala ind de fapt o reacţie 5iologică desupravieţuire.



,R'%$ >&G& <'">"G'($ 9>&G&$ D& *'&R7 $ ($N(&R#>#'

,rimul criteriu.

*iecare cancer sau 5oală ec6ivalentă cancerului repreintă un ,rogram <iologic0pecial 5ine fondat A,<0 şi de5uteaă printr9un DH0 Anumit de Dr. Hamer Dirk Hamer0yndrome73 generat de un şoc emoţional con8ictual 5iologic e4trem de 5rutal3 dramatic3trăit /n solitudine care se produce3 /n mod simultan3 la nivel psi6ic3 cere5ral şi organic.

Din punct de vedere psihologic# DHB-ul este un eveniment neaşteptat foarte personal#condiţionat şi determinat de experienţele noastre trecute# de vulnera%ilităţi# de percepţiile personale#de valorile şi credinţele noastre. Ni totuşi# DHB-ul nu este doar un con!ict emoţional# ci şi unul %iologic#care tre%uie $nţeles $n contextul evoluţiei noastre personale.

De exemplu# un %ăr%at poate suferi un şoc con!ictual de 3pierdere de teritoriu4# c"nd $şi pierdecasa sau locul de muncă. 8emeia# poate suferi un şoc con!ictual de 3a%andon4 atunci c"nd divorţează sau este spitalizată peneaşteptate. 9opii suferă adesea de şoc con!ictual de 3separare4# c"nd se despart părinţii sau c"nd mama se re$ntoarce la loculde muncă.

nimalele experimentează# la r"ndul lor# aceste şocuri con!ictuale $n urma pierderii %ruşte a cui%ului sau teritoriului# aunuia dintre pui# a separării de partener sau de grup# a unei ameninţări neaşteptate# a unei perioade $n care au !ăm"nzit sau africii de moarte.

tunci c"nd are loc DHB# şocul afectează o zonă specică# predeterminată din creier# cauz"nd o leziune vizi%ilă petomograa computerizată# denumită focus Hamer 08H O conguraţie su% formă de inele concentrice la nivel cere%ral1 precum şi olocalizare a cancerului sau a %olii echivalente 0,LB1 la nivel de organ.

Derularea ,LB la nivel psihic# cere%ral şi organic $ncepe odată cu DHB-ul şi durează p"nă la rezolvarea con!ictului 0dacăexistă soluţie1 şi a crizei epileptice sau epileptoide.

0indromul Dirk Hamer ADH0 declanşeaă totul.

$l 29lea criteriu0entimentul nostru su5iectiv Aa8at /n spatele con8ictului şi percepţia noastră individuală cu privire la con8ict

sunt cele care determină care parte a creierului va afectată de şoc şi3 /n consecinţă3 ce fel de simptome ice sevor manifesta3 ca urmare a con8ictului.



Btarea de gravitate a %olii va determinată de intensitatea şocului emoţional# $n timp ce localizarea %olii $n organism vadepinde de tipul de emoţie trăit. *ără con8ict nu e4istă 5oală iar a conştient de acest lucru repreintă primul passpre vindecare.



$l 9lea criteriu

*iecare ,LB se desfăşoară /n mod simultan pe trei niveluri psi6ic3 cere5ral şi organic.,si6icul3 creierul# şi organul corespunzător sunt trei niveluri $ntr-un organism unicat şi funcţionează $ntotdeauna simultan.

>$+&R$>'+$+&$ <'">"G'()<ateralitatea noastră %iologică determină# care parte dintre cele două emisfere ale creierului va atinsă de

impactul con!ictului şi care parte a corpului va afectată. Aa este decisă $n momentul primei diviziuni celularedupă concepţie. +aportul %iologic dintre persoanele dreptace şi st"ngace este de aproximativ C;IF;.

>ateralitatea 5iologică poate uşor de sta5ilit cu autorul testului de aplaue.,alma care se a8ă deasupra indică dacă persoana este stEngace sau dreptace.

+egula lateralităţiiI la o persoană dreptace a!ată $ntr-un con!ict cu mama sau copilul luiPei va afectatăpartea st"ngă a corpului iar $ntr-un con!ict cu un partener 0oricare cu excepţia mamei sau a copilului1# va afectată partea dreaptă. <a oamenii st"ngaci# situaţia este inversată.

0ta5ilirea lateralităţii 5iologice este foarte importantă /nidenticarea şocului emoţional ADH0 original.

De e4emplu Dacă o femeie dreptace suferă un con8ict de /ngriorare7 pentru starea de sănătate a copilului ei# ea vadezvolta un cancer glandular mamar la s"nul ei st"ng. Deoarece există o corespondenţă $ncrucişată de la creier la organe# pe o

tomograe computerizată a creierului# 8H 0focare Hamer1 corespunzătoare vor găsite $n emisfera dreaptă a creierului carecontrolează ţesutul glandular al s"nului st"ng. )n cazul $n care femeia este st"ngace# con8ictul de /ngriorare7 pentru copilulei se va manifesta su% formă de cancer la s"nul drept# impactul apare pe tomograa computerizată a creierului 0921 $n emisferast"ngă a creierului.

R&>$K'$ (&R&<&> 9"RG$N

+runc6icere5ral

oneafectate

de *H<a originea tuturor %olilor 0angină# %ronşită# cancer# leucemie# scleroză $n

plăci# etc.1 există un eveniment particular din viaţa %olnavului pe care acesta l-a trăit precum un şoc emoţional 0traumă1I separare afectivă# ofensă#concediere# umilire# decesul unui părinte# diagnostic medical paralizant... uneveniment trăit $ntr-un mod dramatic# neprevăzut şi con!ictual# $n solitudine şi

fără a avea posi%ilitatea unei soluţii satisfăcătoare.Decisiv3 este modul /n care acest eveniment este trăit deecare-

glandelesEnului drept

pleura şiperitoneul drept

pericardul dreptQ

pielea corium dinpartea

dreaptă a corpului

glandelesEnului stEng

pleura şiperitoneul stEng

pericardul stEng

pielea corium dinpartea

stEngă a corpului



$ 29$ >&G& <'">"G'($

*'&($R& <"$>$ A,<0 $R& " &1">#K'& <'*$P'($ /n caul /n care3 con8ictul a fost reolvat.

ceşti termeni se referă la sistemul nostrunervos autonom 0B'1# care controlează funcţiilevegetative# cum ar %ătăile inimii sau digestia. )ntimpul zilei# organismul este $ntr-o stare normalăsimpaticotonică de stres iar $n timpul somnului

$ntr-o stare normală vagotonică de odihnă0odihnă şi digestie1.

ctivitatea umană este reglată desistemul neurovegetativ# compus $n principaldin sistemul ortosimpatic sau simpatic# şi dinparasimpatic sau vag# numit astfel după al zecelea nerv cranian 0vag sau pneumogastric1# cel mai puternic din sistem.)ntotdeauna 4%oala4 $ncepe cu 4faza rece4 0perioada con!ictuală1 care soseşte prima# ind urmată de 4faza caldă4 0de refacere1după ce şocul este depăşit. +ezolvarea şocului emoţional este cheia de %oltă pentru a trece la faza de refacere.

Gntensitatea şi durata con!ictului emoţional determină impactul con!ictului# tipul leziunii şi gravitatea simptomelor $nam%ele faze. De o%icei# cele două faze au aceeaşi durată# ceea ce face estima%ilă perioada de vindecare.

!. 8aza de simpaticotonie# de con!ict activ sau de $m%olnăvire 0faza rece1 O perioadă activă din ,LB

De $ndată ce are loc un şoc emoţional 0DHB1# ritmul normal ziPnoapte este $ntrerupt instantaneu şi $ntregul organism intră $nfaza de con!ict activ. )n acelaşi timp# semnicativ ,rogramul Liologic Bpecial 0,LB1# care se corelează cu anumite con!icte esteactivat. ,rin urmare# cele trei niveluri ale inţei umane 0psihic# cere%ral şi zic1 intră# $n acelaşi timp# $ntr-o fază de reacţie pentrua putea supravieţuiI

>a nivel psi6ic "ndirea o%sesivă 0legată de con!ict şi de găsirea unei soluţii1 este permanentă. Bimptomele tipice suntinsomnie# inapetenţă 0lipsa poftei de m"ncare1# tahicardie 0%ătăi rapide ale inimii1# hipertensiune arterială 0tensiune arterialăcrescută1# hipoglicemie 0valoare mică a glucozei $n s"nge1 şi greaţă 0dispepsie1. 8aza de con!ict activ se mai numeşte şi faza

rece# pentru că $n timpul stresului vasele de s"nge se contractă 0vasoconstricţie venoasă şi arterială1# ceea ce duce la m"ini şipicioare reci# o piele rece# frisoane sau transpiraţii reci.

9u toate acestea# din punct de vedere %iologic# starea de stres# $n special atenţia şi preocuparea totală faţă de con!ict# punindividul $ntr-o poziţie mai favora%ilă pentru a găsi o rezolvare a con!ictului.

(ria

epilepticăOepileptoidă

Noapte

&utonie L NormotonieRitm normal iO te lll

(iclul de i simpaticotonie(iclul de noapte vagotonie

0impaticotonie permanentă*aa activă a con8ictuluilli

1agotoniepermanentă lll *aade refacere sauvindecarea

+imp

Noapte

&utonieAstarea deec6ili5ru



>a nivel cere5ral ria cere%rală de impact a con!ictului $n creier este determinată de natura exactă a con!ictului.Dimensiunea focarelor Hamer 08H1 - mici inele concentrice localizate $ntr-o anumită zonă din creier care supravegheazăfuncţionarea unui organ %ine determinat# este $ntotdeauna proporţională cu durata con!ictului şi cu intensitatea sa.

>a nivel organic <a organele controlate de creierul vechi 0trunchiul cere%ral şi cere%elul1 - colon# plăm"n# cat# rinichi#glande mamare - are loc o proliferare# o tumoră. <a organele controlate de măduva cere%rală şi cortexul cere%ral# cum ar oasele# ganglionii limfatici# colul uterin# ovare# testiculele sau epiderma# apare o necrozare celulară 0pierdere de ţesut1 sau are loco diminuare a funcţiei unui organ merg"nd p"nă la %locarea acestuia 0ex. paralizia1.

*n con8ict suspendat7 se referă la situaţia $n care o persoană răm"ne $n con!ictul-fazei active# deoarece nu poaterezolva con!ictul sau con!ictul $ncă nu a fost rezolvat.

& persoană poate trăi cu un con!ict mic şi cancer p"nă la o anumită limită de v"rstă# cu condiţia ca tumora să nu provoaceo%stacole mecanice# de exemplu cancerul de colon. )n cazul $n care o persoană se a!ă $n faza de con!ict activ de o perioadă mailungă de timp# acest lucru $i poate fatal. 9u toate acestea# $n faza de con!ict activ# nu se poate muri de cancer deoarece#tumorile care cresc $n timpul primei faze a unui ,LB 0tumorile pulmonare# tumorile hepatice# tumorile mamare1# nu fac altcevadec"t $m%unătăţesc modul de funcţionare al organelor $n această perioadă.

,acienţii# care nu supravieţuiesc fazei de con!ict activ# mor de cele mai multe ori ca urmare a pierderilor de energie# privarede somn# şi# mai presus de toate# din cauza fricii. 9u un prognostic negativ şi tratamente toxice precum 3chimioterapia4# $n plusfaţă de epuizarea emoţională# mentală şi zică# ma(oritatea pacienţilor nu au nicio şansă.

Reolvarea con8ictului AR( este punctul de cotitură care iniţiază a doua fază a ,LB. <a fel ca şi faza de con!ict activ#

faza de vindecare are loc paralel pe toate cele trei niveluri.2. *aa de vagotonie sau faa de con8ict reolvat sau de vindecare Afaa caldă L perioada de vindecare din ,<0 Lperioada transpiraţiei 9 cria epilepticăOepileptoidă 9 perioada cicatriării.

)n aceasta etapa sistemul nervos autonom parasimpatic şi sistemul vagal sunt activate. pare o stare de somnolenţă#derma şi extremităţile sunt calde iar# uneori# chiar fe%ră 0faza caldă1. Gntensitatea acestei faze este# $n general# proporţională cuprima şi $ncepe $ntotdeauna $n momentul rezolvării con!ictului# niciodată $nainte. ceastă fază secundă este $mpărţită# la r"ndulsău# $n două părţi distincte de către criza epileptică sau epileptoidă. )naintea crizei are loc refacerea cere%rală# culmin"nd cuapariţia crizei epileptoide după aceea# corpul $şi va continua refacerea 0$ncepută $n momentul rezolvării con!ictului1# p"nă laresta%ilirea completă a homeostaziei 0stare de echili%ru1. )n cadrul fazei de vagotonie asistăm la următoarele evenimenteI

>a nivel psi6ic este momentul $n care se 3respiră din nou4# g"ndirea o%sesivă dispare# apare un sentiment de mareuşurare# de linişte su!etească şi echili%ru. pare pofta de m"ncare. &dihna şi alimentaţia sănătoasă vor spri(ini organismul $n

timpul procesului de vindecare şi refacere.>a nivel cere5ral celulele cere%rale afectate de DHB $ncep să se vindece. @indecarea are loc $n acelaşi timp cu vindecarea

psihicului şi a organului corespondent.



,rima parte a faei de vindecare Apostcon8ictuală 9 ,( 9 faa $. ,"nă la apariţia crizei epileptoide# apa şi lichidulseros sunt atrase de zona afectată din creier gener"nd un edem cere%ral care are rolul de a prote(a ţesutul cere%ral $n timpulprocesului de refacere. cest edem cere%ral 0um!ătură1 produce simptome cere%rale tipice de vindecare# cum ar I dureri decap# ameţeli# sau viziune neclară.

,e tomograe# modicările sunt foarte uşor de o%servatI inelele concentrice vizi%ile anterior se estompeazădupă apariţia edemului şi apar acum neclare.

)n timpul primei părţi a fazei de vindecare# focarul Hamer 08H1 apare pe tomograa cere%rală 0921 su%

forma unor inele $ntunecoase 0indic"nd edem la nivelul creierului1.(ria epileptică sau epileptoidă apare $n timpul fazei de vindecare şi se desfăşoară simultan pe toate

cele trei niveluri.&dată cu de%utul crizei epileptoide persoana reactivează con!ictul activ# la nivel psihic# dezvolt"nd

simptome tipice precum nervozitate# transpiraţii reci# frisoane şi greaţă. De ce această recidivă con!ictualăinvoluntarăQ )n v"rful fazei de vindecare 0punctul cel mai important al vagotoniei1 at"t edemul cere%ral c"t şi cel

al organului corespondent a(unge la dimensiunea sa maximă. Axact $n acest moment# creierul va declanşa un impulssimpaticotonic pentru a $mpinge 0apăsa1 edemul afară. *rmat apoi de o fază de urinare# timp $n care organismul va elimina totexcesul de lichid reţinut $n timpul primei părţi a fazei de vindecare.

Bimptomele specice crizei epileptoide sunt determinate de tipul de con!ict şi de organul corespondent implicat. Gnfarctmiocardic# accidente vasculare cere%rale# crize de astm# migrenă# sau crize epileptice# sunt doar c"teva exemple ale fazei de

vindecare.,artea a 29a a faei de vindecare Apostcon8ictuală 9 ,( 9 faa <După expulzia cere%rală a edemului# celulele gliale sau nevrogliile 0ţesutul con(unctiv de susţinere a sistemului nervos

central# a!at permanent $n creier1 nalizează procesul de refacere la nivel cere%ral. Buma acumulărilor de celule glia depinde demărimea edemului cere%ral precedent 0,9 - faza 1.

cesta este acumularea naturală de neuroglia 03glio%lastom4 - mai exactI celulele gliale sau nevrogliile1# care esteinterpretată $n mod eronat ca o 3tumoră pe creier4.

,e parcursul celei de-a doua părţi a fazei de vindecare# 8H apare pe o tomograe cere%rală ca o conguraţie de inele deculoare al%ă.

)n timpul crizei epileptoide pacientul poate dezvolta - cu succes - atac de cord 0cu angină pectorală $n faza de con!ict activ1.)n cazul $n care con!ictul precedent fazei active a durat mai mult de 6 luni# atacul de cord poate fatal. (unoscEnd N%G3 oastfel de situaţie gravă poate prevenită-

>a nivel organic pe organul afectat apare un edem care are rolul de a prote(a ţesutul pe durata vindecării# şi care treptatva eliminat. 2otodată are loc o transformare la nivelul organelorI proliferarea sau distrugerea celulară se opresc imediat# inddeclanşat procesul de vindecare. )n organele controlate de trunchiul cere%ral şi cere%el 0creierul mic1 tumorile vor descompusecu a(utorul ciupercilor şi mico%acteriilor# iar $n organele controlate de creierul mare şi cortexul cere%ral# necrozele sau ulceraţiile



se vor regenera şi se vor reface cu celule noi# tot cu a(utorul ciupercilor şi mico%acteriilor. Aste un proces $nsoţit# de regulă# dein!amaţii potenţial dureroase cauzate de edemul format. lte simptome tipice regenerării suntI hipersensi%ilitate# m"ncărimi#spasme 0dacă sunt implicate



ţesuturile musculare1 şi in!amaţii. )n cazul $n care micro%ii nu sunt disponi%ili 0din cauza vaccinării# a uzului excesiv deanti%iotice# a chimioterapiei1# tumorile nu se pot dezintegra cum tre%uie# răm"n şi sunt $ncapsulate $n mod inofensiv.

<a sf"rşitul acestei faze de autovindecare# organele şi ţesuturile afectate sunt refăcute complet# devenind adesea mult mairezistente dec"t au fost $nainte de apariţia şocului con!ictual# prin urmare persoana are o stare generală mai %ună.

Bimptomele precum edemul 0tumefacţie cu acumulare de lichid seros $n spaţiile intercelulare ale ţesuturilor1# in!amaţia#puroiul# infecţiile# fe%ra şi durerile ne indică faptul că este vor%a despre un proces natural de vindecare. Durata şi severitateasimptomelor de vindecare sunt determinate de intensitatea şi durata con!ictului precedent fazei active. Dacă au loc recăderi $n

faza de con!ict activ# acestea $ntrerup faza de vindecare şi prelungesc procesul de vindecare.2ratamentele %rutale precumchimioterapia sau radioterapia tul%ură vindecarea naturală a cancerului. Deoarece organismul nostru este programat $n modinerent pentru a vindeca# va continua să $ncerce nisarea procesului de refacere. +eapariţia 3cancerului4 este# de o%icei# urmatăde tratamente şi mai agresiveJ Medicina &cială nu recunoaşte evoluţia %ifazică a ecărei 3%oli4# medicii sunt stresaţi atunci c"ndvăd o tumură $n creştere la un pacient# neştiind că există o fază de vindecare $n perspectivă# sau c"nd o%servă fe%ră# 3infecţie4#in!amaţie 0tumefacţie# durere locală# temperatură locală crescută# eritemProşeaţă locală1# dureri de cap sau alte dureri la unpacient# necunosc"nd faptul că aceste simptome sunt de fapt vindecarea unui con!ict precedent fazei active. )n cazul $n caremedicii ar recunoaşte relaţia %iologică corespondentă psihic-creier-organ ar realiza faptul că cele două faze sunt# de fapt douăpărţi ale unei ,rogram Liologic Bpecial# verica%il printr-un 92# unde focarul Hamer 08H1 ar găsit $n am%ele faze $n aceeaşilocaţie. spectul exact al 8H indică# dacă pacientul este $ncă $n con!ict activ 0inele concentrice1 sau $n faza de vindecare#indic"nd faptul că punctul crucial al crizei epileptoide a fost de(a depăşit. &dată cu $ncheierea fazei de vindecare# normotonia şi

ritmul normal ziPnoapte sunt resta%ilite pe toate cele trei niveluri.1indecare suspendată7

Axpresia 3vindecare suspendată4 se referă la situaţia $n care faza de vindecare# nu poate nalizată# din cauza recidivării şirepetării con!ictului.

,osi5ile derulări ale con8ictelor

)n afara con!ictelor o%işnuite şi a rezolvării lor sunt posi%ile şi alte variante de derulare a ,rogramului Liologic Bpecial 0,LB1.Bimptomele se schim%ă conform acestor variante.

9on!ictul nerezolvat# aşa numita fază de con!ict activ a!ată $n derulare O con!ict $n derulare. De exempluI scleroza



multiplă. +ezolvare con!ict O calmare# liniştire. )n cazul $n care reapare aceeaşi temă con!ictuală# $nsoţită de aceleaşi sentimenteşi de o stare tensionată# faza de con!ict activ se va redeclanşa.

+e$ntoarcere $n faza de con!ict activ O re$nceperea ,rogramului Liologic Bpecial. Aste vor%a despre aşa numitele %olicroniceI reumatism# alergii# ulceraţii# crize# etc.

9riză 9riză 9riză 9riză

+ecadere din faza de refacere $n faza de con!ict activ O vindecare $ntreruptă. ,erioade de vindecare din ce $n ce mai lungi#crize mai lungi. De exempluI %oala ,arkinson# ciroză# distrugerea organelor.

9riză 9riză 9riză 9riză 9riză 9rizăepileptică epileptică epileptică epileptică epileptică epileptică

(on8ictul recăderilor sau I'N&>&7

9"nd experimentăm un şoc emoţional 0DHB1# mintea noastră se a!ă $ntr-o stare de conştientizare acută. Bu%conştientulnostru preia rapid toate componentele asociate cu situaţia de con!ict special. De exemplu# locaţia# starea vremii# persoaneleimplicate# sunetele# mirosurile# etc. )n 'M# amprentele care răm"n $n urma unui DHB# sunt numite 3NG'A4.

,rogramul Liologic Bpecial rulează pe 3şinele4# sta%ilite $n momentul DHB.



+evenirea la starea con!ictuală la ecare apariţie a şinelor# p"nă la rezolvarea con!ictului şi calmarea denitivă.+ezolvări parţiale# conştientizarea şinelor.9"nd con!ictul iniţial este rezolvat denitiv# sinele nu ne mai in!uenţează.Dacă suntem $n faza de vindecare şi ne a!ăm pe una din şine# e prin contact direct# e prin asociere# con!ictul este

reactivat $n mod instantaneu# iar după un con!ict rapid de tip 3+eluare4# simptomele de vindecare vor urma imediat. Bpreexemplu# erupţie cutanată $n urma unui 3con!ict de separare4recidivat # simptome frecvente reci cu aşezarea pe şină a unui4con!ict ur"t mirositor4# dicultăţi de respiraţie# chiar o criză de astm asocietă cu o 3frică $n teritoriu4# sau diaree asociată cu un

con!ict 3de $m%ucătură indigestă4 recidivat. 3+eacţia alergică4 poate declanşată de ceva sau de cineva care este asociat cuDHB-ul iniţial - o su%stanţă alimentară# polen# re de păr de la anumite animale# un parfum anumit sau chiar o persoană.

De exempluI măn"nci o portocală şi prietena ta te anunţă că te părăseşte 0pentru tine este DHBJ 1# p"nă c"nd nu-ţi vei găsio altă prietenă# vei avea alergie la portocale.

)n medicina convenţională 0at"t alopatică c"t şi naturopatică1# principala cauză a alergiilor este considerată a un sistemimunitar 3sla%4.

Bcopul %iologic al 3şinei4 este de a funcţiona precum un semnal de avertizare pentru a evita confruntarea cu acelaşi3pericol4 0DHB1# pentru a doua oară. )n săl%ăticie# aceste semnale de alarmă sunt vitale pentru supravieţuire.

3Ninele4 tre%uie luate $n considerare $ntotdeauna# c"nd avem de-a face cu recăderi care recidivează# cum ar răceli# atacuride astm# migrene# erupţii cutanate# crize epileptice# hemoroizi# infecţii ale vezicii urinare etc. Desigur# orice recidivă a canceruluitre%uie să e $nţeleasă din această perspectivă.

De asemenea# şinele au un rol esenţial $n cazurile 3cronice4# cum ar ateroscleroza 0depunerea de grăsimi şi colesterol peperetele intern al arterelor# determin"nd sclerozareaP%locarea acestora1# artrita# ,arkinson .)n 'M# reconstruirea cazurilor DHB# $mpreună cu tot ceea ce $nseamnă 3şine4 este o măsură semnicativă $n $ncheierea

procesului de vindecare.Diagrama structurală a şinelor Ponă Ponă Ponă Snă0 DHB DHB DHB DHB

$ 9$ >&G&<'">"G'($

0'0+&%#> "N+"G&N&+'( $> +#%"R'>"R 0' <">'>"R &(H'1$>&N+& ($N(&R#>#'

:-a lege %iologică explică corelaţia existentă $ntre psihic# creier# şi organe $n contextul em%rionar 0ontogenetic1 şi evolutiv0logenetic1 al dezvoltării organismului uman. 'e arată că nici locaţia 8H $n creier# nici proliferarea celulelor 0tumora1 saupierderea ţesutului 0necroza1 ca urmare a unui DHB nu sunt accidentale# ind integrate $ntr-un ,rogram Liologic Bpecialsemnicativ inerent ecărei specii.

Dr. Hamer a o%servat că unele organe se

comportă la fel de-a lungul derulării %olii 0ţesutcon(unctiv# cartila(e# tendoane# oase# rinichi#splină# ganglioni limfatici1. Ni-a pus $ntre%areareascăI ce pot avea $n comun aceste organe# dinmoment ce funcţionează la felQ &are# provin dinacelaşi strat germinal em%rionarQ

Diagrama alăturată arată că toate ţesuturilecare derivă din acelaşi strat germinal suntcontrolate de aceeaşi parte a creierului. &ctoderm5 l- a %eoderm

(e este stratul germinalem5rionarF

Din studiile de em%riologie# cunoaştem faptul

0ecţiune cu celetrei

straturi germinatela

em5rioni &ndoderm

că# $n primele 5> zile ale stadiului em%rionar se

formează trei straturi germinale em%rionare0endo- dermul# mezodermul şi ectodermul1 dincare se vor dezvolta apoi toate organele şiţesuturile noastre.

)n timpul dezvoltării sale em%rionare# fătul parcurge rapid toate fazele de evoluţie# de la la stadiul de ovul fecundat 0zigot1 şip"nă la maturitate adică p"nă la inţă umană completă 0dezvoltarea ontogenetică repetă dezvoltarea logenetică1.

)n funcţie de nivelul em%rionar al germenului din care provine organul# se poate determina tipul con!ictului# organul care va afectat şi modicarea maladivă specică 0multiplicare sau necrozare celulară1. cesta este sistemul ontogenetic al tumorilor şi%olilor echivalente.

(orelaţia creier 9 stratgerminai



D&R'1$+&>& *"'+&>"R &%<R'"N$R&t

Derivatele endodermului

Din endoderm iau naştereI- epiteliul tu%ului digestiv şi glandelor anexe#- lim%a# amigdalele#

- parenchimul glandelorI tiroidă# paratiroide# timus#pancreas#

- epiteliul urechii medii#- epiteliul laringelui# %ronhiilor şi epiteliul alveolar#- epiteliul vezicii urinare#- epiteliul uretrei#- epiteliul vesti%ulului vulvar.

Derivatele meodermului

Mezenchimul este o aglomerare cu potenţial dediferenţiere $n multiple direcţii. Bpre regiunile laterale aleem%rionului migrează celule desprinse din lungul linieiprimitive care se dispun $ntre ectoderm şi endoderm realiz"ndmezodermul. cesta se $mparte topograc $n : regiuni I

> Mezodermul cefalic

> Mezodermul troncular

> Mezodermul caudal

,relungirea centrală va genera notocordul saumezodermul axial# după care lamele mezodermului devincompacte şi suferă un proces de segmentare triplă $n urma

căruia iau naştere I> Somitele sau mezodermul paraaial

> !efrotomul sau mezodermul intermediar

> Mezodermul lateral somatic "i splan#nic

Am%rionul uman are :7-F5 de somite dispuse metamericcare din punct de vedere topograc se repartizează $nI :-Fsomite occipitale# > somite cervicale# 5 somite toracale# =

somite lom%are# = somite sacrale# =-7 somite coccigiene.,eretele medial al somitelor se desface# celulele sedispun paraaxial şi determină formarea sclerotomului $n zonamediană# a miotomului $n zona centrală şi a dermatomului $nzona periferică.

)n interiorul mezodermului lateral apare o cavitatenumită celom# limitată $nspre ectoderm de foiţa mezodermicăa lamei late rale# ce devine mezoderm somatic 0foiţăsomatopleurală1 şi $nspre endoderm de mezodermul splanhnic0foiţa splahnopleurală1.

Din mezodermul lateral se formeazăI- epiteliul seroaselorI pericard# pleură# peritoneu

- epiteliul trompei uterine# uterului şi vaginului#- gonadeleI ovar# testicul- glanda corticosuprarenală- dermul# hipodermul- muşchii striaţi 0din mezodermul somitelor1- muşchii netezi 0din mezodermul splanhnic1- muşchii mem%relor 0din mezodermul somatic1- scheletul- prostata# vezicula seminală

Derivatele ectodermului

&dată cu su%$mpărţirea mezodermului şi diferenţiereanoto- cordului apare tu%ul neural. 'otocordul induce $nectodermul supraiacent apariţia unei $ngroşări ce constituie



placa neurală. Aa continuă p"nă $n regiunea posterioară adiscului em%rionar şi prin $nvaginare creează un şanţ neural

ale cărui margini se apropie şi se unesc alcătuind tu%ul neuraldeasupra căruia ectodermul se reface.



Din punctul de (oncţiune al lamei medulare cu

ectodermul se desprind celule care determină apariţia a doucordoane amplasate de o parte şi de cealaltă a tu%ului neuracestea se divid $n grupe celulare cu dispoziţie metamericăconstituind crestele neurale.Din ectoderm se dezvoltăI

- sistemul nervos central# sistemul nervos vegetativ#glanda medulosuprarenală

- epiteliul organelor senzoriale # neuroepiteliile organelde simţ

- epiteliul posterior al irisului# cristalinul# con(unctiva#

muşchii irisului- epiderma- glandele salivare şi glandele mamare- lo%ul posterior al glandei hipoze şi glanda epiză

smalţul dentar



Forma corpului: disc %ilaminar.

Piele şi derivate: unistraticate.

Ziua 12. In)a*ia trofoblastului înendometrul uterin. 1 riscul embrionardidermic amnios sac )itelin. (Langman'sMedical Embryology !t" editam.

0ăptămEna .

Forma corpului: disc %ilaminar. <inia primitivăproeminentă. Nanţul neural schiţat. par primele : somite,lică cefalică prezentă.Celom si mezenterii: extraem%rionar.

O



schiţate.



Săptămâna /. 0lacentă de tip "emocoria

elementele nutriti)e i o2igenul a3ate sângele matern din arterele spirale trec )asele embrionare situate în a2)ilo*ită-ilor coriale. (Langman's MedicEmbryology !t" edition.

Gura: stomodeum. Mem%rana oro-faringiană dispare.

,rocesele mandi%ular şi maxilar nete.Faringe şi derivate: turtit şi lat. ,ungi faringiene.,rimordiul tiroidian. 9avitatea timpanică schiţată.u! digestiv şi glande ane"e: intestin anterior şiposterior prezent. @ezicula om%ilicală comunică larg cu



Sistem muscular: Be $nchide şanţul neural. pare

creasta neurală. : vezicule cere%rale. par ganglionii#nervii. Ronele ependimară şi de manta.



#rganele de sim$: @ezicula optică. ,lacoda auditivă şi

ganglionul acustic. 9upa optică şi foseta cristaliniană. Bedesprinde vezicula optică. ,lacoda olfactivă.Riua F - =IForma corpului: Am%rion cur%. ,rezintă 5: - ; perechisomite. ,licile cefalică şi caudală ad"nci. 'europor anterior

$nchis. pare vezicula optică.Gura: ,rimordiul lingual.u! digestii% şi glande ane"e: 9loaca şi mem%ranacloacală sunt individualizate. Asofag scurt.Celom si mezenterii: Lursa omentală schiţată.

O O

Riua C - >I Aspect general: prezintă 5 - 6 perechi de somite.'europor posterior $nchis. Be o%servă arcurile %ranhiale 5-: f t ti ă i f t ti ă , i ţ di ă



Celom şi mezenterii: apar mem%ranele

pleuropericardice şi pleuroperitoneale.Mezogastrul ventral se separă de septul transvers. Aparat uro-genital: mezonefrosul atinge limita sainferioară. pare mugurele ureteropelvic. Diferenţiereacrestei genitale.

Aparat cardiovascular: vasele a(ung la cap şimem%re. Modicări la nivelul vaselor viteline şi om%ilicale.9ondensare a miocardului. Be formează septurile cardiace.,rimordiul splinei.Sistem osos: condensare mezenchimală schiţ"nd

viitoarele oase.Sistemul muscular: mase premusculare la cap# trunchişi mem%re.Piele şi derivate: epiderm %istraticat.Sistem nervos: = vezicule cere%rale Diferenţierea cortex



prezentă. Be diferenţiază paletele mem%rului inferior.

Gura: mugurii linguali fuzionează. 8oramen cecum. <amala%iodentară. Mugurii glandelor parotide şisu%mandi%ulare.Faringe şi derivate: primordiul glandei tiroide $nforamen cecum. Din pungile faringiene. se desprindI

glandele paratiroide# timus# corpul ultimo%ranhial.



u! digestiv şi glande ane"e: rotaţia stomacului $n

(urul axului longitudinal 6;S $n sens orar şi $n (urul axuluiantero-posterior. nsa intestinală primitivă se alungeşte.Be schiţează lo%ii hepatici. Diviziunea regiunii cloacale. Aparat respirator: se schiţează lo%ii pulmonari.Diviziunea %ronhiilor. 9avitatea laringiană o%literată

temporar.Celom şi mezenterii: $nchiderea comunicăriipleuropericardice. lungirea mezenterului odată cucreşterea $n lungime a intestinului. Aparat uro-genital: diviziunea cloacei. ,elvisul renal

$ncepe ramicarea $n calice mari# calice mici etc. p"nă lanivel de tu%i colectori 0inclusiv1. onadele şi tu%ercululgenital prezente. onadele $n etapa nediferenţiată. parecanalul paramezonefrotic Muller.Aparat cardiovascular: hemopoieza prezentă la nivelul



antehelix# concha# c?m%a concha1 cu originea $n primele

două arcuri %ranhiale. par razele digitale la mem%rulsuperior.0ăptămEna T.Piua @@ 9 @? Aspect general: apar pleoapele. ,roeminenţa cotului.

Nanţuri $ntre razele digitale la nivelul mem%rului superior.par raze digitale la mem%rul inferior. rcurile %ranhialeinvoluează şi dispar. Be formează g"tul.Gura: se formează lim%a. <amele dentară şi la%ială suntseparate# $ncepe osicarea mandi%ulei. 8aza de am%ieni

$n dezvoltarea gurii# formarea palatului osos primar prinfuziunea proceselor palatine derivate din mugurii maxilari.9orpul ultimo%ranhial derivat din punga a F-a %ranhialăeste $nglo%at glandei tiroide unde va da naştere celulelor 9parafoliculare secretoare de calcitonină



Be



diferenţiază valvele cordului. @enele pulmonare

$nglo%ate $n atriul st"ng. Bplina proeminentă.Sistem osos: condricare generalizată. 9ondro-craniu.Sistem muscular: muşchii se diferenţiază rapid $n totcorpul lu"ndu-şi forma şi sediul denitiv.Piele şi derivate: schiţarea glandelor mamare.

Sistem nervos: emisfere cere%rale voluminoase. 9orpstriat# talamus# proeminente. Gnfundi%ul $n contact cupunga +athke. ,lexuri coroide. Medulasuprarenală cuorigine $n crestele neurale pătrunde $ncorticosuprarenala primitivă dezvoltată din mezodermul

celomic.#rgane de sim$: sura coroidiană se $nchide incluz"ndartera cere%rală a retinei. 8i%rele nervului optic pătrund $n pediculul optic. 9ristalinul devine solid. Be formeazăpleoapele Bchiţarea tunicilor vasculară şi %roasă la



tu%erculul lingual impar. Mugurii glandelor su%linguale.

,unga +athke se desprinde de epiteliul tavanului guriiprimitive din care a luat naştere. 8aringe individualizat.Derivatele pungilor faringiene sunt neteI cavitateatimpanică# trompa auditivă Austachio. par foliculiitiroidieni.

u! digestiv şi glande ane"e: intestinul face volute $nsacul hernial. @ilozităţi intestinale. 8icat $n poziţie relativdenitivă. Aparat respirator: nările o%struate temporar.Celom şi mezenterii: $nchiderea comunicării pleuro-

peritoneale prin fuziunea mem%ranelor pleuro-peritonealecu mezoeso- fagul şi septul transvers form"nd astfeldiafragma concomitent diafragma $şi termină co%or"readin regiunea cervicală $n regiunea lom%ară.Aparat uro-genital: ovarul şi testiculul sunt dezvoltate



dar $ncă neseparate.

Piua =@ 9 ==.Forma corpului: urme ale cozii. Degetele mem%relorinferioare lungi şi separate. Mugurii faciali fuzionaţi#şanţurile dintre mugurii faciali acoperite deectomezenchimul feţei. 9ap

rotun(it# cu aspect uman. &rgane genitale externe cuaspect necaracteristic ca sex. 9oada dispare. Gntestinuleste herniat ziologic $n celomul cordonului om%ilical.0ăptămEna B. Aspect general: cap mai rotun(it# pleoape prezente#

fuzionate. Be menţine hernia ziologică a intestinului.&rgane genitale externe $ncă nediferenţiate ca sex.

0ăptămEna !.

E b i 14 ă tă â i (5 6



vizi%ili. &rganul de smalţ şi papila dentară se a!ă $n plin

proces de formare. ura se a!ă $n faza de dezvoltare4mamifer4 caracterizată de fuziunea plicilor palatine#formarea palatului moale şi nazofaringelui# separareacavităţilor nazale $ntre ele şi faţă de cavitatea orală.Faringe şi derivatele c&mpului mezo!ran'ial:

reticul şi corpusculi timici. 9orp ultimo%ranhial $ncorporatglandei tiroide.



u! digestiv şi glande ane"e: intestinul reintră $n

cavitatea a%dominală. 9analul anal este conturat# cu unsegment superior 0derivat din ultima parte a intestinuluiposterior1 şi un segment inferior dezvoltat dinproctodeum. Mem%rana anală dispare. Aparat respirator: diviziunea cavului nazal prin septul

nazal osos şi mem%ranos. 'as cartilaginos. 9av laringiandezo%struat. par plicile vocale.Celom si mezenterii: intestinul reintrat $n cavitateaa%dominală

Osuferă un proces de coalescenţă şi capătă poziţiacaracteristică. Aparat uro-genital: canalul genital paramezonefroticMuller degenerează la fătul de sex masculin datorităacţiunii factorului MGB 0Mullerian Gnhi%iting Bu%stance1



9etus în )ârstă de 15 săptămâni (+ luniintra7uterin (după L. 8ilsson

Aspect general: or$ane $enitale eterne diferen%iate &posi'il( sta'ilireaseului morfolo$ic fetal prin eamen eco$rafic)

Gura: apar papile liforme şi foliate pe faţa dorsală alim%ii. ,erpendicular pe mugurii dentiţiei deciduale

Băptăm"na

5.



Aparat cardio-vascular: măduva osoasă este

formatoare de elemente gurate. Be diferenţiază tunicilevasculare.Sistem osos: notocordul degenerează. &sicareacontinuă# unele oase sunt schiţate.Sistem muscular: se schiţează muşchii netezi şi

organele cavitare.Pielea şi derivate: epiderma prezintă trei straturi. Bedisting corion şi derm.Sistem nervos: creierul are structura relativă. Beevidenţiază intumescenţele cervicală şi lom%ară ale

măduvei spinării# corespunzătoare plexului %rahial şirespectiv lom%ar ce deservesc mem%rele. par coada decal şi lum terminale. Be diferenţiază tipurile denevroglie.#rgane de sim$: organizarea ochilor este $n stadiu



$ncepe dezvoltarea tonsilei faringiene.

u! digestii% şi glande ane"e: apar glandele gastriceşi intestinale. colarea colonului ascendent şidescendent la peretele posterior cu apariţia fasciilor 2oidt G şi GG alipirea duodenului la peretele posterior şiformarea fasciei retroduodenopancreatice 2reitz# etc. $n

lumenul intestinului se formează meconium.

:mm



9etus în )ârstă de 1; săptămâni (/ luniintrauterin (după L. 8ilsson

Aparatul respirator: se schiţează sinusurile paranazale.lande traheale. 8aza canaliculară a plăm"nilor0permea%ilizarea căii respiratorii1.

Celom si mezenterii: omentul mare fuzionat cumezocolonul

proeminenţa cere%eloasă şi coliculii cvadrigemeni.



proeminenţa cere%eloasă şi coliculii cvadrigemeni.#rgane de sim$: organele sensi%iltăţii generale sunt

diferenţiate.

Băptăm"na 57.



Băptăm"na 57. Aspect general: corpul este acoperit de vernix caseosa.Bchiţa unghiilor la degetele mem%relor.

Băptăm"na ;.

Aspect general: lanugo vizi%il# vernix caseosa a%undent.Gura: depunere de smalţ şi dentină 0$ncep"nd din luna a=-a1. apare tonsila linguală. Be dezvoltă mugurii dentiţieidenitive.Faringe şi derivate: tonsila capătă aspect denitiv.

u! digestiv şi glande ane"e: se dezvoltă noduliilimfatici şi musculara mucoasei $n intestin 0$ncep"nd dinluna a =-a1. Be formează colonul ascendent 0luna a C-a1.pendicele vermiform 0luna a C-a1. landele esofagieneprofunde 0luna a >-a1. ,licile circulare la nivelul intestinului

gros 0luna a C-a1. Aparat respirator: osicarea nasului 0luna a C-a1.Dezo%struarea narinelor 0luna a C-a1. ramicarea%ronhiilor cu apariţia a P: din ramicaţiile %ronhiilor.

Pielea şi derivate: vernix caseosa 0strat de grăsime care



Pielea şi derivate: vernix caseosa 0strat de grăsime careacoperă pielea nou născututlui1. 9ornicarea epidermului0luna a =-



a1 . +amicarea canalelor glandei mamare 0luna a 7-a1.

<anugo 0păr n care acoperă pielea unui nou născut1predomină 0luna a >-a1. Bistem nervosI se dezvoltăcomisurileI corpul calos# hipocampul# ha%enula# chiasmaoptică. $ncepe mielinizarea măduvei spinării 0luna a =-a1.9ortexul straticat tipic 0luna a C-a1. 8isurile şi girii

cere%rali 0luna a >-a1. $ncepe mielinizarea la nivelulcreierului.#rgane de sim$: osicarea nasului şi urechii 0luna a =-a1. 2unica vasculară a cristalinului este net diferenţiată0luna a >-a1. +etina denitivată percepe lumina 0luna a

>-a1. ustul este prezent 0luna a 7-a1. ,leoapele seredeschid.

9etus în )ârstă de 51 săptămâni (! luni



superioare. Băptăm"na C. Aspect general: ochii parţial deschişi. eneleprezente.



Băptăm"na 7.

Aspect general: ,ielea uşor z%"rcită# ochii deschişi#pleoape mo%ile# păr apărut pe scalp.

Băptăm"na :;. Aspect general: unghiile sunt prezente la mem%rele

inferioare. 2esticolele $ncep să co%oare $n scrot.Băptăm"na :. Aspect general: ,iele netedă de culoare roz. *nghiilesunt acum cornicate 0semn de maturitate fetală1 şia(ung la extremitatea distală a degetelor mem%relorsuperioare. 2esticulele pătrund $n scrot.

Băptăm"na :C. Aspect general: lanugo aproape a%sent. Mem%rele



v(((r +R#N(H'(&R&<R$>

proliferare celularătumoră şimultiplicare celularăintensicareafuncţiei organului

descompunereatumorii prinintermediulciupercilor şi amico5acteriei +<(

&ndo

'oapte

Autonie O 'ormotonieI

+itm normal ziPnoapte9iclul de ziI simpaticotonie9iclul de noapteI vagotonie

Bimpaticotoniepermanentă8aza activă a con!ictului

9riza epilepticăPepileptoi

@agotoniepermanentă 8azade refacere sauvindecarea

'

Autonie0starea de ec



interacţiona cu lumea $ntr-o manieră gurativă prin lim%a( şi sim%oluri# ei pot experimenta astfel de con!icte de3$m%ucătură4 $ntr-un sens transpus. *n contract sau o persoană pe care nu le pot 3do%"ndi4# o remarcă (ignitoarepe care nu o pot 3digera4. @rem să posedăm# 3$m%ucătura4 care ni s-a luat sau nu putem scăpa de 3$m%ucătură4.

,lăm"nii# mai precis alveolele pulmonare# sunt afectate de un con!ict de 3frică demoarte4#declanşat de o situaţie care ne pune $n pericol viaţa.

*rechea se referă la con!ictele de auz 0sunetul 3%ucăţică41. 9on!icul de 3a nu capa%ilde a captura o %ucăţică de sunet4 afectează urechea dreaptă 0de exempluI nu audevocea mamei1# $n timp ce con!ictul de 3a nu $n măsură de a scăpa de o %ucăţică desunet4# afectează urechea st"ngă 0de exempluI un zgomot puternic enervantinstantaneu1 *n con!ict activ afectează urechea medie# printr-o 3infecţie4 $n timpul fazei

de vindecare.

2u%urile renale# care sunt cele mai vechi ţesuturi ale rinichilor# corespund unor con!icte %iologice care se $ntorc $napoi la momentul $n care strămoşii noştri $ndepărtaţi au trăit $n ocean şi ind aruncaţi pe ţărm şi-ausimţit viaţa periclitată. 'oi# trăim astfel un 3con!ict de a%andon4 0stare de izolare# excludere1 precum un3con!ict de existenţă4

0sunt $n (oc viaţa noastră sau mi(loacele noastre de trai1# sau precum un con!ict de 3spitalizare4.*terul şi trompele uterine# precum şi prostata# sunt legate de con!ictele de 3procreare şi de

con!ictele 3ur"te4 cu sexul opus.

2oate organele şi ţesuturile care derivă din endoderm generează o proliferare de celule $n timpulcon!ictului activ. stfel# cazurile de cancer al gurii# cancer de esofag# stomac şi cancer duodenal# cancer hepatic# cancer depancreas# cancer de colon şi rect# de vezică urinară# de rinichi# cancer pulmonar# cancer uterin sau cancer de prostată# sunt

controlate de trunchiul cere%ral şi sunt cauzate de con!ictele %iologice corespunzătoare acestora. &dată cu soluţionareacon!ictului# tumorile se opresc imediat din creştere.)n faza de vindecare# celulele suplimentare 0tumora1 care au servit unui scop %iologic $n timpul fazei de con!ict activ# sunt

descompuse cu a(utorul micro%ilor de specialitate 0ciuperci şi mico%acterii1. )n cazul $n care micro%ii aferenţi nu sunt disponi%ili#

<2A+<G22AI <ateralitatea nu este semnicativă la ţesuturile controlate de trunchiul cere%ral. Bexemplu# dacă o femeie dreptace suferă un con!ict de 3a%andon4# impactul con!ictului va avea loc $n trenale din dreapta sau din st"nga 0indiferent dacă con!ictul a fost produs de copil sau de partener1.



pro%a%il din cauza unui exces de anti%iotice# tumora răm"ne $n vigoare şi se $ncapsulează# fără a se mai dezvolta.

De regu # procesu natura e vin ecare vine o at cu um tura e em # in amaţia# tu ercuoz # transpiraţii e nocturne#fe%ra

şi ureri e. i ci vom g si# e asemenea cazuri# cum ar oa a 9ro n şi co ita u ceroas # precum şi 3in ecţii e4 provocate eciuperci# cumar can i oza. Devin 3cronice4# n cazu n car e procesu e vin ecare a at n es şurare este ntrerupt e reci ivareacon!ictului.%eodermulMezodermul creierului vechi estedirecţionat de cere%el# care este o parte acreierului vechi 0trunchiul cere%ral si

Mezodermul creierului nou este

direcţionat de măduva cere%rală 0cere%ralmedulla1 care este o parte a creierului mare.

0'%,$+'("+"N'& 1$G"+"N'& aaactivă a con8ictului - faa reolvăriicon8ictului

proliferare celulară descompunereatumoră şi multiplicare i tumorii princelulară3 intensicarea - intermediulciupercilor funcţiei organului i şi alG

a | O S K |=<>

%eodermul creieruluivec6i+itm normal ziPnoapte

9iclul de ziIsimpaticotonie 9iclul denoapteI vagotonie

2 mp Bimpaticotonie

permanentă 8aza activă acon!ictului

@agotonie

permanentă 8azade refacere sauvindecarea

Auton e

0starea deechili%ru1

2oate organele şi ţesuturile care provin din mezodermul creierului vechi suntformate din celule adenoid# din această cauză cancerele acestor organe suntnumite 3adenocarcinoame4



&rganele şi ţesuturile care derivă din mezodermul creierului vechi sunt controlate de 9A+ALA< 0parte a creierului vechi1.9on!ictele %iologice se referă la funcţia organului respectiv.

&rganele şi ţesuturile care derivă din mezodermul creierului vechi suntI

- 9orium 0startul de piele a!at $ntre epidermă şi stratul adipos su%cutanat1#- ,leura 0mem%rana seroasă a plăm"nului1#- ,eritoneul 0mem%rana seroasă care căptuşeşte cavitatea a%dominală1#- ,ericardul 0mem%rana care $nveleşte inima1#- landele mamare 0glandele producătoare de lapte1

cere%elul1. mico5acteriei=<>numite 3adenocarcinoame



9&'8<G92A LG&<&G9AI con!ictele %iologice sunt legate de mezodermul creieruluivechi iar ţesuturile pot afectate de con!icte de 3atac4 0de piele# $n primul r"nd1 şi decon!icte de 3$ngri(orare cu privire la cui%4 0glande mamare1.

9on!ictele de 3atac4 pot experimentate la propriu sau la gurat. De exemplu# unatac 4$mpotriva pielii4 0corium1 poate declanşat de un atac zic# atac ver%al# sau de unatac $mpotriva integrităţii noastre# dar poate declanşat şi din cauza soarelui 3arsuri4 saudatorită degerăturilor produse de 3$ngheţ4# deoarece organismul le poate trăi ca un 3atac4.

*n 4atac $mpotriva a%domenului4 0peritoneu1 poate cauzat# la gurat# de un anunţneaşteptat cu privire la o intervenţie chirurgicală $n zona a%dominală 0de colon# ovare# uter#etc1. *n atac 4$mpotriva pieptului4 0pleura1 poate declanşat# de exemplu# din cauza uneimastectomii.

landele mamare# sunt sinonime cu gri(a şi cu hranirea# răspund la un con!ict de3$ngri(orare faţă de cui%4.



<2A+<G22AI Gn ceea ce priveşte organele şi ţesuturile controlate de cere%el# există o relaţie derespondenţă de la creier la organe. Deci# lateralitatea tre%uie luată $n considerare. Dacă# de exemplu#o femeie reptace suferă un con!ict legat de 3cui%4 $n legătură cu copilul ei# impactul con!ictului vaafecta emisfera dreaptă a cere%elului# cauz"nd dezvoltarea unui cancer glandular la s"nul st"ng $nfaza de con!ict activ. 2oate organele şi ţesuturile care provin din mezodermul creierului vechi

generează $n timpul fazei de con!ict activ o proliferare celulară.

9ancerul de piele 0melanom1# cancerul

de s"n# peritonita# tumorile pleurale şi pericardice sunt toatecontrolate de cere%el şi sunt cauzate de con!ictele %iologicecorespunzătoare acestuia. &dată cu soluţionarea con!ictului# tumorilese opresc imediat din creştere.

)n faza de vindecare# celulele suplimentare 0tumora1# care auservit unui scop %iologic $n timpul fazei de con!ict activ# suntdescompuse cu a(utorul micro%ilor de specialitate 0ciuperci şimico%acterii1.

De regulă# procesul natural de vindecare este $nsoţit deum!ătură 0edem1# in!amaţie# 0tu%erculoză1# de 3infecţii4# detranspiraţii nocturne# fe%ră şi durere. )n cazul $n care nu suntdisponi%ili micro%ii aferenţi ţesutului# tumora răm"ne şi se

$ncapsulează# fără a se mai dezvolta.

%eodermul creieruluinou

%eoderm

+oate organele şi ţesuturile care

provin din meodermul creierului nousunt controlate de %)D#1$ (&R&<R$>)3care este partea interioară a creieruluimare.

Kesutul muscular este controlat demăduva cere5rală3 e4cepţie facemusculatura a8ată /n contracţieAiometrică şi iotonică pentru a realiao mişcare. Jn acest ca muşc6iul estecondus de corte4ul motor. %usculaturanetedă a miocardului A2C3 a colonuluişi a uterului este controlată de trunc6iulcere5ral.

&rganele şi ţesuturile care derivă din mezodermul creierului nousuntI

- &ase 0inclusiv dentina dintelui19artila(e

2endoane şi ligamente Uesutul con(unctiv Uesutul adipos

- Bistemul limfatic 0nave limfatici V ganglionilor limfatici1- @asele sanguine 0cu excepţia vaselor coronare1

'oapte

Autonie O 'ormotonieI+itm normal ziPnoapte9iclul de ziIsimpaticotonie9iclul de noapteIvagotonie

Bimpaticotonie permanentă8aza activă a con!ictului

7

9rizaepilepticăPepileptoidă


Muşchi 0masa musculară striată1Miocard 0ţesut muscular cardiac1+inichi9ortexul suprarenalBplină&vare

2esticule

("N*>'(+&>& <'">"G'(& legate de ţesuturile mezodermului creierului nou se referă mai ales lacon!ictele de 3autodevalorizare4. dică de su5estimare7# de su5apreciere7 sau de su5evaluare7.

9on!ictele de autodevaloriare7 implică# $n funcţie de intensitatea lor# oasele3 muşc6ii3cartilaele3 tendoanele3 ligamentele3 ţesutul conunctiv3 ţesutul adipos3 vasele de sEnge3 sauganglionii limfatici. *n con!ict de 3autodevalorizare4 sever afectează oasele sau articulaţiile# unul maipuţin sever afectează ganglionii limfatici sau muşchii iar un con!ict mic de 3autodevalorizare4 afecteazătendoanele.

Rinic6ii sunt asociaţi cu un con8ict de lic6ide7 0de exemplu# experienţa unui $nec1 cortexulsuprarenal este legat de un con8ict de direcţie greşită7 0de exemplu# a luat o decizie greşită1.

'oapte 2imp

Autonie0starea de echili%ru1



&rganele şi ţesuturile care derivă din ectoderm suntI- Apiderma 0piele1- ,eriost 0mem%rană care acoperă oasele1- ura 0mucoasa superioară1# inclusiv %uzele# cerul gurii#

gingiile# lim%a# mucoasa glandelor salivare- 'asul şi sinusurile- *rechea interna- Bmalţul dinţilor- 9orneea# con(unctiva 0mem%rană care acoperă suprafaţa

internă a pleoapelor şi suprafaţa anterioară a glo%uluiocular1# retina şi corpul vitros al ochilor

- Uesutul care căptuşeşte canalele galactofore

- Uesutul care căptuşeşte canalele glandei tiroide- Uesutul care căptuşeşte canalul faringian

- Uesutul care căptuşeşte arterele şi venele coronare- Asofag 0partea de sus P :1- Mucoasa laringiană- Mucoasa %ronşică- Mucoasa gastrică 0cur%ura mică1- Uesutul care căptuşeşte canalele %iliare şi vezica %iliară- Uesutul care căptuşeşte canalele pancreatice- 9ervix şi vagin- Uesutul care căptuşeşte pelvisul renal# vezica urinară# ureter

şi uretră 0canal mem%ranos prin care se elimină urina dinorganism1

- Uesutul care căptuşeşte rectul 0partea inferioară1

- 9elulele nervoase ale sistemului nervos central

&ctodermul

p er ere eesut ceu ar

creştere ce u arn

prn necroare ve erea("R+&V ucerate ţesutuu ma

(&R&<R mo care ec t na nte 3uncţona n care e acter

v rusur3 ac9riza epilepticăPepileptoidă

2oate organele şi ţesuturile care provindin ectoderm sunt formate din celule epitelialescuamoase. cesta este motivul pentru carecancerele acestor organe sunt numite4carcinoame scuamoase epiteliale4. 2oateorganele şi ţesuturile care provin din ectoderm0cel mai t"năr strat germinal1 sunt controlatede cea mai t"nără parte a creierului# B9&+U

9A+AL+<W sau 9&+2AX*< 9A+AL+<# prinurmare# se referă la con!icte %iologice maiavansate.

'oapte

Autonie O 'ormotonieI+itm normal ziPnoapte9iclul de ziI si mpaticotonie9iclul de noapteIvagotonie

Bimpaticotoniepermanentă8aza activă a con!ictului


'oapte 2imp

Autonie0starea de echili%ru1

YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY



9&'8<G92A LG&<&G9AI )n conformitate cu dezvoltarea evolutivă a organismului uman# con!ictele %iologice legate de ţesuturileectodermice sunt de o natură mai avansată.

9ortexul cere%ral controlează ţesuturile legate de con!ictele 3sexuale4 0respingere sexuală sau frustrare sexuală1# decon!ictele de 3identitate4 0nu ştiu de unde să fac parte1# sau de con!ictele 32A+G2&+G<A4. De exemplu# con!ictele de 3fricăteritorială4 0frica sau teama $n legătură cu un teritoriu1# afectează laringele şi %ronhiile# con!ictele de 3pierdere teritorială4 0frica de apierde teritoriul sau pierderea reală a acestuia1# afectează vasele coronare con!ictele de 3furie teritorială4 - afectează mucoasastomacului# hepato%iliare# şi canalele pancreatice incapacitatea de marcare a teritoriului

0afectează %azinul renal# vezica urinară# ureter si uretră1.9on!ictele de 3separare4 afectează pielea şi ţesutul care căptuşeşteductele mamare 0canal care transportă laptele1 şi con!ictele de 3auz4 0'uvreau să aud astaJ1. 2oate aceste con!icte sunt controlate $n mod exclusivde zonele cere%rale specice 9&+2AX*<*G BA'R&+G<.

9&+2AX*< ,&B2BA'R&+G< controlează periostul 0mem%rană con(unctiv-%roasă care acoperă oasele1# şi este legat de con!ictul de 3separare4# cuexperienţă deose%it de gravă sau 4%rutală4.9&+2AX*< M&2&+ controlează mişcările musculare şi este programat curăspunsuri %iologice la con!icte de tip 3motoric4# cum ar 3nu pot scăpa4sau de 3sentiment %locat4.

<&L*< 8+&'2< receptează con!ictele de 3frică frontală4 0frica de a te a!a $ntr-o situaţie periculoasă1 sau con!icte de 3neputinţă4# legate de ţesutulcare căptuşeşte canalele glandei tiroidei şi ţesutul care căptuşeştecanalul faringian.9&+2AX*< @GR*< se referă la 3pericolele care te ameninţă din spate4#

WigWBţo2>XYZcorte[iM

<o%ul temporal cuschim% teritorial

peninsular



legate de retină şi corpul vitros al ochilor.



lte con!icte care se referă la cortexul cere%ral sunt con!ictele de 3duhoare4 0mem%rana nazală1# con!ictele de 3$m%ucătură40smalţul dinţilor1# con!ictele 3orale4 0gura# inclusiv gingiile1# con!ictele de 3auz4 0urechea internă1# con!ictele de 3dezgust şi repulsie4sau con!ictele de4 frică4 şi de 3rezistenţă4 0celulele insulare pancreatice1.

<2A+<G22AI 9u organele care sunt controlate de cortexul motor# cortexul postsenzorial# şi cortexul vizual# normele delateralitate tre%uie luate $n considerare. Dacă# de exemplu# un %ăr%at %iologic st"ngaci suferă un con!ict de 3separare4 de mama lui#

impactul con!ictului va afecta emisfera st"ngă a cortexului senzorial# cauz"nd o erupţie de piele pe partea dreaptă a corpului $ntimpul fazei de vindecare.

)n lo%ul temporal 0a se vedea diagrama1# tre%uie luat $n considerare pe l"ngă lateralitate şi genul 0masculin sau feminin1 şinivelul hormonal# mai exact nivelul de estrogen şi de testosteron. Btarea hormonală determină dacă con!ictul este experimentat $ntr-un mod masculin sau feminin# situaţie care# la r"ndul său# determină dacă impactul con!ictului afectează partea dreaptă sau st"ngăa lo%ului temporal. ,artea dreaptă a lo%ului temporal este partea 3masculină sau de testosteron4 iar partea st"ngă este partea3feminină sau de estrogen4. Dacă statutul hormonal se schim%ă după menopauză# sau dacă nivelul de estrogen sau de testosteroneste modicat de medicaţie 0contraceptive# estrogen sau testosteron# droguri sau chimioterapie1# se schim%ă şi identitatea %iologică.,rin urmare# după menopauză o femeie poate suferi con!icte 3masculine4# care se $nregistrează pe partea dreaptă 3masculină4 acreierului# cu diferite simptome zice $n cazul $n care ea se a!ă $n premenopauză.

2oate organele şi ţesuturile care derivă din ectoderm generează $n timpul fazei de con!ict activ pierderi de ţesut 0ulceraţii1.

&dată cu soluţionarea con!ictului procesul de ulceraţie se opreşte imediat.)n faza de vindecare# pierderea de ţesut care a servit unui scop %iologic $n timpul fazei de con!ict activ este redo%"ndită printr-oproliferare celulară.

,rocesul natural de vindecare este de o%icei $nsoţit de um!ătură 0edem1# in!amaţie# fe%ră şi durere. Lacteriile 0dacă suntdisponi%ile1 spri(ină formarea ţesutului cicatrizat# cu simptome de 3infecţie %acteriană4 0ex. infecţia vezicii urinare1.

@om $nt"lni tipuri de cancer# precum cancerul mamar 0carcinom ductal1# cancerul pulmonar# cancerul laringian# limfomul 'on-Hodgkin sau cancerul de col uterin. 2oate au un caracter curativ $n cazul $n care con!ictul a fost rezolvat. ici vom găsi# deasemenea# erupţii cutanate# hemoroizi# răceală# %ronşită# laringită# icter# hepatită# cataractă# sau guşă.



(R&'&R#> N"#Necroare3ulcerare

celularăMdiminuarea sauoprirea funcţieiunui organ

pierdere de ţesut celular prinnecrozare sau ulcerarecelulară#

modicare funcţionalăOsemnicativă $n organ

(orte4cere5ral \%ăduvăcere5rală

pierdere de ţesut celular prinnecrozare sau ulcerarecelulară# modicaresemnicativă funcţională $norgan Y

(R&'&R#> 1&(H'proliferareAmultiplicarecelulară

1'&P"D&R%#> 1&(H'Qstrat em5rionarmilociu

tumoră şimultiplicare celulară#intensicareafuncţiei organului

0tumoră1

creştere celulară $nO

vederea regenerării ţesutului0mai intensă dec"t $nainte1#

multiplicare de %acterii 0şi devirusuri# dacă există1


vederea regenerării ţesutului0mai intensă dec"t $nainte1#multiplicare de %acterii 0si devirusuri# dacă există1

<<<<<<

'?<<<<

OOO

(ere5el \+runc6i cere5ral

&ND"D&R%Astrat em5rionarinterior

proliferare celulară# tumoră şi descompunerea tumoriimultiplicare celulară# prin intermediul ciupercilorintensicarea funcţiei organului şi al mico%acteriei 2L9



$ @9$ >&G&<'">"G'($

0'0+&%#> "N+"G&N&+'( D& %'(R"<'

F-a lege %iologică explică rolul %enec al micro%ilor#modul $n care aceştia sunt corelaţi cu cele trei straturi germinaleem%rionare $n timpul fazei de vindecare a oricărui ,rogramLiologic Bpecial 0,LB1.

Descoperirea ştiinţică a micro%ilor a avut loc $n a doua (umătate a secolului trecut# $ntotdeauna erau prezenţi $n organismul ecărui %olnav atins de o infecţie sau de o starefe%rilă# cum să nu le e atri%uită responsa%ilitatea pentru aceste stăriQ ,ornind de la această ipoteză# s-a procedat laclasicarea diverselor patologii. ,rogresul tehnicii şi apariţia microscopului au permis descoperirea unor organisme din ce

$n ce mai mici p"nă s-a a(uns la virus# un soi de parazit incapa%il de a se reproduce singur# care utilizează# $n acest scop#sistemul de reproducere al altor celule. stfel# s-a a(uns Z la descoperirea sistemului imunitar# un 3aparat militar4 a!at $n

serviciul individului pentru a-l prote(a de invazia inamică. ,rin urmare# nu mai era dec"t un pas# p"nă la dezvoltarea unormedicamente din ce $n ce mai specice# destinate să dea o m"nă de a(utor sistemului nostru de apărare. 9u toate acestea# nutoţi cercetătorii aveau aceeaşi opinieI unii dintre ei au $nceput să o%serve că# de la naşterea sa# omul coa%itează cu micro%ii $n

corpul nostru sunt de zece ori mai multe %acterii dec"t celule umaneI sute de mii de miliardeJ ,ielea este populată demicroorganisme precum stalococii şi streptococii# %acterii care trăiesc $n g"t# $n nas# $n urechi şi $n con(unctiva ochiului. Mirosulemanat din axilă 0su%suori1 provine din activitatea %acteriilor. @aginul conţine micro%i inofensivi cu care copilul intră $n contact $nmomentul naşterii sale deci# există mai mulţi micro%i dec"t celule# micro%i la care omul s-a adaptat perfect. )n cazul $n carecălătorim $ntr-o ţară străină# micro%ii din acea regiune pot# cu toate acestea# deveni patogeni# $n măsura $n care organismulnostru nu-i recunoaşte ca făc"nd parte din 3mediul4 săuI ru(eola# importată de la 3conchistadorii4 'oii <umi# a decimat populaţiaindigenă al cărei organism nu era pregătit să recunoască noul micro%. lţi cercetători au constatat faptul că# $n multe %oliinfecţioase# propriile noastre %acterii intră $n acţiune după ce# timp $ndelungat# au fost inactive iar acest lucru ridică noi $ntre%ăricu privire la rolul lor.

9ontrar opiniei curente# micro%ii sunt aliaţii noştri# ind indispensa%ili pentru supravieţuirea noastră. Ai au trăit şi continuăsă trăiască $n sim%ioză cu toate organismele mediului ecologic# $n care s-au dezvoltat de milioane de ani.

MAR&DA+M

A'D&DA+M

A92&DA+M

<acterii

%ico5acterii

+<((iuperci3

%ico5acterii

+<(

9orelaţia $ntre 9+AGA+ - B2+2*+G A+MG'<A - MG9+&LG



Btudiind genetica acestei lumi incredi%ile care trăieşte $n interiorul intestinelor noastre# oamenii de ştiinţă au descoperit 5;;de trilioane de micro%i din peste 5;;; de specii. Ai ne a(ută la digestia alimentelor# inclusiv a unor vitamine# zaharuri si %re.cest 3micro%iom4 al colonului# suma tuturor acestor micro%i# include peste C; ;;; de gene - de două ori mai multe dec"tnumărul de gene din D'-ul uman. Din cauza faptului că unele dintre aceste gene ale micro%ilor codică enzime necesare hrăniriinoastre# oamenii de ştiinţă cred că micro%iomul colonului a coevoluat $mpreună cu gazdele sale umane spre %eneciul reciproc.8uncţia %iologică a micro%ilor a fost şi este de a menţine organele şi ţesuturile noastre $ntr-o stare %ună de sănătate. Aste %ine săcontactezi micro%i care sunt 3străini4 corpul uman # doar că aceasta să se facă natural# $n ritmul adapta%ilităţii %iologicului la

mediu.)n 3'ormotonie4 0$nainte de ,LB1# precum şi $n timpul fazei de con!ictactiv# micro%ii sunt inactivi. 9u toate acestea# $n momentul $n care con!ictuleste rezolvat# micro%ii care sunt legaţi de un con!ict de organe# primesc unimpuls de la creier pentru a spri(ini procesul de vindecare care a fost pus $nmişcare. şadar# micro%ii devin activi numai $n faza de vindecare.

Diagrama indică clasicarea micro%ilor $n raport cu cele trei straturi degermeni em%rionari şi zonele cere%rale# de unde sunt controlate şi coordonateactivităţile micro%ilor.

Mico%acteriile şi ciupercile operează numai $n ţesuturile care provin dinendoderm şi mezodermul creierului vechi iar %acteriile# care nu suntmico%acterii# participă numai la vindecarea ţesuturilor care decurg din

mezodermul creierului nou.9G*,A+9G<A şi MG9&L92A+G 02L91 sunt cei mai vechi micro%i. Ale curăţă

organismul de tumorile situate $n organele şi ţesuturile controlate de creierulvechi 0trunchiul cere%ral şi cere%elul1# care provin din endoderm# precum şi pecele care provin din mezodermul creierului vechi. ,utem arma că 3torturează4tumora printr-o acţiune de cazeicare 0de %r"nzire1.

)n timpul fazei de vindecare# ciuperci# cum ar 9andida al%icans# saumico%acterii# cum ar M?co%acterium tu%erculosis 02L91# descompun celulelecare au servit unui scop %iologic $n timpul fazei de con!ict activ.

9iupercile şi mico%acteriile elimină tumorile de colon# tumorile pulmonare#tumorile renale# tumorile hepatice# tumorile glandulare de s"n sau

melanoamelor atunci c"nd nu mai sunt necesare.Mico%acteriile se remarcă datorită faptului că ele $ncep să se $nmulţească imediat $n momentul DHB. Be multiplică paralelcu dezvoltarea tumorii# astfel $nc"t $n momentul $n care con!ictul este rezolvat# %acteriile 2L9 vor disponi%ile pentru adescompune tumora canceroasă.

1'R#0#R'Adacăe4istă

<acterii

%ico5acterii

+<((iuperci3

%ico5acterii

+<(



BimptomeI )n timpul procesului de descompunere# rămăşiţele procesului de vindecare sunt eliminate prin materii fecale0colon - ,LB1# urină 0rinichi - ,LB# prostată - ,LB1# sau prin intermediul plăm"nilor 0pulmonar - ,LB1. De o%icei# acest proces este

$nsoţit de transpiraţii nocturne# de eliminare a acumulărilor de puroi 0potenţial amestecat cu s"nge1# um!ătură# in!amaţie# fe%ră#şi durere. cest proces natural micro%ian este numit adesea# $n mod eronat# fără o 3infecţie4. )n cazul $n care micro%ii necesari aufost nimiciţi# de exemplu prin suprautilizarea de anti%iotice sau prin 3chimioterapie4# tumora răm"ne şi se $ncapsulează# fără a semai dezvolta.

L92A+GG<A 0care nu sunt mico%acterii1 operează exclusiv pe organe şi ţesuturi controlate de măduva cere%rală şi derivate

din mezodermul creierului nou.)n timpul fazei de vindecare aceste tipuri de %acterii contri%uie la refacerea pierderii de ţesut care a avut loc $n cursul fazeide con!ict activ. Btalococii şi Btreptococii# de exemplu# asistă la refacerea ţesutului osos şi contri%uie la reconstruirea pierderiicelulare 0necroză1 de ţesut ovarian sau testicular. De asemenea# iau parte la formarea de ţesut cicatrizat dacă ţesutul con(unctiveste controlat de măduva cere%rală. )n cazul $n care %acteriile a%sentează# procesul de vindecare continuă# $nsă nu mai poate vor%a de un nivel %iologic optim.

Lacteriile 2L9 au rolul exclusiv de a elimina ţesutul controlat de creierul vechi# $n timp ce toate celelalte %acterii spri(inăreconstrucţia ţesutului controlat de creierul mare.

BimptomeI ,rocesul de completare micro%iană este de o%icei $nsoţit de um!ătură# in!amaţie# fe%ră# şi durere. cest procesnatural micro%ian este numit $n mod eronat o 3infecţie4.

@G+*B*+G<A 0dacă existăJQ1 cola%orează la refacerea organelor deorigine ectodermică guvernate de cortexul cere%ral 0scoarţa cere%rală1.

@irusurile sunt denite de cercetători ca ind particulesu%microscopice alcătuite dintr-o parte centrală 0genom viral1 ce conţineacizi nucleici 0D' sau +'1 şi un $nveliş alcătuit din proteine 0capsidă1. <avirusurile mai complexe mai apare un $nveliş exterior tot de natură proteică0peplos1.

,roteinele sunt su%stanţe azotate formate din lanţuri simple saucomplexe de aminoacizi. minoacizii sunt su%stanţe organice care prezintă

$n aceeaşi moleculă o funcţie acidă şi o funcţie %azică# se găsesc li%eri $ncantităţi mici $n organismele vieţuitoarelor.

,ractic nu se concepe viaţă fără proteine. ,roteinele pot enzimecare catalizează diferite reacţii %iochimice $n organism# inclusiv replicarea

D'-ului# altele pot (uca un rol important $n menţinerea integrităţii celulare0proteinele din peretele celular# proteinele din capsida sau peplosul



virusurilor1. Liosinteza proteinelor este un proces prin care celula vie işi sintetizeazăproteinele proprii. Din punct de vedere chimic# proteinele sunt lanţuri polipeptidice cu maimult de 5;; aminoacizi $n structură# peptida reprezent"nd legătura dintre doi aminoacizi.

<a studierea structurii componentelor virusului o%servăm că at"t partea periferică c"t şicea centrală sunt de natură proteică. De fapt p"nă $n anii 56F;# oamenii de ştiinţă susţineaucă materialul genetic este o proteină consider"ndu-l a prea simplu pentru a servi camaterial fundamental pentru ereditate. Din 56FF# datorită cercetărilor %iologului &salt 2.

ver? şi a colegilor săi din cadrul Gnstitutului de 9ercetări Medicale +ockefeller# se considerăD'-ul ca ind materialul genetic de %ază.cizii nucleici au fost izolaţi pentru prima dată din 3puroi chirurgical4# $n 57C7 de către

anatomistul elveţian 8riederich Miescher. Al a sta%ilit că materialul izolat conţine o cantitateridicată de fosfor şi azot care-i conferă un caracter acid şi l-a denumit nucleină. *n pasimportant $n studierea acizilor nucleici a fost făcut de către %iochimistul german l%ert [osselcare arată# $n 57>6# că nucleinele sunt formate dintr-o componentă proteică şi alta non-proteică. ,entru această componentă non-proteică +ichard ltmann propune# pentru primadată# $n 5776# denumirea de acid nucleic.

cizii nucleici reprezintă lanţuri polinucleotidice $n structura cărora se repetă aleator unset limitat de nucleotide. 'ucleotida reprezintă componenta protidică 0su%stanţă azotată careprin desfacere hidrolitică eli%erează aminoacizi1 a acizilor nucleici conţin"nd $n structura saI o

%ază azotată 0denină# uanină# 2imină# 9itozină# *racil1 legată de o pentoză 0dezoxiri%ozapentru D' şi ri%oza pentru +'1 şi acid fosforic 0care realizează legături fosfodiesterice $ntredouă nucleotide succesive1.

Lazele azotate se leagă numai de pentoze nu şi de acidul fosforic. cizii nucleici au o structură mai simplă dec"taminoacizii. 2rei perechi de %aze azotate formează $n mod normal un codon care codică un aminoacid. Mai mulţi codoni la un loccodică o proteină. )n functie de felul sau succesiunea $n care se pot com%ina aceste %aze azotate rezultă un număr de CF deaminoacizi posi%ili# deci şi $n cazul acizilor nucleici putem vor%i tot de lanţuri de aminoacizi care sunt caracteristici proteinelor#dar ind legaţi de pentoze vor%im de proteine con(ugate 0proteide1.

+eproducerea virusurilor este posi%ilă numai $n interiorul celulelor vii 0vezi %iosinteza proteinelor1# $n organisme sau $n mediide cultură care conţin astfel de celule# acest proces ind realizat pe %aza moleculei de D' conţinută $n celula gazdă. +eplicareaD'-ului reprezintă procesul prin care ecare moleculă de D' se copiază pe el# cu a(utorul +'-ului# pentru ecare celulă

descendentă sau virus.<a %aza ierarhiei lumii macromoleculelor stau proteinele. Din interacţiunea acestor macromolecule apare viaţa 0privită dinpunct de vedere academic1. Be porneşte deci de la proteine cu rol structural şi se a(unge la proteine cu rol enzimatic. 'u se

$nt"mplă nimic $n celulele vii fără conti%uţia enzimelor 0lanţuri polipeptidice scurte1.

@A



cţiunea acestor enzime este controlată de psihic şi implicit creier prin intermediul hormonilor 0proteine 3rudimentare4 saulanţuri polipeptidice scurte1 determin"nd la nivel celular modicări funcţionale şi structurale $n funcţie de necesităţi.

,si6ic 9] (reier 9] Hormoni 9] &nime 9] $DN 9] $RN 9] 71irusuri7\ ---------------------- ------------ -------- ------ ---------------------- -------- --------- -------- ------

,roteine /n diferite forme structurale

N%G preferă să vor%ească despre 3presupuse virusuri4# deoarece $n ultimul timp existenţa acestora a fost pusă $n discuţie.<ipsa de dovezi ştiinţice $n ceea ce priveşte armaţia că anumite virusuri cauzează anumite 3infecţii4 este $n conformitate cuconcluziile Dr. Hamer# şi anume# faptul că procesul de reconstrucţie a cortexului cere%ral ectodermal care controlează epiderma#nivelul colului uterin# mucoasa hepato%iliară a catului# mucoasa stomacului# mucoasa %ronşică sau mem%rana nazală# apare#chiar şi $n lipsa virusurilor. sta $nseamnă că pielea se vindecă fără 3@irusul4 herpesului# catul - fără 3@irusul4 hepatitei#mem%rana nazală - fără 3@irusul4 gripei# etc.

0imptome ,rocesul de vindecare poate $nsoţit de um!ături# in!amaţie# fe%ră# şi durere. cest proces natural micro%ianeste numit $n mod eronat 3infecţie4.

)n cazul $n care virusurile există# ele - conform raţionamentului evolutiv - ar asista la reconstrucţia ţesuturilor ectodermaleJ,rin urmare# cunosc"nd rolul %enec al micro%ilor# virozele nu pot considerate 3%oli4# dar $n schim% pot (uca un rol vital $nprocesul de vindecare al ţesuturilor controlate de cortexul cere%ral 0scoarţa cere%rală1.



(R&'&R#> N"#Necroare3ulcerare

celularăMdiminuarea sauoprirea funcţiei

1'R#0#R'Adacăe4istă

&(+"D&R%Astrat em5rionare4terior

pierdere de ţesut celularprin necrozare sauulcerare celulară#modicare

funcţională semnicativăO $n organ


vederea regenerăriiţesutului 0mai intensă

dec"t $nainte1# multiplicarede %acterii 0şi de virusuri#dacă există1

BemnicaţiaO

%iologicăIGn faza

activă acon!ictuluiunui organ

(orte4cere5ral \%ăduvăcere5rală

<acterii

%&P"D&R%#> N"#Astrat em5rionarmilodu

pierdere de ţesut celularprin necrozare sauulcerare celulară#modicaresemnicativă funcţională

O


vederea regenerăriiţesutului 0mai intensădec"t $nainte1# multiplicarede %acterii 0şi de virusuri#dacă există1

<a sf"rşitulperioadeidevindecare

(R&'&R#> 1&(H'proliferareAmultiplicarecelulară

<acterii%ico5acterii+<(

$n organ

(ere5el \+runc6i cere5ral

(iuperci3 &ND"D&R%%ic Sfe3(terii Astrat em5rionarinterior +<(

proliferare celulară#tumoră şi multiplicarecelulară#intensicarea funcţiei

Oorganului

descompunerea tumoriiprin intermediulciupercilor şi almico%acteriei 2L9

$n fazaactivă acon!ictului



$ =9$ >&G& <'">"G'($

>&G&$ (H'N+&0&N+&'r

8iecare %oală este parte a unui ,rogram Liologic Bpecial semnicativ# creat pentru a a(uta un organism 0oameni şi animale

deopotrivă1# $n vederea soluţionării unui con!ict %iologic. 2oate comportamentele umane 0deci# inclusiv %olile1 sunt determinate de ,rograme Liologice Bpeciale 0,LB1 semnicativede supravieţuire# $nscrise $n creierul nostru de-a lungul timpului. Loala este soluţia %iologică perfectă propusă de către creierulnostru# ultima posi%ilitate de supravieţuire.

şadar# ecare 3%oală4 face parte dintr-un ,LB creat pentru a a(uta un organism 0oameni şi animale deopotrivă1# $n vedereasoluţionării unui con!ict %iologic.

<oala are /ntotdeauna un sens.

&ste utilă3 necesară3 vitală pentru individ

şi pentru evoluţia speciei.

^OO8H+



^OO8H+

&ND"D&R%#>



"RG$N&>& &ND"D&R%'(&



"RG$N&>& &ND"D&R%'(&

R&>$K'$ +R#N(H'(&R&<R$> 9 "RG$N

P

(&N+R&>& D& ("%$ND) D'N

+R#N(H'#> (&R&<R$>

ti st



nulsu5ţir

e 9'le

onO

(ecumul

talu

l colonului tr

en

(olon sigmoid şi recta +unica



nic

al colonului3

internă3mucoasaşi

su5mucoasaepiteliuluiintestina

l3epiteliulAuroteliu şiţesutulsu5epitelialconunctiv

tată9 +u5uri colectoare 9 rinic6



stEnga

+u5uri colectoare rinic6

drept 'ntestinul su5ţire 9

_eunDuoden 9 segmentuliniţial al instetinuluisu5ţire

,ancreas 9 celulele careproduc secreţie e4trenăAe4ocrină necesarădigestiei>o5ulele catului

%ucoasa din urec6eamedie 9 dreapta



0istemul "ntogenetic al tumorilor şi 5olilor ec6ivalente cancerului)n ,rogramul Liologic Bpecial# $n faza de con!ict activ# aceste organe provoacă o proliferare celulară

0sporirea activităţii1. 2runchiul cere%ral controlează aşa numitele organe endodermice care derivă din stratul

interior germinativI glanda parotidă# glandele salivare# mucoasa orală scuamoasă 0pavimentoasă1 şimucoasa rectului# alveolele pulmonare# epiteliul tractului digestiv şi intestinal 0intestinul su%ţire -duoden# (e(un# ileon intestinul grosI cecum# colon# rect - fără anus1# sistemul tu%ular renal 0 tu%ulcontort proximal# ansa lui Henle şi tu%ul contort distal# tu%ul colector 32u%ulus renalis colligens41#parenchimul catului 0ţesut cu aspect spongios1# glanda pancreatică# glandele lacrimale# glandatiroidă 0glandula th?roidea1# hipoza. Ni muşchii striaţi sunt organe controlate de diencefal 0creierul

mi(lociu1.După rezolvarea con!ictului aceste tumori se necrozează 0se distrug1.

QQW+runc6iulcere5ral

(ere5el

(orte4ulcere5ral%ăduvacere5rală

&(+"D&R%

%&P"D&R%

&ND"D&R% 0ecţiunea

em5rionului

&ndoderm Astratul interior alem5rionului celular+runc6iul cere5ralNu e4istă lateralitate 5iologică

organ9 creier*( Afaa con8ictuală 9

adenocarcinom3 tumorăepitelială

malignă Aproliferare celulară3faa '9 ''9'''

*,( *aa post9con8ictuală 9 +<(distrugerea tumorii

%icro5i3 myco5acterii3 ciuperci3+<(

A/nmulţirea acestora de la /nceputul

DH09ului3 activitate /n *,( ladistrugerea şi descompunerea

tumorii

/nsemnătatea 5iologică /n *(

("N*>'(+#> D&

J%<#()+#R)

,arteadreaptă

'ntrare3incorporare

YYYYYY Df0r %%



=! Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer

,rima etapă deevoluţie)ntr-o dimineaţă frumoasă# acum patru miliarde de

ani# viaţa şi-a făcut apariţia pe planeta noastră su%forma unei celule. *n organism mic# foarte simplu# caretre%uia să respire# să se hrănească# să elimine şi să sereproducă pentru a asigura continuitatea speciei. De-alungul secolelor# celula noastră s-a asociat cu alte celulepentru a putea supravieţui

$ntr-un mediu ostilI aşa a devenit organism pluricelular# adapt"ndu-se la situaţii ocazionale. 9aracteristica principală a acestorcelule constă $n faptul că ele sunt de natură glandulară# adica au capacitatea de a secreta sau de a a%sor%i ceva din mediul

$ncon(urător. De exemplu# dacă acest organism trăieşte $ntr-un loc $n care este oxigen puţin# intră $ntr-o fază de stres iar soluţia sapentru rezolvarea pro%lemei va consta $n multiplicarea celulelor specializate $n respiraţie. @a crea o specie de tumoră# oproliferare celulară. şadar# supravieţuirea va asigurată# la acest stadiu de viaţă# printr-o multiplicare celulară acolo unde estenecesar ordinea proliferării ind

dată de o structură cere%rală arhaică care va deveni trunchiul cere%ral.9a urmare# au fost create diferite organe cu funcţii %ine sta%ilite pentru supravieţuireI

] gura arhaică 0faringele1 a avut drept rol o%iectiv# recepţia# primirea# $m%ucătura# umidizarea#impregnarea şi $ncorporarea hranei 0din aceasta s-a dezvoltat mai t"rziu su%mucoasa %ucală#

faringiană1. landele salivare impregnează cu salivă alimentele zdro%ite acestea conţin o enzimă#ptialina# care $ncepe digerarea glucidelor. Hrana# mestecată şi fragmentată# este transformatăastfel $ntr-o pastă. ceastă 3$m%ucătură4 este apoi $nghiţită. 2rece prin 3istmul4 amigdalelor# apoiprin faringe şi co%oară prin esofag. )m%ucătura este astfel diri(ată spre stomac . &dată a(unsă $npunga stomacală# hrana este amestecată cu sucul gastric# care conţine LlclBt&9isto cantitate importantă de acid clorhidric. @eziculă germinativăctivează enzime ca pepsinogenul# secretat de glandele gastrice#care se transformă $n pepsină şi atacă proteinele.

] tractul intestinal arhaic era format din mucoasaintestinului# iar celulele acestuia aveau rolul dea%sor%ţie a hrănii de(a descompuse de suculdigestiv 0din care s-au dezvoltat mai t"rziu 5P:

din esofag# cur%ura mare a stomacului# tractulintestinal# mucoasa intestinală# epiteliul simplucolumnar1. )n

&pi5la

st

)**++)AA



duoden# prima parte a intestinului su%ţire# pătrund mai $nt"i alimentele devenite lichide.Becreţiile pancreatice intră atunci $n acţiune. Bintetizate de cat şi pancreas# ele se varsă $nduoden şi continuă descompunerea $m%ucăturii $n fragmente chimice simple# pe care capilareleintestinului le vor putea a%sor%i. lucidele cele mai complexe sunt transformate $n zaharurielementare# lipidele $n acizi graşi# proteinele $n aminoacizi simpli sau $n lanţuri scurte deaminoacizi. & parte a $m%ucăturii $şi urmează progresia# travers"nd intestinul su%ţire $n ai căruipereţi interiori există numeroase vilozităţi. ceste protu%eranţe %ogat vascularizate a%sor%

proteinele şi glucidele alimentare şi le direcţionează spre cat# unde vor suferi o nouătransformare meta%olică.] elementele nefolositoare organismului 0reziduuri# sedimente# excremente1 din tractul

arhaic au a(uns din nou $n gura arhaică care la r"ndul său le-a expulzat# excretat# scuipat.+eziduurile

alimentare pătrund apoi $n intestinul gros. Depăşesccolonul# unde %acteriile degradează glucidele complexerestante. )n această etapă# o fracţiune importantă a apeişi a sărurilor minerale trece $n circulaţia sanguină.] reziduurile de natură non-solidă din lichid au fost

selectate de glande specializate sau au fost reciclate 0canale renale de colectare1. 9"ndtotul se pră%uşeste asupra sa# creierul face recurs# $n manieră sim%olică# la vechiulprogram prin asociere cu memoria ancestralăI el reţine lichidele.

] un rol esenţial l-au $ndeplinit organele respiratorii# 3gura de aer4 at"t de necesarăpentru supravieţuire 0$n prezent# alveolele pulmonare1.

] organele de reproducere 0din ele s-au format mucoasa uterină - endometru şi o partedin prostată - glanda prostatică1.

+eferitor la această memorie ancestrală# ce evenimente con!ictuale ne pot atingeQBunt con!icte referitoare la... $m%ucăturăJ & $m%ucătură de aliment# o gură de aer# o%ucată ce tre%uie eliminată 0se hrăneşte# respiră# elimină# se $nmulţeşte1.

Gdeea de 3$m%ucătură4 poate $nţeleasă la propriu 03nu am nimic de m"ncare41 saula gurat 3hJ asta este# de data asta# m-am tăiat de la porţie4 0$n caz de concediere#divorţ# studenţi trimişi departe de casă de către părinţi expresia poate avea un sens mai

sim%olic# ce variază $n funcţie de personalitatea ecăruiaI poate o moştenire care-miscapă din m"ini# un $mprumut %ancar care mi-e refuzat# etc... )n orice caz# $ntotdeaunaeste vor%a despre a nu putea prinde $m%ucătura# a nu o putea $nghiţi# a nu o putea digera#

$n ne# a nu o putea elimina.



'eşirea nervilor cranieni ''' 9 V''' din trunc6iul cere5ral

Di t d d % i l i i t i i ii d i i i

N l l l di t d l



Din punct de vedere em%riologic şi anatomic# primii doi 3nervi aicapului4 nu sunt nervi periferici verita%ili ci mai degra%ă proeminenţeale creierului. 9u toate acestea# ei sunt extensii proporţionale alenervilor derivaţi din releele trunchiului cere%ral precum şi din releelecortexului cere%ral din emisfera cere%rală opusă. @echiul sistemsenzorial al intestinelor# care este inervat din trunchiul cere%ral# estepractic un şa%lon original pentru nervul olfactiv şi pentru nervul optic0organ olfactiv primar şi ochi1. 9u a(utorul senzorilor intestinali# primii doi

nervi cranieni 0$n ceea ce priveşte părţile trunchiului cere%ral1 analizeazăcalitatea 3%ucăţicii4 alimentare $nainte ca aceasta să intre $n esofag.cest lucru reprezintă %aza pentru funcţiile cortexului cere%ral# şi anumede a percepe şi de a analiza evenimentele externe şi de a trage concluziile necesare.

2re%uie să $nţelegem faptul că un nerv cranian conţine %re nervoase de la două releecere%raleI din aceeaşi parte a trunchiului cere%ral# precum şi din partea opusă a cortexuluicere%ral. m%ele părţi se unesc $ntr-o legătură nervoasă# chiar dacă acestea au 0parţial1 funcţiidiferite.

(inci calităţi ale organelor tractului gastro9intestinal

controlate de trunc6iul cere5ral9unoaştem cel puţin patru# $nsă există cinci calităţi ale organelor tractului gastro-

intestinal# care sunt inervate de trunchiul cere%ral. 8iecare organ poate suferi un DHB cedetermină 8H corelat la nivelul creierului 0trunchiul cere%ral1I

5. 9alitatea senzorialăI se referă la analizarea ecărei 3%ucăţici4 alimentare pentru a determina compoziţia sa chimică 0grăsimi#proteine# celuloză# etc.1. 'oi ştim foarte puţin despre con!ictele legate de 3incapacitatea de a analiza o %ucăţică4. 9u un DHB deacest tip# are loc o inversare a peristaltismului intestinal $n partea superioară a tractului gastro-intestinal 0peristaltism inversat#re!ex de vărsătură1 şi o acceleraţie $n partea inferioară 0vărsături şi diaree1.

. 9alitatea mişcării peristaltice 0vezi creierul de tranziţie# mezencefalul1I se referă la peristaltismul care $mpinge $nainte 3%ucăţica4.Musculatura longitudinală intestinală 0dilatatoarea lumenului intestinal1 este predominant inervată de trunchiul simpatic iar

musculatura

Nervul ple4ul cardiac pentru nodulsinoatrial Apentru muşc6ii neteicardiaci3 mai ales pentru atriu

Glanda pituitarăGlanda neuro9pituitară Aparte acreierului

Glanda pituitarăfrontală Asomato9pituitară L derivată dinmucoasa vec6iuluiesofag

intestinală $n formă de inel 0constrictoare1 este predominant inervată parasimpatic 0,untea lui @arolio# %rele vegetative alnervului @GG1. +itmul alternativ contracţie - relaxare# continuu 0ca $ntr-un motor de cilindru1# cauzează 0$mpreună cu aerul1 un 3valperistaltic4 al intestinului care $mpinge $nainte %ucăţica 0acelaşi principiu se aplică irisuluiJ1. )n cazul $n care se dezvoltă o tumorăplată de tip resor%tiv# intestinul se destinde 0contracţie circulară minoră1# valul 3peristaltic4 $ncetineşte pentru ca 3%ucăţica4 să



plată de tip resor%tiv# intestinul se destinde 0contracţie circulară minoră1# valul 3peristaltic $ncetineşte pentru ca 3%ucăţica săpoate a%sor%ită mai %ine. cest proces determină o paralizie parţială a intestinului# numită ileus. Gnervaţia vagotonică provinedin trunchiul cere%ral 0a se vedea nervul vag1# inervaţia simpatică de la trunchiul simpatic. )n cazul unui DHB# nu existăsimpaticotonie de durată. 'u ştim $ncă# dacă impulsurile vagotonice emise de ,untea lui @arolio sunt suprimate 0şi dacăimpulsurile din trunchiul simpatic predomină1# sau dacă $n timpul derulării ,LB simpaticotonic impulsurile pot veni# de asemenea#de la o ,unte a lui @arolio schim%ată.

:. 9alitatea secretorieI se referă la defalcarea şi digestia alimentelor# prin secreţia de sucuri digestive. )n cazul unui DHB de acesttip# se vor dezvolta adenocarcinoame su% formă de conopidă# care prevăd o creştere a secreţiei $n cazul $n care 3%ucăţica4 a

devenit prea mare.F. 9alitatea resor%tivăI se referă la a%sor%ţia nutrienţilor din intestin $n s"nge şi $n sistemul limfatic. +ea%sor%ţia de apă şi aer sunt#de asemenea# incluse aici. )n ceea ce priveşte DHB-ul de acest tip# putem face doar o corelaţie organică $n această situaţie. Deexemplu# rea%sor%ţia apei din colon. 9u toate acestea# detaliile cu privire la con!ictele 0,LB1# care se referă la această calitatetre%uie să e investigate $n continuare. 9u un DHB de acest tip se vor dezvolta tumori plate de tip resor%tiv.

=. 9alitatea excretorieI se referă la eliminarea toxinelor din intestin prin fecale 0$n cazul $n care rinichii nu sunt capa%ili să leelimine1. 9ele patru tipuri de excreţie suntI excreţia renală# excreţia fecală# excreţia sudoripară şi excreţia respiratorie. ,roduselede degradare a s"ngelui sunt parţial excretate 0secreţie excretorie1 precum %ila.

Nervii cranieni din trunc6iul cere5ral

Din cei 5 nervi cranieni pe care toţi studenţii de la medicină $i cunosc# primii doi I G. nervul olfactiv 0nervul pentru miros1 şiGG. nervul optic 0nervul retinian1# sunt o excepţie $n ceea ce priveşte trunchiul cere%ral. ceşti nervi ai trunchiului cere%ral suntpresupuse invaginaţii ale cortexului# şi totuşi au un releu originar $n trunchiul cere%ral. Dicultatea constă $n faptul că# nerviitrunchiul cere%ral inervează cea mai mare parte a organelor cu funcţii motorii şi senzoriale 0de exemplu# stratul scuamos epitelialal pielii# precum şi musculatura striată1# care corespund indiscuta%il sarcinilor şi funcţiilor cere%rale. 2ot ceea ce pare a corect#este de fapt incorect. De aceea# nici studenţii# nici medicii nu au putut $nţelege vreodată cu adevărat aceşti nervi cranieni $n modcorect

- 'ervii trunchiului cere%ral GGG - XGG efectuează ulterior $ncrucişarea %relor nervoase din partea opusă a cere%elului. ceste%re nervoase sunt doar indirect legate de nervii trunchiului cere%ral. 9um ar musculatura netedă peristaltică a gurii 0faringe1#care a fost iniţial inervată din trunchiul cere%ral# iar mai t"rziu completată cu părţi ale musculaturii striate 0musculatura demasticaţie# lim%a# etc1 inervată de cortex. Din acest motiv# unii dintre nervii trunchiului cere%ral# $n funcţie de segmentul arcului

faringian 0faringele arhaic1 din care provin $n cea mai mare parte# primesc denumirea semi-exactă de 3arcul nervilor faringieni4#chiar dacă nimeni nu $nţelege nimic

din toate acestea. l @-lea nerv cranian se numeşte 3'ervul trigemen4 sau 3,rimul arc nervos faringian4. l @GG-lea nerv cranian senumeşte 3'ervul 8acial4 sau 3 l -lea arc nervos faringian4. l 6-lea nerv cranian se numeşte 3'ervul losofaringian4 sau 3l :-lea arc nervos faringian4. l X-lea nerv cranian se numeşte 3'ervul @ag4 sau 3l F-lea# al =-lea şi al C-lea arc nervos faringian4

0)n această diagramă# acele părţi ale arcului faringian# care se corelează cu aceşti nervi ai trunchiului cere%ral# sunt



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer

0)n această diagramă# acele părţi ale arcului faringian# care se corelează cu aceşti nervi ai trunchiului cere%ral# suntreglementate de %olile echivalente cancerului din grupa roşie -ectoderm. Dacă este vor%a despre muşchi# sunt reglementate de%olile echivalente cancerului din cadrul grupei portocalii - mezoderm 1. ,rincipalul motiv pentru care nervii cranieni suntpoziţionaţi %ilateral este acela că partea dreaptă a esofagului şi partea dreaptă a creierului reglementau 0şi $ncă maireglementează1 $nghiţirea 3%ucăţicii4# $n timp ce partea st"ngă a esofagului şi partea st"ngă a trunchiului cere%ral reglementau 0şi

$ncă mai reglementează1 eliminarea de fecale. m%ele funcţii se $nt"lnesc $n esofag. 9hiar dacă mişcarea peristaltică din esofagmerge $ntr-o direcţie# există o diferenţă funcţională $ntre secţiunea din dreapta - responsa%ilă de $nghiţirea %olului alimentar# şisecţiunea din st"nga# care reglementează eliminarea. )n afara acestei necesităţi# nervii %ilaterali ai trunchiului cere%ral au

dezvoltat pe %aza trunchiul cere%ral arhaic# partea st"ngă 0partea 3eliminării41 care controlează funcţia epiteliului scuamos almucoasei %ucale# care este inervată din cortexul cere%ral.)ntotdeauna# con!ictul %iologic se referă la dorinţa de a tuşi# de a voma sau de a scuipa ceva# cauzată de faptul că persoana

nu reuşeşte să găsească drumul spre gură# %ronhii# etc. )n schim%# trunchiul cere%ral produce adenocarcinoamele# care servesc lao mai %ună insalivaţie 0impregnare a alimentelor cu salivă1 şi la o a%sor%ţie mai %ună a 3%ucăţicii4 alimentare# ele sunt controlateexclusiv de partea dreaptă a creierului 0partea de 3$nghiţire41# $n timp ce tumorile - adenocarcinoame - care servesc la o mai %unăeliminare 0iniţial 3%ucăţica fecală41# sunt controlate exclusiv de partea st"ngă a trunchiului cere%ral.

)n ceea ce priveşte al XGGG-lea nerv cranian# ,lexul 9ardiac 0,lexus 9ardiacus1# el a fost necunoscut $nainte de 'oua Medicinăermanică.



(onstelaţiile trunc6iului cere5ralr

9onstelaţia trunchiului cere%ral implică faptul că există o activitate con!ictuală a două sau mai multe ,rograme LiologiceBpeciale 0,LB1# $n partea dreaptă şi st"ngă a creierului. 9onstelaţia apare $n cazul $n care un ,LB se a!ă $n plină criză epileptoidă#

$n v"rful fazei postcon!ictuale 0criza epileptoidă este# deşi de calitate diferită# un nou con!ict de scurtă durată $n faza de con!ictactiv1. Axistă chiar o constelaţie temporară de scurtă durată# atunci c"nd am%ele con!icte se derulează accidental# $n acelaşitimp# $n perioada crizei epileptoide.

Diferite tipuri de constelaţii ale trunc6iului cere5ral

9aracteristici tipice constelaţiei trunchiului cere%ral# unsentiment de dezorientare totală. *n astfel de pacient se simtecomplet pierdut. )nt"lnim adesea astfel de constelaţii atunci c"nd#de exemplu# un pacient are o tumoră de colon 0controlată deemisfera cere%rală st"ngă1 şi suferă un con!ict de $nfometaredatorat fricii de a nu mai putea m"nca anumite alimente dincauza regimului alimentar impus ceea ce-i produce o tumoră

hepatică 0controlată de emisfera dreapta a creierului1. De acum $nainte# persoana este complet dezorientată şi confuză.

9onstelaţia tu%ilor renali colectori implică două refugii# con!icte legate deexistenţă sau de a%andonare şi provoacăI

5. 'edumerire.. &ligurie 0diminuarea cantităţii de urină1 sau anurie 0$ncetarea urinării1.:. Dezorientare $n ceea ce priveşte spaţiul# timpul şi propria persoană.F. lo%ii oculari deviaţi uşor lateral 0stra%ism divergent1 unilateral sau %ilateral.

Bimptomul acestei constelaţii speciale# face trimitere la momentul $n care strămoşiinoştri au plecat din mediul acvatic sau au fost aruncaţi pe ţărm de un val imens. &chiistrămoşilor noştri nu au fost concepuţi pentru a privi drept $nainte 0precum astăzi la

oameni şi la animalele de pradă1# ci $ntr-o parte 0ca la o pradă1. şadar# stra%ismul 0laun ochi sau la am%ii1 le-a permis să se uite spre ocean pentru a se putea orientasinguriJ

Două ,LB $n faza *n ,LB $n faza de con!ict activ# m%ele ,LB $n faza de con!ict activ. un ,LB $n faza

postcon!ictuală# postcon!ictuală# am%ele $n mod special $n perioada $n perioada crizei crizei epileptoide.

epileptoide.



*ocar Hamer A*H pentru *ocar Hamer A*H pentrutu5ul renal colector drept tu5ul renal colector stEng

De exempluI tu%ii renali colectori din am%ii rinichi - ,LB

9on!ictul care produce constelaţia este deI existenţă ̂

a%andon &ligurie sau anurie 0numai 5=; ml urinăPzi1

,LB la oase $n faza postcon!ictualăI de gen 3Bindrom4

a. <eucemie - creşterea numărului de leucocite din organism şi apariţia unor leucocite imature# leucocitemie leucoză.%. ută 0intensicarea acidului uric1 - depunerea sărurilor acidului uric $n regiunea unor articulaţii# care se manifestă prin

um!ături ale articulaţiilor# $nsoţite de dureri violente podagră. poplexie# paralizie.c. *remie - creşterea cantităţii de uree sau de acid uric din s"nge şi a creatininei - su%stanţă azotată din s"nge# rezultată

din meta%olismul protidelor cu rol important $n contracţia musculară.

9onstelaţia trunchiului cere%ral este# de asemenea# semnicativă din punct de vedere %iologic.'edumerirea# mirarea# $ncurcătura# dezorientarea apar $n orice constelaţie a trunchiului cere%ral.

`rai

* H



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer =U

%anifestarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului A faa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faaorganului /nacest ca

con8ictului5iologic

creier 9 *H simpacotonie 9 creşterea tumorii postcon8ictuală A faa ,( Lvagotonia 9 distrugerea tumorii 9 D+

(iclul de isimpaticotonia

+imp

(iclul de noaptevagotonia Autonia O normotoniaI ritmnormal ziPnoapte

,erioadăcon8ictuală

,rogram simpaticotonic

,rogram vagotonic & u

t o n i e

+u5ul renalcolector9 rinichiul drept.parţine zoneicorticale aparenchimuluirenal# colecteazăurina dintu%ulaturanefronilortransport"nd-ospre ureter rol $ndenitivareaurinei. +ea%sor%ţiede urină primară#retenţie de apă#oligurie0diminuareasecreţiei urinare1.

8ocar Hamer $ntrunchiulcere%ral# ventraldreapta.

9on!ict legat de existenţă# $m%ucătura av"nd semnicatia de3lichid4# %ani sau orice alt mod legatde existenţă# con!ictul de 3a pierdetotul4. De exemplu# frica cumplită despital 0con!ict legat de spital1.9on!ict legat de senzaţia de arăm"ne singurPsingură# a%andonatPa%andonată# con!ict legat desentimentul de 3a părăsit4# con!ictlegat de sentimentul de 3a nu

$ngri(it4 sau de 3a prost $ngri(it4#con!ict legat de 3senzaţia de a te a!a

$n deşert4 0fără apă1# con!ict legat desentimentul de 3a pierdut totul4#con!ict legat de sentimentul de 3a nu iu%it4.

9apsula

9ortex Ronamedulară x

rteriola

Bemnicaţie %iologicăI economisirea apei pentru a atinge un timp

mai $ndelungat de supravieţuire.

)n faza de con!ict activ# are loc o creştere adeno - compactă $nformă de conopidă# de tip secretoare sau creştere adeno-plată de

tip resor%tiv $ntre caliciul renal 0zonă a rinichiului# prin care urina se

scurge $n %azinet1 şi parenchimul renal glomerular. ,roliferarecelulară $n timpul fazei de con!ict activ 0$n contrastI $ntr-un con!ict

legat de apă# va avea loc necroza parenchimului renal $n faza de

con!ict activ şi chisturi renale $n faza de vindecare1. 9on!ictul legatde retenţia activă a apei implică tu%ii renali colectori şi are o

semnicaţie enormă dacă apare $n acelaşi timp cu faza devindecare a unui alt con!ict O BG'D+&M. +etenţia de apă cauzează

un edem mare $n zona organului afectat. De exempluI $n fazapostcon!ictuală a oaselor O leucemie ^ Bindrom O gută.

De asemeneaI efuziune transsudativă pleurală# ascită

transsudativă# reumatism acut sau comun# etc celaşi proces are

loc şi $n creierI aceste edeme mari 0focare Hamer1 erau considerate

ca ind 3tumori cere%rale4.

Dacă con!ictul legat de reţinerea apei este rezolvat 3tumora edemului cere%ral4

regresează rapid. +etenţia de urină are un scop %iologicI mai $nainte# era numită

uremie# şi se presupunea că nu rinichiul ar cauza. )n realitate# organismul

stochează toxine uremice $n cazul $n care proteina nu este disponi%ilă pentru o

perioadă mai lungă de timp.

lte %oli posi%ileI

$n cazul creşterii continue a tumorii# cantitatea de urină scade sau se diminuează# aşa-numita 3insucienţă renală4.

$n cazul revenirii simptomelor aşa-numitei 3insucienţe renale4 de tip cronic 0revenirea 3pe şină41 - dacă există %acterii şi ciuperciQ -

răm"ne din ce $n ce mai puţin ţesut şi acest lucru conduce la nefrociroză.

,"nă $n prezent# se ştia că ureea este defalcată la nivel de proteine şi eliminată prin urină. 9e nu se cunoaşte# este faptul că organismul

este capa%il să recicleze ureea $n proteine. stfel# atunci c"nd are nevoie de proteine# organismul păstrează ureea $n s"nge# este vor%a

despre uremie. m considerat uremia ca ind o %oală# neştiind că este# de fapt# un ,rogram Liologic Bpecial natural.

Gn ceea ce priveşte faza de vindecare atu%ului renal colector# distingem at"t unproces de vindecare %iologică cu necrozarecazeoasă tu%erculoasă a tumorii cu 2L9c"t şi o fază de vindecare %iologică fără

2L9. 8ără %acteriile tu%erculoase implicate0vindecarea %iologică1# pelvisul renal poate %locat# altfel spus con!ictul a fost de(arezolvat 0rinichi inactiv1. *remia nu este o%oală mortală# cum s-a susţinut. Be opreşteinstantaneu odată cu rezolvareacon!ictului legat de existenţă. 9u toate

acestea# chiar dacă are loc vindecarea%iologică# organismul continuă să elimine $ncă urină.

'enalizarea ,LB 0,rogramul LiologicBpecial1 adică nedistrugerea completă atumorii duce la apariţia nisipului şi apietrelor la rinichi# chiar şi $n pelvisul renal0ectoderm1.lte %oli posi%ileI hematurie 0prezenţas"ngelui şi a glo%ulelor roşii $n urină.1#proteinurie 0prezenţa proteinelor $n urină1şi piurie - prezenţa de puroi $n urină# urinaeste tul%ure şi de cele mai multe ori ur"tmirositoare. Gn faza epilepticăPepileptoidăse manifestă colica renală.

mmu0'NDR"%#>7 tu5ului renal colector A+R(




Bpre deose%ire de ceea ce cunoşteam p"nă acum legat de insucienţa renală 0uremie1 şi P sau de retenţia acută a apei $n $ntregulorganism# mai ales la un organ a!at $n faza de vindecare 0ceea ce noi numim acum sindrom1# retenţia de apă are un sens %iologic. &rganismulnostru expulzează zilnic cel puţin 5=;-;; ml de urină 0oligurie# aproape anurie1# ind astfel eliminate su%stanţele uremice necesare 0uremie1#chiar dacă creşterile de creatinină se situează la un nivel de 5-5F mgK. Gmpactul asupra rinichilor şi# prin urmare# asupra nivelului de uremiepoate diferit# deoarece ecare rinichi are trei grupări renală-caliciu care pot afectate $n mod independent sau neafectate.

9reşterea creatininei şi a acidului uremic 0cu gută1 are de asemenea un scop %iologicI $n cazul unui decit iminent de proteine 0lipsa dealimente1# organismul este capa%il să recicleze aceste

su%stanţe pentru a produce proteine. )n 'ouaMedicină ermanică#transplanturile de rinichi devininutile $n aproximativ 6;K din cazuri# $n cazul $n care există un con!ict de %ază care poate rezolvat.

0'NDR"%#>7,<0 9 +R( Atu5ul renal colector \ alte ,<0 /n faa postcon8ictuală

(iclul de noapte vagotonia

&utonia L normotonia

(on8ict activ legat de e4istenţăOde a5andon ritm normal iOnoapte +R( 9 ,<0 /n faa de con8ict activ *aa decon8ict activ L Reţinere de apă

,<0 secund a8at /n faa de reolvare*aa $ 9 pcl L perioada transpiraţiei3 a e4sudaţiei *aa < 9 pclL perioada cicatriării

G G

R.l


B B C m +imp

,rogramsimpaticotonic

,<0 9 +R( /n faa activă' simultan cu alte ,<0

a8ate /n faa pd adică /n faa de

vindecare o %

,rogramvagotonic

$+&N+'&- /n caul unui 0indrom7 cortionuleste contraindicat.

(ortionul amplică simptomelesimpaticotonice la tu5ii renali

colectori3şi creşte3 prin urmare3 retenţia de

apă-

D77m +imp

(riaepileptoidă

,rogramvagotonic

DH0i





&utonia Lnormotonia ritmnormal iOnoapte 5


1ec6iul program 5iologic este de mare importanţă-Bindromul poate cauza complicaţii serioase at"t pe organ c"t şi $n creier.

)n cazul 3Bindromului4 reţinerea apei $n organism poate cauza edem la nivelul creierului# de dimensiuni mărite# fapt deose%it de periculos carepoate cauza complicaţii grave şi chiar moartea pacientului.

9u rezolvarea con!ictului de a%andon 0ce ţine $n funcţiune ,LB-ul tu%ului renal colector1 se porneşte diureza naturală a organismuluiJDe e4emplu] ,LB - 2+9 0tu%ul renal colector1 $n faza de con!ict activ poate mări cavităţile vechi. <a cat# acest lucru duce la mărirea dimensiunii sale

adică la hepatomegalie.

] ,LB - 2+9 $n faza de con!ict activ ^ pleurită 0faza pcl a pleurei mezoteliome1 O Bindrom O efuziune pleurală exsudativă cu 8H - edem $ncere%el 0aşa-numita 3tumoră cere%eloasă41.

] ,LB - 2+9 $n faza de con!ict activ ^ osteoliza coastei $n faza pcl O Bindrom O efuziune pleurală transudativă ^ 8H $n măduva cere%rală0aşa- numita 3tumoră cere%rală41.

] ,LB - 2+9 $n faza de con!ict activ ^ peritonită 0faza pcl a peritoneului mezoteliom1 O Bindrom O ascită cu 8H $n cere%el 0aşa-numita

3tumoră cere%eloasă41.] Bau inversI artrită $n zona genunchiului ^ ,LB-ul 2+9 $n faza activă O Bindrom O aşa-numitul reumatism comun 0dacă este vor%a despre $nţepăturiI osteosarcom1 ^ 8H $n măduva cere%rală 0aşa-numita 3tumoră cere%rală41.


k DH0i

9u 3 Bindrom4I $n afara de retenţia de apă care poate severă saumoderatăIretenţie de apă $n cadrul organului $n timpul fazei postcon!ictuale.

De exemplu# $n loc de hepatită# hepatomegalie.8H $n creier. şa-numita 3tumoră cere%rală4.

9"nd con!ictul se a!ă $n faza de rezolvareedemul organului se retrage rapid.

edemul cere%ral se retrage# iar aşa-numita 3tumoră cere%rală4 dispare.

9eea ce răm"ne este o cicatrice inofensivă.

2u% dista

Duet co ectorde urina

rteriola

omerua

2u% proximal

nsa ui Hen e

'efron




%anifestarea ( i l *ocar Hamer * i ă 8i l i Af ($ * l ă ii 8i l i f



%anifestarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 creşterea tumorii postcon ctua aa ,( L

tumora 5iologic 9 distrugerea tumorii 9 +<(


(iclul de noaptevagotonia &utonia Lnormotonia ritmnormal iOnoapte ,rogram

simpaticotonic

,rogramvagotonic & u f o n i e

%edulara supra 9renală 9 dreaptaRepreintăpartea centralăa glandeisuprarenaleAglandă situatăla polul anterosuperior alrinic6iului3 ca ocăciulă7.(elulelecromane din

această onăAprincipala sursădecatecolaminesecretă 6ormoniiadrenalină3noradrenalină şidopamină 96ormoni6idrosolu5ili3derivaţi dinaminoacidultiroină3acţioneaăsinergic cusistemul nervossimpatic.Jn caul unui,<0 tumora senumeşte5lastomAfeocromocitom.

0tareinsuporta5ilă destres intens.De e4emplucerturileintermina5iledintre parteneri3incertitudinea dea nu puteaac6ita ratele5ancare3

posi5ilitateapierderii /n oricemoment alocului demuncă3posi5ilitatearepetării anuluişcolar.

*H /n onasistemuluinervos autonomAtrunc6iulsimpaticneuroganglion

0emnicaţie 5iologică pentru a /m5unătăţi performanţa /ntr9oanumită situaţie de stres acut.

*eocromocitomul Atumorăneuroendocrină măreştenoradrenalina3 dopaminaAcatecolamină primară şi adrenalinaAcatecolamină secundară

$tenţie-(reşterea adrenalinei poate caua

dependenţă datorită efectelor saleasupra sistemului nervos şi asupra /ntregului organism. $stfel3 persoana /n cauă va căuta situaţii con8ictualede stres intens3 intrEnd /ntr9un cercvicios.

&ventuală apople4ie Asuprimareasu5ită a funcţiei unui organ amedularei glandelor suprarenale /ntimpul faei postcon8ictuale Acavitate+<(. "prirea efectivă3 de scurtădurată a funcţionalităţii glandei3durere puternică /n ona rinic6ilor. Jncaul preenţei mico5acteriilor +<(3 /nperioada cicatriării se produc cavităţi /n mieul glandei suprarenale.

landasuprarenală

%an estarea ( ţi t l *ocar Hamer * ti ă 8i t l i Af ($ * l ă ii 8i t l i f



%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 creşterea tumorii postcon ctua aa ,( L

tumora 5iologic 9 distrugerea tumorii 9 +<((ria epileptoidă



simpaticotonic

,rogramvagotonic & u

f o n i e

$deno6ipoa 9dreapta>o5ul anterior alglandei 6ipoeAglandapituitarăMsecretăurmătorii6ormoniprolactina36ormonul

foliculostimulantA*0H3 6ormonulluteiniant A>H36ormonuladenocorticotrop A$(+H36ormonul tireo9stimulant A+0H36ormonulmelanocito9stimulant A%0H3somatotropinasau 6ormonul decreştere A0+Hsau GH. (uoriginea /ntr9oevaginare astomodeumuluiprimitiv Lrecesul 6ipoarL punga luiRat6ke.

(on8ict de a nu /n măsură săprindă /m5ucătură3deoareceindividul esteprea mic.De e4emplu nupot să iaucontact cumingeaA5asc6et3 volei.<ăr5atpensionar numai simtemirosurile3 numai aude 5ine3nu mai areec6ili5ru3 nupoate reţinefamilia lEngă el.

(on8ict de a nu /n măsură să6răneascăcopilul saufamilia.De e4emplufemeie care /şicreşte singurăcopilul şise diminueaăsalarul sau orelede lucru sau ofemeie /nsărcinată.

*H /ntrunc6iulcere5ralAparteadorsală 9dreapta.

0emnicaţie 5iologicăa. creşterea producţiei 6ormonilor decreştere pentru a /n măsură săprindă /m5ucătura.

5. celulele producătoare de prolactină creştereaproducţiei de prolactină pentru o asistenţă mai 5unăpentru copil sau partener

$denomul 6ipoar3 compact3 su5 formă de conopidă3de tip adeno3 cu rol secretor3 creşte producţia de6ormoni de creştere. Reultatul o creştere reală la

copii şi adolescenţi Agigantism /n con8icte /ndelungateşi acromegalie Adevoltarea e4agerată a e4tremităţilorşi viscerelor la adulţi.&li5erare crescută de prolactină. Reultatul creştereaproducţiei de lapte.

Dacă con8ictul este foarte puternic sau de lungădurată3 /n faa activă pot apare dureri puternice de capca urmare a comprimării glandei Adeoarece 6ipoaeste situată /n şaua turcească a osului sfenoid.Jn caul unei femei /nsărcinate3 nereolvareacon8ictului pEnă la naştere poate determina6ipersecreţie adeno6ipoară la copil Agigantism.

Dacă sunt preente ciuperci saumico5acterii are loc o descompunere+<( caeoasă necrotiantă aadenomului adeno6ipoar. (on8ictuldevine nerelevant pentru că individula crescut şi poate scăpa de 5ucăţică7sau copilul şi familia pot 6răniţisucient.Jn caul recidivelor la adulţi3 vorapare disfuncţii ale glandeiadeno6ipoare A6iposecreţie3

generEnd anomalii structurale şifuncţionale la nivelul glandelorendocrine controlate de 6ormoniiadeno6ipoari.Jn caul unei femei /nsărcinate3recăderile /n ,<0 consecutivedetermină naşterea unui copil cunanism 6ipoar Apersoană pitică.Jn a5senţa ciupercilor şi amico5acteriilor are loc o /ncapsulare atumorii. Jn caul recidivelor apardureri puternice de cap Adeoarece6ipoa este situată /n şaua turceascăa osului sfenoid..

tenţieJ 9ompetiţia oamenilor cu ei $nşişi saucu cei din (ur# retrăită con!ictual# determină

tul%urări hipozare care# generează la r"ndullor tul%urări la nivelul glandelor endocrine0tiroida# gonadele# glandele mamare# etc.1

nucleu sprac6ismaticc6iasmă optică

6ipoă

corte4 cere5ral

glanda pineală




0emnicaţie5iologică pentruo mai 5ună /nsalivaţie sedoreşte oasimilare mairapidă a /m5ucăturiiAprodusalimentar.

$re loc o

creştere adenocu funcţie

secretoareAconopidă3 aşa9numiţii 7polipi7 /n spaţiul nao9faringian3 cu

derivaţie din rămăşiţe ale mucoasei intestinale vec6i A/nepiteliul pavimentos pluristraticat. *ormaţiunea

neoplaică este formată din celule epiteliale cu funcţie

glandulară Acu secreţie e4ocrină adică adenocarcinom.

1il

%iros urEt de tu5erculoă caeoasă a polipilor datciuperci Amicoe sau mico5acterii. 0treptococcus9 streptococul3 stalococul sau o 5acterie de tipulHaemop6ilus. 'n8amaţiile faringelui sau faringiteafecteaă iolat sau /n acelaşi timp nasul3 rinofarArinofaringita şi orofaringele Aangina.

(ongestie naală Anas



(iclul de noaptevagotonia

&utonia Lnormotonia ritm

normal iOnoapte ,rogramsimpaticotonic

,rogramvagotonic &

u f o n i e

*H /ntrunc6iulcere5raldorsal 9dreapta.

$ nu capa5ilsă ia o/m5ucăturăAprodusalimentar.De e4emplu o persoană 5olnavăcare tre5uie să ţină regimalimentar strict3 sau persoanăcare este incapa5ilă să /ng6ită opastilă /ntreagă. *orma sim5olicăa a5sor5i3 a /ncorpora /n sine3 arecruta oameni pentru o adunare.

*aringe

*aringe 9dreaptae4crescenţe deadenoid pepartea din spatea cavităţii5ucale.(onductmuscular şimem5ranos caremerge dinfundul gurii

pEnă la intrarea/n esofag.*aringelecorespunde /ngEtle .(uprinde treietae. De sus /nos3 se găsescnao9 faringeleAdenumit şirinofaringe saucavum3orofaringele şi6ipofaringele

Asaularingofaringele.

RinoreeAsecreţienaală

ikkilIIYY



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer ?@

+imp

0emnicaţie5iologicăpentru o mai

5ună /nsalivaţie a /m5ucăturii Aainformaţiei se doreştea5sor5irea mai rapidă aacesteia3 pentru a putea asimilată mai 5ine.

$re loc o creştere adeno compacă de tipresor5tiv7 generEnd formarea unuio5stacol /n trompa lui &ustac6io3 reultEndo mem5rană timpanică retractată3 cauată

de lipsa de ventilaţie. (a urmare este redusăacuitatea auditivă. Jn caul unui ,<0 /n faăde /nceput3 sau de intensitate mică3 sau de

durată scurtă persoana /ncauă are urec6ile /nfundate

la modicările de altitudine.

#rec6ea medie9 dreapta.

"rgan de transmisie a undelor sonore


tumora 5iologic 9 distrugerea tumorii 9 +<((iclul de isimpaticotonia

(iclul de noapte vagotonia &utonia Lnormotonia

ritm normal iOnoapte


& u t o n i e

(on8ict legat de *H /n trunc6iulincapacitatea de a cere5ral 9dreapta.

lua 5ucăţica de informaţie7.De e4emplu persoana care nupoate /nţelege ce i se spunedeoarece vor5itorul e4pune cuvoce scăută3 sau prea repede3sau fololoseşte cuvintenecunoscute pentru acesta.

+rompa lui&ustac6io 9dreapta

(onduct ce facelegătura /ntreurec6ea medieşi faringe3 cu rol /ndepresuriareatimpanului.

2rompa luiAustachio

%irosul urEt3 tu5erculoa caeoasă3evacuările din gură şi din urec6eamedie3 ar putea simula o infecţie a

urec6ii medii şi a mucoasei acesteia.Jn realitate aceasta nu este afectată.Recăderea din faa de refacere /n faade con8ict activ Avindecare /ntreruptăşiOsau a5senţa mico5acteriilor +<(determină 6ipoacuie Ascădereacapacităţii auditive3 tare de urec6i7.

%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictulu9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 creşterea tumorii postcon ctua aa ,

tumora 5iologic 9 distrugerea tumorii 9(ria epileptoidă

(iclul de isimpaticoto

(iclul de noavagotonia

&utonianormotnormal ,rogra

simpat

,rovag

2impan normal &tită medie acută

0emnicaţie 5iologică proliferareacelulelor /m5unătăţeşte capacitateaauditivă3 deoarece urec6ea ar6aicăpoate a5sor5i mai multe informaţii

acustice.(reştere adeno de tip resor5tivAcreştere lentă /n urec6ea medie şi /nosul mastoidian. (elulele afectate para celulele ar6aice auditive. Jn celedin urmă3 tumora /n creştere poateumple urec6ea medie /n /ntregime3c6iar dacă tumora este de tipresor5tiv Aa5sor5ind 5ucăţica auită.

"tită purulentă medie. +u5erculoacaeoasă necrotiantă descompunecelulele tumorale3 cu ciuperci saumico5acterii A+<(3 adesea cuperforarea mem5ranei timpaniceAurec6e purulentă. 1indecarea arerolul de a readuce informaţiileacustice din nou la nivelul normal3deoarece 5ucăţicaO/m5ucătura a fostluată şi con8ictul a fost astfelreolvat. $şa numita otoscleroăAscăderea progresivă a auului3 oafecţiune /n care oasele urec6ii mediidevin imo5ile din caua creşteriiosoase are ca reultat formarea unordepoite de calciu după distrugereatumorii.Jn caul unui ,<0 de intensitate micăsau cu durată redusă3 /n perioadacicatriării apare o durere acută /nurec6e asociată greşit faptului căpersoana a stat /n curent.

delimitat spre e4te rior de mem5ranatimpanică şi la inte rior de o mem5rană

9 fereastra ovală.&ste formată din trei părţi cutia timpa 9nului Aconţine aer

$ nu /n măsură de a lua 5ucăţicaauită73 /n special 5ucăţica de informaţiedorită. (on8ictul provine din momentul /ncare esofagul 7 era alcătuit numai dinurec6ea medie şi din gură.

dreapta Anucleul nervului statoacustic.



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer ?=

şi cele trei oscioare ciocan3 nicovală şiscăriţă3 trompa lui &ustac6io şi cavi tăţilemastoidiene. 1i5raţiile timpanu lui setransmit celor trei oscioare şi3 prinintermediul ferest rei ovale3 8uiduluiconţinut /n urec6ea internă.

De e4emplu un copil care nu poate o5ţineucăria7 A5ucăţicaO /m5ucătura dorită.*emeia care nu este cerută de soţie.,ersoana care aşteaptă un răspuns dupăun interviu pentru un nou loc de muncă.*H /n trunc6iul cere5ral 9 partea din spate3

ikkilIIYY %anifestarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer ??

(onţinutul *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 creşterea tumorii postcon ctua aa ,( L




simpaticotonic

,rogramvagotonic & u

t o n i e

Glanda lacrimalăAparteaacinoasă9 dreapta Glandalacrimală este demărimea uneimigdale3 avEnd ostructură tu5ulo9acinoasă.&ste situată /ncolţul lateral

superior aloc6iului3 avEnd ostrEnsă legăturăcu tendonulmuşc6iuluiridicător alpleoapei Ao mareparte din glandăeste situatădeasupraacestuia iar omică partededesu5tultendonului.%işcareapleoapelorAclipitul aretendinţa de amulge7 glandaasigurEndumectareacontinuă aconuctivei.

$ nu /n măsurăde a prinde5ucăţicaviuală7.,ierderea /m5ucăturii3pentru că nu aţinut oc6iidesc6işi7 lamomentulpotrivit. De

e4empluneţinEnd oc6iidestul dedesc6işi3 n9amvăut pEnă acum9 n9am fost pefaă79 că ulmeu trăieştenefericit /ncuplu.

*H /n trunc6iulcere5ral 9 parteadin spate3dreapta.

0emnicaţie 5iologică a capa5il dea asimila ceea ce doreşte să vadă.

(reşterea adeno Asu5 formă deconopidă a glandelor lacrimalesecretarii.0emne si simptome

[ lăcrimare e4cesivă

Glandalacrimală

0. 9_<

(analullacrimo9naal

+u5erculoă caeoasă necrotiantăApreenţa lacrimilor purulente. Jn cade caeicare totală Arecidiverepetate apare mucoviscidoaglandei lacrimale putEndu9se aungec6iar la c6eratoconunctivita siccaAoc6i uscat.

0emne si simptome[ secreţie de mucus gal5en /n colţul

oc6iului3 genele se pot lipi unele de

alteleM[ scurgeri purulenteM[ in8amaţie roşie la ung6iul e4tern al

pleoapei superioareM[ scădere marcată a secreţiei

lacrimale cu 4eroftalmie Auscareacorneei3 usturimi şi senaţie denisip /n oc6i.

%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa



?T

+imp

'risul 9 oc6iuldrept'risul este parte astratului coroidal oc6iului3aceasta /nseamnă că esteatEt parte afundului 7oc6iuluiar6aic7 Avec6icEt şi parte a

esofaguluiar6aic7. &lreglementeaăa5sor5ţia cuprivire la5ucăţica delumină7. Două fEşiide celule muscularenetede controleaădimensiunilepupilei unacirculară3 situată /nmarginea pupilară3formEnd sncterul pupilei3 iar alta3 situată

radial3 este dilatatorul pupilei.

(onţinutul9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 creşterea tumorii postcon ctua aa ,( L





Dorinţa de aprinde mai multsau mai puţinluminaA5ucăţică delumină7.De e4emplu5e5eluşul careretrăieştecon8ictul mameiAnu a avut

destulă luminăsă citeascăcartea favorită /n perioadaintrauterină.

*H /ntrunc6iulcere5ralmedial3ventral 9dreapta.

& u t o n i e

i O O *rimrmftH$nc

%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa



,rogram vagotonic

(onţinutul *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa9 ,<0 in acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 creşterea tumorii postcon8ictuală Afaa ,( L


(riaepileptoidă(iclul de i

simpaticotonia

(iclul de noaptevagotonia Autonia O normotoniaI ritmnormal ziPnoapte


& u t o n i e

(aeicare mirositoare tu5erculoasăa 6iperplaiei amigdaliene cu ciuperciAmicoe amigdaliene saumico5acterii Ainfecţia +<( aamigdalelor3 amigdalite purulente3a5cese amigdaliene

0imptome ,rincipalul simptom alamigdalitelor este preenţa gEtuluiin8amat şi dureros la care se maiadaugă alte simptome adiţionale. ,ot

preente toate sau numai cEtevadin următoarele simptome fe5ră3respiraţie urEt mirositoare3 congestienaală şi guturai3 noduli limfaticiin8amaţi3 amigdale roşii şi in8amateacoperite total sau parţial cu puroi3dicultăţi la /ng6iţire3 cefalee Adureride cap3 suprafeţe sEngerEnde pesuprafaţa amigdalelor3 preenţaculturilor 5acteriene pe suprafaţaamigdalelor.

'ncapacitateade a /ng6iţi5ucăţicaalimentară7A/m5ucătura din caua secreţieiinsuciente.De e4emplu3 anularea unuicontract de /nc6iriere3 /n ultimulmoment3 pentru un apartamentpromis dea3 /m5ucătura7 ...casa3 locul de muncă3 etc. a fostluată de altcineva.

Nu pot să /ng6it7 faptul că nugăsesc accesoriile vestimentarede care am nevoie.

*H 9 /ntrunc6iulcere5ral 9dorsaldreapta.

$migdala 9dreapta(unoscută şi su5numele detonsilă7repreintă oformaţiunelimfoidă situată /n faringe.$migdalele celemai voluminoase

sunt amigdalelepalatine3 situatede9o parte şi dealta aomuşorului.$migdalelefaringiene suntsituate /nprofunimeafoselor naale.

0emnicaţie 5iologică pentru o mai5ună impregnare cu salivă a /m5ucăturiiO5ucăţicii Aalimentaredorite /n vederea unei asimilări mairapide.

Hipertroa amigdalelor L 6iperplaieamigdaliană L creştere adeno Asu5formă de conopidă /n *(3 creştereadeno secretoare de tipul amigdalecrescute surate7

$denoidita cronică repreintăsu5clasa de adenoidite /n care aparvegetaţiile adenoide Apolipii naali.$ceasta este o 6ipertroe cronicăfavoriată de constituţia limfatică.Diagnosticul 5olii se pune cu autorulta5loului clinic şi a e4amenului despecialitate "R> al cavumului princare se va evidenţia amigdalafaringiană 6ipertroată Amărită cavolum datorită creşterii mărimiicelulelor continute de ţesutulrespectiv.

$denoidita cronică 9 vegetaţiiadenoide Apolipi naali.0imptome respiraţie de tip 5ucal careduce3 /n timp3 la o 5oltă palatinăogivală şi la o respiraţie gomotoasăAsforăit.

(iclul de i simpaticotonia

%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictului faa9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 creşterea tumorii postcon ctua aa ,( L




+imp

(erul gurii9 dreapta%ucoasa de

su5 stratulepitelialscuamos alguriiAmucoperiost.

Denumit şi5oltăpalatină73cerul guriirepreintăperetelesuperior alcavităţii

5ucale3 /nformă de5oltă3 acoperitde o mucoasăgroasă Aţesutepitelial scuamos keratiniat carese inseră direct pe periostuloaselor palatine AL mucoperiost .&ste alcătuit /n partea anterioarădin palatul dur3 osos Aapoelepalatine ale celor două ma4ilare şioasele palatine şi /n parteaposterioară din palatul moale Aţesutmuscular. ,atologie candidoa

5ucală.



,erioadatranspiraţiei


,rogram vagotonic & u t o n i e

$ prins dea /m5ucăturaO5ucăţica

alimentară /nsănu a fost capa5ilsă o /ng6ită.&4emple,acientul acreut că acEştigat laloterie3 dar5iletul său a fostincorect /nregistrat.,acientul acreut că va trecut pe lista

premianţilor lasfErşitul anuluiceea ce nu s9a /ntEmplat.

*H /ntrunc6iulcere5ral 9

dorsaldreapta.

0emnicaţie 5iologică pentru o mai5ună impregnare cu salivă a /m5ucăturii dorite /n vederea

asimilării mai rapide a acesteia.(reştere adeno compactă su5 formăde conopidă /n cerul gurii3 de tipsecretor sau creştere adeno netedăde tip resor5tiv a reiduurilor vec6iale mucoasei intestinale Asu5 stratulepitelial scuamoas al gurii.

9erul gurii %om%at cu mucoasă de acoperireintactă

,alatul moale

&muşor# uvulă

Descompunere tu5erculoasă caeoasăurEt mirositoare a tumorii cu ciuperciAmicoe sau cu mico5acterii Ade e4.

+<(."dinofagia Adurere la /ng6iţire3candidoa 5ucală.

migdale

9andidoză %ucală



+imp ,erioadă

con8ictuală




simpaticotonia


&utonia Lnormotonia ritmnormal iOnoapte ,rogram

simpaticotonic

,rogramvagotonic

0u5mucoasaorală 9 dreaptaAadEncimeastratuluiepitelialintestinal.0u5mucoasaorală este unţesut conuctiv

la4 A5re decolagen şielastină3vasculo9 nervos3cu glandesalivare minoreAseroase3mucoase şimi4te. &stea5sentă /nvecinătateaosului Asuprafaţapalatului durunde mucoasa se

inseră la periost3structură numitămucoperiost.

*H /ntrunc6iulcere5ral 9dorsaldreapta.

$ nu /nmăsură de a /ng6iţi /m5ucăturăO5ucăţicăalimentară.$ nu /n măsură să o5ţin ceva3de e4emplu iu5irea unei anumitepersoane. $ nu /n stare să simtgustul unei mEncări pe care nu opot procura. (on8ictul apareadesea la oamenii grav 5olnavi3atunci cEnd aceştia nu pot/ng6iţi7 5ucăţica alimentară /nmod corespunător. De e4emplu3din caua durerii.

0emnicaţie 5iologică pentru o mai5ună impregnare cu salivă a /m5ucăturii dorite /n vedereaasimilării mai rapide a acesteia.

(reştere adeno netedă de tipresor5tiv de dimensiune minimă su5mucoasa epitelială scuamoasă dingură3 prin urmare3 aproape

invii5ilă. Din punct de vedereontogenetic3 aparţine de mucoasaintestinală vec6e3 care este acum /nmare parte acoperită.,olipi tumorali ai su5mucoaseiorale.

$şa9numitele leiuni cangrenăAulcere aftoase. " altă denumire aulcerelor aftoase este cea destomatită granuloasă3 sau afteAcandidoa din gură L faa devindecare adică de refacere amucoasei intestinale vec6irudimentare a8ate su5 stratulepitelial scuamos.

0tomatita aftosă sau ulceroasă secaracterieaă prin preenţa unorveicule care se sparg şi lasăulceraţii superciale3 dureroase cumargini găl5ui şi areolăeritematoasă. 0indrom <e6cet.





$ nu capa5ilde a apuca /m5ucăturaO 5ucăţicaalimentară dincaua impregnării insuciente cu salivă.Nu am destulă salivă ca să /ng6it7 cemi se spune sau ce mi se /ntEmplă. $ nuputea o5ţine ceva. De e4emplu /n caul

copiilor care se ucau cu lego la grădiniţă şila care li s9a interis acest lucru pentru cănu9l adunauM doar acei copii fac oreion.

0emnicaţie 5iologicăpentru o impregnare mai5ună cu salivă a /m5ucăturiiO5ucăţiciialimentare /n vedereaasimilării mai rapide aacesteia.

(reştere adeno compactă aglandei parotide3 su5 formăde conopidă3 de tip secretorAsalivă care produce aşa9numiţii acini.

"rganele aparcongestionate3 um8ate3

microscopic leiunile epiteliale degenerativesunt asociate cu congestie şi e4udat seros

interstiţial.

tumora 5iologic distrugerea tumorii +<(

+imp

,erioadacicatriării




ritm normal iOnoapte & u t o n i e

Glanda parotidăAparteaacinoasă 9dreapta (ea maimare glandăsalivară3 estesituată su5urec6e.

*ocar Hamer /ntrunc6iulcere5ral 9dorsal dreapta.

landele salivare

landa su%linguală

landa parotidă

Descompunere tu5erculoasă caeoasăurEt mirositoare a tumorii cu ciuperciAmicoe sau mico5acterii Ade e4.+<(. (elule glandulare caeoase Acumai multe recidive şi refaceri /nmucoviscidoă şi o uscare a lic6iduluiprodus de glanda parotidă3 respectivde glanda su5linguală a8ată su5lim5ă AL mucină.

"dinofagie Adicultatea deglutiţiei /nsoţită de durere.

,arotidita epidemică sau oreionul secaracterieaă prin in8amaţia seroasăa parotidei.

MMM##m

%anifestarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa



ţ9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 creşterea tumorii postcon ctua aa ,( L



(ic lul de noapte vagotonia &utonia Lnormotoniaritm normal iOnoapte


,rogramvagotonic &

u t o n i e


$ nu capa5ilde a apuca /m5ucăturaO5ucăţicaalimentară din caua impregnăriiinsuciente cu salivă.De e4emplu avocatul care /ncepesă lucree pe cont propriu şitre5uie să se ocupe de vec6iiclienţi pe care nu9i poate /nscriela rma sa nouă. $ nu capa5il

de a simţi savoarea unui lucru. $nu capa5il de a o5ţine ceva3c6iar şi sim5olic contractul dorit3e4cursia visată etc.

Glanda salivarăsu5lingualăAparte acinoasă9 dreapta. &stecea mai mică dinglandele salivaremari3 indsituată deasupradiafragmului5ucal3 /n loasu5linguală.

&ste mărginitămedial demuşc6iulgenioglos şi6ioglos3

lateral de faţa medială a corpului mandi5ulei3superior de mucoasa regiunii su5linguale şi inferiorde muşc6iul milo6ioidian. Glanda are aspectul unuiovoid turtit al cărui a4 este paralel cu corpulmandi5ulei3 ind formată dintr9 o porţiuneprincipală şi !=92 lo5uli accesori. %argineasuperioară a glandei ridică mucoasa su5linguală şi /i dă aspect de plică. Glanda conţine mai multeducte e4cretoare din care unul este principalAductul su5lingual mare şi se alătură ductuluiglandei su5mandi5ulare am5ele desc6idEndu9sepe carancula superioară Aformaţiune proeminentăsituată de9o parte şi de alta a frenului lingual.Ductele accesorii3 /n număr de !=93 se desc6idprin oricii separate situate pe un traiect liniar peplica su5linguală. 0tructura este asemănătoare cua celorlalte glande salivare dar secreţia e 5ogată /nmucină.

0emnicaţie 5iologică pentru oimpregnare mai 5ună cu salivă a /m5ucăturiiO5ucăţicii alimentare /nvederea asimilării mai rapide aacesteia.

(reştere adeno compactă de tipsecretor a glandei su5linguale3 su5formă de conopidă3 producătoare deacini.%odicarea reliefului facial şi6ipersalivaţie.

Descompunere tu5erculoasă caeoasăurEt mirositoare a tumorii cu ciuperciAmicoe sau mico5acterii Ade e4.+<(.+otalul de celule glandularecaeicate Acu mai multe recidive şireoluţii reultă /n mucoviscidoă.$re loc o uscare a lic6idului 8uidAmucina3 secretat de glandă.

landa salivară

su%linguală

%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa9 ,<0 in acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 creşterea tumorii postcon8ictuală Afaa ,( L



(iclul de noapte &utonia L O 1 i > O

u t o n i e





simpaticotonic

O 1 i > O,rogram vagotonic

& u

$ nu e4emplu vEnătorul tre5uie să facă repedeafacerea3 ca să e mai rapid decEt concurenţaMtre5uie să predau la timp conta5ilitatea altfelvoi amendatM tre5uie să cumpăr rapid acţiuniindcă le creşte valoarea. $ nu capa5il de ado5EndiO captura un lucru3 o5iect3 idee.

0emnicaţie 5iologică numai tipul secretorcreşte producţia de tiro4ină /m5unătăţindmeta5olismul3 ceea ce permite individului să emai rapid /n a apuca 5ucăţica7 dorită.

(reştere adeno compactă de tip secretor3 su5f ă d idă i 0 ă


Glanda tiroidăAparteacinoasă 9dreapta."rgan situat la5aa gEtului3



sucient de rapid pentru a apuca /m5ucăturaO 5ucăţica alimentară dorităpentru că individul este prea lent. De

O p 3 3formă de conopidă3 aşa9numita 0trumă tare cu6ipertiroidism respectiv tireoto4icoă A5oala<asedoY. Hipertiroidismul /m5unătăţeştemeta5olismul care devine mai accelerat3provocEnd pierderea /n greutate3 ta6icardieAritm cardiac rapid sau aritmie Aritm cardiacneregulat3 6ipersudoraţie Atranspiraţiea5undentă3 nervoitate şi irasci5ilitate.

$deseori tumori tiroidiene noduroase3 /ncapsulate. Dacă sunt preente ciuperci saumico5acterii +<(3 are loc o descompunereAnecroare a nodulilor caeoşi tu5erculoşi.$cest lucru repreintă cursul 5iologic natural.După faa postcon8ictuală 9 ,(3 nivelul6ormonal revine la normal.

Jn caul recidivelor şi /n preenţamico5acteriilor şi a ciupercilor 9 situaţie falsdiagosticată ca tiroidita Has6imoto 9 apare6ipotiroidismul ca urmare a necroărilor

succesive. Jn caul /n care3 prin tratamentemedicamentoase se distrug sim5iotele noastre 95acteriile +<(3 vor apare numeroase tumori /ncapsulate. #lterior3 aceste tumori nu se mainecroeaă3 determinEnd apariţia 6ipertroeitiroidiene. +imp de nouă luni3 pEnă la /ncapsularea completă3 aceşti noduli sunt /ncone4iune cu restul glandei şi secretă 6ormonitiroidieni A6ipertiroidism. Jn acest ca serecomandă /ndepărtarea c6irurgicală anodulilor.

g 3este format dindoi lo5i deformă ovală3 cese dispun de oparte şi de altaa laringelui şitra6eii3 uniţiprintr9un istm.

0tructural estealcătuită din foliculi sferici şi canale producătoarede tiro4ină3 /nconurate de ţesut conunctiv la4.*oliculii sunt tapisaţi de un epiteliu unistraticat3plat sau prismatic /naltM cavitatea foliculară esteplină de coloid omogen Aea conţine 6ormonultiro4ină. Jntre foliculi3 /n ţesutul conunctiv se a8ăgrupe de celule clare 9 celulele ( parafoliculare3producătoare de calcitonină.

'niţial3 am5ele glande 9 tiroida şi paratiroida 9 aufost glande e4ocrine care e4cretau /n intestin.$stăi3 aceste glande se numesc endocrine şi aurolul de a secreta 6ormoni /n sEnge.

MMWm



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer T@

*ocar Hamer /ntrunc6iul cere5ral 9

dorsal dreapta.

Aactivitatea musculară3 deoarece nivelul decalciu este prea scăut. Jm5ucăturaO 5ucăţicadorită nu poate ingerată din caua lipsei desecreţie.De e4emplu 7$cest lucru nu pot să9l /ng6it.

0emnicaţie 5iologică numai tipul secretornivel ridicat de calciu pentru a /m5unătăţicontracţia musculară3 /n special amusculaturii netede din partea dreaptă agEtului73 care a5soar5e /m5ucăturaO5ucăţicaalimentară.

(reştere adeno compactă de tip secretor3 su5formă de conopidă3 aşa9numita strumă tare cu

6iperparatiroidism Aproducere /n e4ces a6ormonului paratiroidian3 carereglementeaă nivelul de calciu. $rinii suntrămăşiţe ale mucoasei intestinale vec6i.

$tenţie-$ nu se considera osteoporoa Aveimeodermul nou ca ind o consecinţă a6iperparatiroidismului3 deoarece 6ormonulparatiroidian creşte nivelul calciului /n sEngeprin intensicarea rea5sor5ţiei intestinale.




(ic lul de noapte vagotonia &utonia Lnormotonia

ritm normal iOnoapte,rogramsimpaticotonic

,rogramvagotonic &

u t o n i e

GlandaparatiroidăApartea acinară9dreapta

'ncapacitateacontracţieimusculareGlandele

paratiroidesunt glandeendocrineavEnddimensiuni

compara5ile cuun 5o5 delinte.De regulă sunt /n număr de @3 ind situate pe faţaposterioară a glandei tiroide. 0e vascularieaă şi seinerveaă din vasele şi nervii tiroidei3 avEnd oconsistenţă mai moale decEt aceasta.,ot e4ista şi paratiroide accesorii3 cu un aspectlenticular3 avEnd suprafaţa netedă şi de culoare maidesc6isă decEt tiroida. Glandele paratiroide secretădoi 6ormoni parat6ormonul A,+H cu acţiune6ipercalcemiantă prin creşterea rea5sor5ţieicalciului din intestin3 şi tirocalcitonina cu acţiune6ipocalceminată.

'niţial3 am5ele glande 9 tiroida şi paratiroida 9 aufost glande e4ocrine3 care e4cretau /n intestine.$stăi3 acestea se numesc glande endocrine şi au

rolul de a secreta 6ormoni /n sEnge.

oF mmu

$deseori tumori tiroidiene noduroase3capsulate. Dacă sunt preente ciupercisau mico5acterii are loc o descompunereAnecroare a nodulilor caeoşitu5erculoşi. $cest lucru repreintă cursul

5iologic natural. După faa postcon8ictuală 9,(>3 nivelul 6ormonal revine la normal.Jn caul recăderilor şi /n a5senţamico5acteriilor3 apar numeroase tumori /ncapsulate ce determină 6ipertroa glandei

tiroide. $cţiunea mico5acteriilor de necroarea tumorilor3 determină3 /n caul recidivelor3scăderea secreţiei de 6ormon paratiroidian.

Jn acest ca pot apare spasme uşoare pEnă laforma gravă cu 5locarea laringelui.

landaparatiroidă

landa paratiroidă



T= Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer

landa paratiroidă

Asofag

2raheea

8aringe 2iroida 0vedere posterioară1

p

%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa,<0 n acest con8ictului creier *H simpaticotonie creşterea tumorii postcon ctua aa ,( L



9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 creşterea tumorii postcon ctua aa ,( Ltumora 5iologic 9 distrugerea tumorii 9 +<(

+imp





ritm normal iOnoapte &

u t o n i e

$ nu capa5ilde aimpregna cusalivă7gura deaer.De e4emplu3 teama de sufocare3persoane care lucreaă /n mediuto4ic Apraf3 fum3 vapori c6imici3etc3 fătul care a avut un travaliuprea lung

(elulele go5letsau celulele /ncupă7.0unt celule epiteliale glandulare a căror unicăfuncţie este de a secreta mucina3 care se diolvă /napă pentru a forma mucus. 0unt răspEndite /nmucoasa tractului respirator şi digestiv. 0ecreţia demucus este stimulată de un iritant e4tern3 cum ar fumul sau praful pentru tractul respirator şi aciiidigestivi la nivelul intestinului.,atologie carcinomul celulelor epiteliale 5ronşice

go5let. Rareori adenom 5ronşic /n faă activă Aunreiduu devoltat la nivelul mucoasei intestinalevec6i.


0emnicaţie 5iologică secreţiecrescută /n vederea unei mai 5unelu5rieri a gurii de aer7.

(reştere adeno9plată /n faa decon8ict activ A($ formată din celulego5let /n mucoasa 5ronşică9intestinală vec6e3 secretoare şieventual de tip resor5tiv.XXXXXXXXXXXXX

Dacă sunt preente mico5acteriiA+<(3 are loc o descompunerecaeoasă necroantă a carcinoamelordin celulele go5let mici.Jn caul mai multor recidivări /ntimpul copilăriei3 este posi5ilă odegradare completă a celulelorgo5let. Reultatul estemucoviscidoa A5roa c6istică a5ron6iilor.

0imptome tuse persistentă3 umedăcu spută mucoasă şi uneori cu sEngeA6emoptoică3 creşterea frecvenţeirespiratorii cu apariţia şuierăturiirespiratorie.

9ilii

Lronhiiprimare

9elule go%let

ir):iFF@rm r ":%





%oartea3 panica3 frica3 adeseadeclanşate de un diagnostic sau de unşoc prognoă. De e4emplu3 aveţicancer şi nu veţi apuca (răciunul7.(on8ict legat de incapacitatea de adigera gura de aer7 9 persoanelenefumătoare /ntr9un mediu cu fumători.(on8ict de moarte generat de reclamele

/mpotriva fumatului Ainclusiv cele de pepac6etele de ţigări.

0emnicaţie 5iologică de tip resor5tivpentru o mai 5ună a5sor5ţie a gurii deaer7.

(reştere alveolară adeno9plată de tipresor5tiv /n faa de con8ict activ A($3 aşa9numiţii noduli pulmonari3 care continuă săcrească pEnă /n clipa /n care frica de moarteeste reolvată. Jn caul /n care frica demoarte este legată de o altă persoană saude animalul favorit3 este vor5a despre unsingur nodul.Jn caul /n care frica de moarte este legatăde propria persoană3 este vor5a desprenoduli numeroşi.

Dacă sunt preente mico5acterii A+<(3 areloc o descompunere caeoasă de nodulipulmonari Atu5erculoă pulmonară3 cuformare de cavităţi3 transpiraţii nocturne3tuse3 posi5il tuse cu sEnge A6emoptiii.&mem pulmonar L cavităţi pulmonare.Jn preenţa fungiilor din genul $spergillus L$spergiloă.

*ără +<(3 are loc o /ncapsulare a tumorilor.




ritm normal iOnoapte ,rogramsimpaticotonic

,rogramvagotonic

&uto

ni

$lveola pulmonară&ste unitateastructurală şifuncţională aplămEnului.Repreintă ocavitatenaturală aţesutuluilo5ululuipulmonar. *iind

elementeleterminale aleramicaţiilor 5ron6ice3 alveolele pulmonareconstituie sediul sc6im5urilor gaoase aleplămEnului.


'nconştienta caueaă moartea3 nufumatul-

r r ,




,<0 n acest con8ictului creier *H simpaticotonie creşterea tumorii postcon ctua aa ,( Ltumora 5iologic 9 distrugerea tumorii 9 +<(

(ria epileptoidă




simpaticotonic

,rogram

vagotonic &

u t o n i e

$ nu putea /ng6iţi /m5ucăturaO5ucăţica.De e4emplu o pro5lemă legatăde o casă3 de o maşină sau cevasimilar. Jm5ucăturaO5ucăţica esteceva ce se doreşte a digerat3 /nsă se /ntEmplă 5rusc ceva ceopreşte digerarea. Glandaesofagiană este implicată /n caul

/n care persoana doreşte să /ng6ită o /m5ucăturăO5ucăţică3dar nu este /n măsură să o facă.Jn caul /n care persoana esteo5ligată să /ng6ită ceva /mpotrivavoinţei sale3 este vor5a despreepiteliul esofagian scuamos.$ceastă diferenţă3 /n principiu3 seaplică pentru /ntreaga onănaofaringiană 9 gură.

*ocar Hamer /ntrunc6iulcere5ral 9lateral dreapta.

0emnicaţie 5iologicăa tipul secretor creştere celulară /n

vederea unei digestii mai 5une şipentru a /ng6iţi /m5ucăturaO5ucăţica.

5 tipul resor5tiv pentru a testaconsistenţa produsului alimentarA/n gură.

'niţial3 /ntregul esofag a fost căptuşitcu mucoasă intestinală 2O din parteasuperioară au fost /nlocuite acum cuun epiteliu scuamos. Jn !O părţiiinferioare are loc o creştere adenoAsu5 formă de conopidă de tipsecretor sau o creştere adeno9platăde tip resor5tiv. De asemenea3 /n cele2O ale părţii superioare e4istă acuminsule reiduale ale mucoaseiintestinale vec6i3 care pot forma unadenocarcinom /n su5mucoasă.

&sofagulAtreimea inferioarăNumită şiporţiuneaa5dominală aesofagului3 se /ntinde de la6iatul esofagiana diafragmeiAcanal muscularo5lic al

diafragmuluipEnă la oriciulcardia alstomacului3 indsituatăretroperitoneal.%ucoasaesofagiană A/n!O inferioarărepreintă unţesutepitelial scuamos pluristraticat3 asemănătoare mucoasei 5ucale şi faringiene3 fără a aveaun rol /n digestia propriu9isă. Din loc /n loc se o5servă insule de epiteliu cilindric gastricAcu rol digestiv şi glande esofagiene Asecretoare de mucus pentru a favoria alunecarea

5olului alimentar.0u5mucoasa este formată din ţesut conunctiv 5ogat repreentat şi conţine reţeauavasculară3 ple4ul autonom su5mucos A%eissner şi partea secretorie a glandeloresofagiene.+unica musculară preintă3 /n !O inferioară a esofagului3 stratul 5relor longitudinale egalcu stratul 5relor circulare3 fapt ce /m5unătăţeşte peristalismul esofagian pentrutranspotrul alimentelor. *i5rele longitudinale scurtEndu9se prin contracţie3 lărgesc esofagul /naintea 5olului alimentar care3 este /mpins de inelul de contracţie format de 5relecirculare de deasupra 5olului alimentar.

Descompunere tu5erculoasă caeoasăa tumorii. %aoritateaadenocarcinoamelor esofagiene dintreimea inferioară se vindecă spontanprin intermediul descompuneriicaeoase urEt mirositoare3 fără a diagnosticate. Reiduurile suntadesea interpretate /n mod greşit caind varice esofagiene7. (u0indromul +R( 9 +u5 renal colector7Aretenţie de apă3 aceste tumori

esofagiene pot provoca sEngerărisevere punEnd viaţa /n pericol3 /nspecial atunci cEnd pacientulsEngereaă /n intestin3 situaţie cetrece neo5servată. De o5icei3pacientul are transpiraţii nocturne şieste e4trem de o5osit.

+erapia este uneori dicilă. (u toateacestea3 pacientul poate face faţăcomplicaţiilor mult mai 5ine3 dacă ştiecă ele sunt temporare3 şi căsEngerarea poate gestionată cutransfuii regulate de sEnge3 pEnă

cEnd procesul de vindecare estecomplet. Jnainte3 această sEngerareera interpretată /n mod greşit3 indconsiderată ca un indiciu al ciroei6epatice.

m




Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer TU



,erioadă con8ictuală

+imp(riaepileptoidă

(iclul de noapte

vagotonia

Autonia O normotoniaI ritm

normal ziPnoapte &

u t o n i e

,rogram simpaticotonic ,rogram vagotonic

0tomacul Acue4cepţia cur5uriimici0tructuraperetelui gastriccuprindeseroasaAperitoneulvisceral3muscularagastrică Aconţine

straturi de5relongitudinale3circulare şio5lice3su5mucoasaA ţesutconunctiv la43intim aderent lamucoasă3conţine vase desEnge şilimfatice3 ple4ul

(on8ictul de anu capa5il dea digera o /m5ucăturăO

*ocar HamerA*H /n trunc6iulcere5ral lateral3dreapta.5ucăţică este /n stomacul meu73

con8ict de furie legat de mem5riifamiliei. De e4emplu cu privire lamoştenire sau la investiţii3 atuncicEnd persoana simte că nu9şipoate o5ţine partea3 cu altecuvinte nu9şi poate digera7complet /m5ucăturaO5ucăţica.

De e4emplu persoana care nu sepoate muta /n casa cumpăratădeoarece3 foştii proprietari nu oeli5ereaă. ,ersoana care nupoate digera situaţia stresantă dela locul de muncă. ,ersoană carenu se /mpacă cu faptul căpartenerul a desfăcutprieteniaOlogodnaOcăsătoria.

0emnicaţie 5iologică creştenumărul celulelor de tip secretorpentru a creşte producţia de sucgastric şi a digera mai 5ine /m5ucăturaO5ucăţica.Jn faa de con8ict activ are loc ocreştere adeno compactă3 su5 formăde conopidă3 de tip secretor precumşi o creştere adeno plată de tipresor5tiv Aaşa9numitele tumorigastrice cu pereţi /ngroşaţi. 0ucul

gastric produs de celulele nouformate3 are o putere de digestie de! ori mai mare decEt celulelemucoasei gastrice.

Descompunere caeoasă necrotiantăa tumorii cu ciuperci sau cumico5acteria A+<(3 care suntreistente la acii. &ste posi5ilă /ncapsularea tumorii Asunt dovei că oastfel de tumoră poate /ncapsulată3fără disconfort3 timp de @ de ani.XXXXX

nervos %eissner şi mucoasa gastrică formată dinepiteliu cilindric simplu A conţine glandesecretoare de mucus şi corion 9 conţine glandegastrice Agl. cardiale 9 secretă mucusM gl. fundicesau gastrice proprii 9 secretă acid clor6idric şipepsinogenM gl. pilorice 9 secretă mucus şigastrină.



+imp

(iclul de i

simpaticoto

(iclul de noapte vagotonia &utonianormotonia

ritm nor,rograsimpat

,rogvago

*ocar HamerA*H /n trunc6iulcere5ral lateral3dreapta.

DuodenulRepreintăpartea iniţială aintestinuluisu5ţire3 careleagă stomaculde eun.$re formă depot coavă /n

concavi9 tateacăreia se a8ăcapulpancreasului.Jn duoden sesec retă 5ila şisuculpancreatic.$tenţie- &4cepţie face 5ul5ul duodenal3 care estecăptuşit cu epiteliu scuamos. ,rin urmare3 ulcerulduodenal aparţine de ectoderm Avei coloanaroşie 9 ectoderm.

Degenerarea caeoasă Adisa tumorii prin ciuperci reisacid şi prin mico5acteria +<Atu5erculoă.

0imptome diaree.

(on8ict legat de neputinţa de a digera /m5ucăturaO 5ucăţica Aprodusalimentar. (on8ict de furie3 de enervare /n legătură cu mem5rii familiei3 cuprietenii sau colegii.

tre5uit să9şi modice testamentuldatorită nemulţumirilor unuia dintrecopii. ,ersoană care s9a /nşelat /nprivinţa colegului de 5irou cEnd asolicitat cola5orarea dintre ei.

0emnicaţie 5iologică creşterea număruluide celule intestinale /n vederea uneia5sor5ţii mai 5une a produselor alimentare.

(reştere adeno plată compactă /n faad 8i t ti A*($ d ti 5ti



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer TB

p gDe e4emplu persoana care a de con8ict activ A*($3 de tip resor5tiv3

care rareori provoacă un 5loca.

MMW m




Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer U

m p ş ptumora 5iologic 9 distrugerea tumorii 9 +<(




simpaticotonic

& u f o n i e

r+,rogramvagotonic

*ocar HamerA*H /ntrunc6iulcere5ral3lateral3dreapta.

(on8ict de /nfometare3con8ict dee4istenţă3con8ict de /m5ucătură.De e4emplu /ng6iţituraO mEncareaşi tot ceea ce am nevoie pentrusupravieţuire /ncep să sediminee. (on8ict generat deimposi5ilitatea de a mEnca ceea ce

/mi doresc datorită 5olii de caresufăr.Jmi este foame tot timpul dincaua dietei impuse. 7Nu am ce sămănEnc7. 7Nu o să am ce sămănEnc nici eu nici familiaOcopiimei7. %i se /ngreuneaă nivelulde trai7. Nu am poftă de mEncaredatorită tratamentuluimedicamentosO c6emoterapie7.

*icatul&ste o glandăane4ă a tu5uluidigestiv3situată /npartea dreaptăa a5domenului3su5 diafragm.&ste cel maimare organintern3 ind

format dinpatru lo5i care /ndeplinescfuncţiicomple4e /norganismuluman.Dintre acestea3 cele mai importante suntasigurarea energiei3 ltrarea to4inelor din sEnge3asigurarea reervelor de nutrienţi3 autor /ndigestia grăsimilor Aprin producţia 5ilei.

r_\ rK\v\

\

0unt posi5ile mai multe tipuri devindecare

!. Distrugere a tumorii printr9onecroare caeoasă cu autorul5acteriilor +<(. Jn acest ca /n loculţesutului pierdut al parenc6imului6epatic3 cu timpul poate creşte ţesutnou.

2. Jn caul a5senţei 5acteriilor +<(tumora se /ncapsuleaă.

. Jn caul recidivelor simptomatice

Apacientul trăieşte mai multe ,<0consecutivea /n preenţa 5acteriilor +<(3 multiplele

necroări determină scădereaconsistenţei şi a volumului catului3cu apariţia ciroei 6epatice. $cestapoate periculoasă deoarece catulnu mai produce suciente proteinenecesare meta5olismului energetic.

5 /n caul /n care3 prin tratamentemedicamentoase se distrugsim5iotele noastre 9 5acteriile +<(3vor apare numeroase

tumori /ncapsulate. #lterior3 aceste tumori nu se mai necroeaă3

determinEnd apariţia 6epatomegaliei A6ipertroa 6epatică 9 vei6epatomegalia din 70indrom7.@. Jn caul recidivelor con8ictuale Apacientul recade /n con8ict activ din faapostcon8ictuală nu /ncepe necroarea sau nu este naliată necroarea3 darapare o nouă tumoră. Jn acelaşi timp creşte şi 7masa con8ictuală7 Aapăsarea3intensitatea3 greutatea cu care pacientul retrăieşte con8ictul ceea ce vaconduce la simptome din ce /n ce mai neplăcute şi mai grave.

0emnicaţie 5iologică mai ales3 detip resor5tiv pentru o mai 5unăa5sor5ţie a /m5ucăturii A5ucăţica 9produs alimentar. De tip secretor3pentru a creşte scurgerea 5ilei /nvederea unei digestii mai 5une.

Jn faa de con8ict activ A*($3 are loco creştere adeno de tip secretor Asu5formă de conopidă sau o creştereadeno glo5ulară de tip resor5tiv. ,e

un scanner (+ 3 apar focare HamerAinele concentrice /ntunecate. Jn faade con8ict activ3 se distinge un singurcat solitar Acon8ict de /nfometarepentru o altă persoană sau animal3 şimultiple inele concentrice7 Acon8ictde /nfometare pentru sine. $desea3atEt /n faa de con8ict activ aintestinului3 cEt şi a catului şi apancreasului poate apare şi osuprapunere de con8ict7.

mmu

oF%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa





,ancreasul 9parteae4ocrinăAste un organglandular situatretroperitoneal#transversal. retrei părţiI capul0$ncon(urat depotcoavaduodenală1#corpul şi coada0atingesuprarenala şisplina1. ,rezintădouă canale excretoare care se deschid $n duoden. Dinpunct de vedere histologic# pancreasul este alcătuit dindouă părţiI pan-creasul exocrin 0constituit din acini legaţide canalele exterioare# secretă enzime digestive1 şipancreasul endocrin 0alcătuit din insulele <angerhans#secretă insulină şi glucagon1.

9reşterea pancreatică su% formă de conopidă# -adenocarcinomul de tip secretor -# nu este at"t depericuloasă după cum pare. Uesutul pancreatic adiţionalserveşte scopului %iologic de a produce mai mult lichidpancreatic# astfel $nc"t $m%ucăturaP%ucăţica să e

digerată mai %ine. 2umori mari# localizate la nivelul corpului pancreatic.

2umoră malignă care se dezvoltă pe seama pancreasuluiexocrin 0adică a ţesutului glandular care secretăenzimele digestive1.





simpaticotonic

,rogramvagotonic &

u t o n i e

9on!ict de furie# de enervare $nlegătură cu mem%rii familieiI luptapentru o 3$m%ucăturăP%ucăţică4con!icte legate de moştenire. DeexempluI o femeie a tre%uit să-şianuleze vacanţa $ndelung planicată#pe neaşteptate# pentru că mama ei acăzut şi şi-a rupt piciorul. avut de(a3digerată4 $m%ucătura-vacanţă# $nsă%rusc a tre%uit să renunţe la ea.BupărarePindignareP nedreptaterevoltătoare pe care nu pot să o diger

0să o suport1. *n plan eşuat datorităunui mem%ru al familiei# a unui prietensau a lipsei %anilor.

8ocar Hamer08H1 $n trunchiulcere%ral# lateral#dreapta. YYYYYYYYY

Bunt posi%ile mai multe tipuri devindecareI

5. Degradarea cazeoasă necrotizantă atumorii# lasă cavităţi $n pancreas.Ma(oritatea carcinoamelor pancreaticenu

tre%uie operate# deoarece 0dupătu%erculoza pancreasului1# enzimeledigestive pot $nlocuite# dacă estenecesar.Denumirea %oliiI in!amaţiapancreasului# sau pancreatita. Be

formează cavităţi pline cu secreţie.. )ncapsulare 0fără 2L91.- ,ancreas mărit.

:. )n cazul recidivelor simptomatice0pacientul trăieşte mai multe ,LBconsecutive1I

a1 $n prezenţa %acteriilor 2L9# multiplele necrozări determină scăderea consistenţei şi avolumului pancreasului# cu apariţia cirozei pancreatice. cesta poate periculoasădeoarece# $n faza de vindecare se va diminua foarte mult# p"nă la oprire# secreţiaenzimelor digestive.

%1 $n cazul $n care# prin tratamente medicamentoase se distrug sim%iotele noastre -%acteriile 2L9# vor apare numeroase tumori $ncapsulate. *lterior# aceste tumori nuse mai necrozează# determin"nd apariţia hipertroei pancreatice 0pancreas mărit1.F. )n cazul recidivelor con!ictuale 0pacientul recade $n con!ict activ din fazapostcon!ictuală1# nu $ncepe necrozarea sau nu este nalizată necrozarea# dar apareo nouă tumoră. )n acelaşi timp creşte şi 4masa con!ictuală4 0apăsarea# intensitatea#greutatea cu care pacientul retrăieşte con!ictul1 ceea ce va conduce la simptomedin ce $n ce mai neplăcute şi mai grave. YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY

Duo

mmmm/0 0n




Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer U2



(iclul de noapte

vagotonia


normal ziPnoapte

,rogram simpaticotonic r+,rogram vagotonic

(on8ict defurie3 legat deincapacitateade a digera /m5ucăturaO5ucăţicaindigestă.(on8ictul are

adesea un aspect suplimentar legat de foame.0upărare nedigera5ilă. De e4emplu Nu pot pottrece peste acest lucru. Nu pot reolva această

pro5lemă.7 sau Nu am reuşit să reolv pro5lema5anilor.7 Nu am reuşit să reolv moştenirea.

'ntestinulsu5ţireAparteasuperioară eun3 parte aintestinuluisu5ţire cuprinsă /ntre duoden siileon.

*ocar HamerA*H /n trunc6iulcere5ral ventro9lateral3 dreapta.

0emnicaţie 5iologică a5sor5ţia mai5ună a /m5ucăturii Aprodus alimentarpentru a nu muri de foame A similar cucon8ictul legat de foame.

Jn faa de con8ict activ apare eunita3adică in8amaţia eunului.0uprafaţa creierului releu pentru T mde intestin su5ţire Aeun şi ileon estesimilară cu cea care este /n modnormal pentru ! m. De a lungulevoluţiei noastre3 intestinul su5ţire acrescut foarte rapid /ntr9o perioadărelativ scurtă de timp. (a urmare3 areultat o creştere adeno9plată de tipresor5tiv3 /n faa de con8ict activ3răspEndită pe o suprafaţă mareformată numai din cEteva straturi deepiteliu cilindric intestinal. De aceea3tumora nu provoacă niciodată oo5strucţie /n această onă.

Defalcare caeoasă necrotiantă+<( a tumorii3 eventual cusEngerare.

Jn faa postcon8ictuală A*,(3adică de vindecare3 este vor5a deaşa9numita 5oală %or5us (ro6n.0indromul 'ntestin 'rita5il '<0.

(e(unL. <imfom cu celule 2 $n (e(un

Loala 9rohn $n ileonDiverticul $n (e(un .

2u%erculoză $n ileon

Gntestinul gros ̀

Gntestinul su%ţire





&utonia Lnormotonia ritm < H_O

& u t o n i e



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer U

g normotonia ritmnormal iOnoapte ,rogram

simpaticotonic

< _O,rogram vagotonic

0emnicaţie 5iologică numai de tip secretor3 pentrua putea realia o reproducere mai rapidă.

,roliferarea celulelor teratoame Aem5rionare cuformare de noduli pe suprafaţa ovaruluiOtesticolului.0imptomul de de5ut cel mai frecvent AT=9BC din

Jn timpul faei postcon8ictuale A,(3 mico5acteriilepot descompune teratomul prin caeicare Aalteraţienecrotică. Jn caul recidivelor simptomaticeApacientul trăieşte mai multe ,<0 consecutive3 /npreenţa 5acteriilor +<(3 multiplele necroăridetermină diminuarea ţesutului răspunător deproducerea ovulelorO spermatooiilor Ainfertilitate.

*ocar HamerA*H /n onacraniană acreieruluimilociu3dreaptaAe4cepţie.

+eratomulovarian şitesticular 9partea dreaptă.&ste o tumoră5enignă deorigine



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer U@

(on8ictprofund de

pierdere. Dee4emplupierderea

copilului3 pierderea celui mai 5un prieten3pierderea persoanei iu5ite3 sau pierdereaanimalului favorit.

cauri /l constituie creşterea /n volum3 /n generalnedureroasă3 a unui testiculO ovar sau preenţa unuinodul tumoral pe suprafaţa testicululuiOovarului.$ceasta poate descoperită accidental de pacientsau de partener. 0enaţia de enă discretă sau degreutate scrotală este preentă /n maoritateacaurilor.Jn această faă3 datorită proliferării celulare3teratomul este deseori diagnosticat ca ind cancermalign 9 carcinom.&V(&,K'&- ,roliferarea celulelor teratoame este unfel de reproducere /n primele trei luni de sarcinăAsunt celule suplimentarepentru formarea ţesuturilorde creştere3 /nconformitate cu structurasimpaticotonică acreierului vec6i 9endodermul3 meodermulvec6i. Din luna a patra3 areloc multiplicarea celulelor

vagotonice /n faapostcon8ictuală /n deplinăconformitate cu structura cere5rală Ameodermulnou3 ectodermul.

p oduce ea o u e o O spe a o o o A e a eJn caul /n care3 prin tratamente medicamentoase sedistrug sim5iotele noastre 9 5acteriile +<(3 vor aparenumeroase tumori /ncapsulate. #lterior3 aceste tumonu se mai necroeaă3 determinEnd 6ipertroeovarianăOtesticulară 9 vei 6epatomegalia din70indrom7.&V(&,K'&- +eratomul se opreşte lent din creştere3

deoarece se devoltă ţesuturile em5rionare decreştere.

Ae cepţ eorigineem5rionară custructură 6istologică comple4ă3 provenită din douăsau din toate cele trei foiţe em5rionare Aendoderm3meoderm şi ectoderm. &V(&,K'&- >a femei3teratomul din perioada em5rionară AsăptămEna a U9a. Jnceputul ovogeneei Aformarea de ovule seface /n timpul perioadei em5rionare. (elula sursă se

numeste ovogonie primară. ,roliferarea lor setermină /nainte de pu5ertate. $ceastă perioadărepreintă un proces iologic de /nmulţire alcelulelor germinale Ateratom. De la /nceputulpu5ertăţii3 ovogenea nu mai este iologică3devenind ,<0 ca o consecinţă a pierderii ovululuinefecundat prin ciclul menstrual. >a 5ăr5aţi totprocesul spermatogeneei3 din perioada em5rionarăpEnă la limita de vErstă3 este considerat ca indiologic.

Ronă canceroasă

ikkilIIYY

%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa,<0 in acest con8ictului creier *H simpaticotonie creşterea tumorii postcon8ictuală Afaa ,(



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer U@

'n general3 este vor5a despre un con8ictde /m5ucătură7 genital urEt3 legat deun 5ăr5at. De e4emplu3 o femeie deafaceri descoperă că unul dintreangaaţii ei de se4 masculin a fost prinscu o fată minoră. ,entru a scăpa de el3 afost forţată să9i plătească o sumă marede 5ani. Nu pot să accept faptul cărespectivul s9a culcat cu mine deşi ştiacă are o afecţiune genitală. Nu potaccepta faptul că soţul meu s9adovedit a infertil.

0emnicaţie 5iologică creşterea secreţiei3astfel /ncEt sperma poate dusă mai uşorpEnă la tu5ul fallopian şi apoi mai os3 /n

9 ,<0 in acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 creşterea tumorii postcon8ictuală Afaa ,( Ltumora 5iologic 9 distrugerea tumorii 9 +<(

(ria epileptoidă




,rogramvagotonic &

u t o n

i e

*ocar HamerA*H /n trunc6iulcere5ral medialdreapta ventral.

+u5ul fallopianAtrompauterină 9partea dreaptă.&ste un conductmusculo9mem5ranos carese /ntinde de laovar pEnă lacavitateauterină3 cu rolulde a conduceovulele pEnă /nuter şispermatooiiidin uter /nlumenul tu5ului3unde are locfecundaţia.Din punct de vedere structural trompa are anumiteparticularităţi. %ucoasa care căptuşeşte la interiorstratul muscular neted3 este pliată /ntr9o mulţime defalduri şi preintă două tipuri de celule celule care

secretă un mucus special şi celule care suntprevăute cu cili Amici proeminenţe ca nişte re depăr care au rolul de a realia un 7covor rulant7pentru transportul ovulului captat de la suprafaţaovarului.

uter3 situaţie ce faciliteaă o nouă sarcină

uterină.

'n faa de con8ict activ3 are loc o creştereadeno compactă de tip secretor estevor5a despre o /ngroşare plată a mucoaseipentru a facilita mişcarea /n sus a spermeii i d d tă l l i

Amişcare parţial ciliară /n sus pentru

spermă şi /n os pentru ovul3 fertiliare /ntu5ul fallopian.'ntr9un DH0 puternic sau con8ict activ /ndelungat se /ngusteaă lumenul trompeiuterine ceea ce poate duce la o sarcinăectopică Ae4trauterină.

Distrugerea caeoasă necrotiantă a

tumorii cu ciuperci3 mico5acterii Acandidaal5icans3 gardnerella vaginalis."caional3 are loc o descărcare de puroiAsecreţie de culoarea mierii /n cavitateapelvină.Redesc6iderea trompelor uterine.



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer U=

şi mişcarea descendentă a ovulului

oF mmu%anifestarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa

9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 creşterea tumorii postcon ctua aa ,( Lt 5i l i di t t ii +<(






(ic lul de noapte vagotonia &utonia L

normotonia ritm normal iOnoapte,rogramsimpaticotonic

,rogram

vagotonic &

u f o n i e

%ucoasa uterină9 dreaptaAinclusivmucoasa coluluiuterin[.%ucoasa uterinăsau endometrul3aderă strEns lamiometru3 fărăinterpunereaunei

su5mucoase.&ste netedă şiconţinenumeroaseglande carepătrund pEnă /nmiometruAstratulmuscular.&ndometrul areo

*ocar HamerA*H /n milocultrunc6iuluicere5ral3dreapta.XXXXXXXXXX

(on8ict de 7/m5ucăturăO nidaţie73urEt3 pe umătate genital3 legatde o persoană de se4 masculin.De e4emplu a5uul parteneruluiasupra copilului.(on8ict de pierdere3 7/m5ucăturăOnidaţie7. &ste vor5a mai ales deun con8ict 5unicăOnepot. Dee4emplu <unica a cărei nepoatănu se mai căsătoreşte cupersoana aceptată de către

aceasta.'mportant-Jn am5ele situaţii nu este vor5adespre un con8ict legat de actulse4ual sau de

0emnicaţie 5iologică9 de tip secretor pentru a adăuga

secreţie la eacularea masculină /nvederea /m5unătăţirii şanselor deconcepţie Aacest lucru este deose5itde semnicativ /n caul /n careprostata partenerului nu producesucientă secreţie.

9 de tip resor5tiv pentru a forma omucoasă mai groasă necesară laimplantarea ovulului.

Jn faa de con8ict activ3 /n cavitateauterului Aendometrul uterului evoluatdin mucoasa intestinală are loc ocreştere compactă3 su5 formă deconopidă3 de tip secretor sau ocreştere adeno plată de tip resor5tiv.$denocarcinom endometrioid.

&4istă două posi5ilităţi9 postmenopauă distrugerea

necrotiantă caeoasă a tumorii3secreţie vaginală3 eventual3 cusEngerări uşoare3 leucoree3metroragie.

9 premenopauă sau cu menstruaţienormală tumora3 inclusiv mucoasauterină3 este e4pulată cu sEngerărisevere L 6emoragie Acu sau fără+<(.

Jn ca de recidivă şi /n a5senţamico5acteriilorapar polipii 5enigni.

se4ualitateafeminină.

evoluţieciclică lunară. 0u5 in8uenţa 6ormonilor ovarieni 9foliculină3 progesteron 9 endometrul se pregăteştelunar /n vederea nidării igotului Acelulele corionuluise /nmulţesc3 mucoasa devenind mai /ngroşată3vasele şi glandele se dilată. %ucoasa de sarcină3astfel modicată3 a fost numită caduca saudecidua. Jn lipsa nidaţiei A4area ovului fecundat /nmucoasa uterină3 stratul supercial sau funcţional

al endometrului /mpreună cu o cantitate de sEnge3se elimină su5 forma menstruaţiei. Din stratulprofund sau 5aal3 /n care se găsesc fundurileglandelor uterine3 se face regenerareaendometrului. După aceasta /ncepe un nou ciclu.

9olul uterin 0cervix-ul1 este capatul $ngust al uterului 0mitra1.re o

mica deschidere către vagin# care permite trecerea s"ngelui

menstrual. ,e l"nga faptul că permite trecerea s"ngelui menstrual#

colul uterin acţionează ca o %arieră. re rol important $n prevenirea

infecţiilor

uterine 0$mpiedică

pătrunderea lor $n

uter1. 9olul uterin

(oaca un rol important

$n timpul nasterii# c"nd

se deschide#

permit"nd nasterea

copilului.

9ol

@agin





Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer U?


+imp


(iclul de noapte vagotonia Autonia O normotoniaI

ritm normal ziPnoapte,rogram simpaticotonic

,rogram vagotonic,erioada transpiraţiei ,erioadacicatriării

& u t o n i e

Glanda prostată umătatea dindreapta.

,rostata este oglandă ane4ă aaparatuluigenital masculinAadică oagregare decelulespecialiate /n

secreţia şie4creţia desu5stanţeavEnd /nstructura sadouă tipuri decelule secretoriiperiuretrale şiprostaticepropriu9 ise 9care au cafuncţieproducerea şidepoitarealic6iduluiprostatic careeste componental lic6iduluiseminal.

0emnicaţie 5iologică numai de tipsecretor creşte producţia desecreţie3 prin urmare sperma va mai multă. (reşterea activităţiiglandei prostate determină3 prinfeed95ack3 creşterea secreţiei detestosteron Apersoana va deveni maimasculină.

Jn faa de con8ict activ3 are loc ocreştere adeno compactă a prostatei3su5 formă de conopidă3 de tip

secretor. Numai /n =C din cauri areloc o comprimare a uretrei. 0imptomeposi5ile polac6iurie Aurinări desenocturnă3 micţiune Aurinare /ngreunată3 falsă incontinenţăurinară.

(on8ict de /m5ucătură7 genitalurEt. De e4emplu un 5ăr5at mai /n vErstă3 care nu mai estecapa5il să reacţionee la uncon8ict teritorial3 este lăsat deprietena lui mai tEnără pentru un5ăr5at mai tEnăr. #n 5ăr5at acărui soţie nu mai doreşte să /ntreţină relaţii se4uale cu el.(on8ictul de procreare 9 nu pot/ng6iţi7 faptul că din caua mea

A5ăr5atul nu putem avea copii.

*ocar HamerA*H /n milocultrunc6iuluicere5ral 9dreapta.

(u +<(3 %ycoplasma3 (6lamydia3 etc.are loc o descompunere caeoasănecrotiantă a tumorii. Jn caulrecăderilor sau a recidivelorsimptomatice Apacientul trăieşte maimulte ,<0 consecutive3 se producescleroa şi atroa ţesutului prostatic.Jn a5senţa mico5acteriilor are loc o /ncapsulare a tumorii Aadenomul deprostată. Jn caul recăderilor apare6ipertroa 5enignă de prostată.0imptome polac6iurie diurnă şinocturnă3 incontinenţă urinarăaparentă3 discomfort la urinare3micţiuni cu sEnge sau puroi3 urinătul5ure3 cu miros /nţepător. Jn faaepileptoidă este posi5ilă apariţiasEngelui /n lic6idul seminal A/n timpuleaculării.

,rostată normală ,rostată extinsă

@

1>llkl






(riaepileptoidă

+impDH0.

+u5ul renalcolector 9rinic6iul stEng$parţine oneicorticale aparenc6imuluirenal3 colecteaăurina dintu5ulaturanefronilortransportEnd9ospre ureterM rol /n denitivareaurinei.Rea5sor5ţie deurină primară3retenţie de apă3oligurieAdiminuareasecreţieiurinare.

*ocar Hamer /ntrunc6iulcere5ral3ventral stEnga.

9apsula

Rona medulară

rteriola

Gn faza de con!ict activ# are loc o creştere adeno compactă su%formă de conopidă# de tip secretor sau o creştere adeno platăde tip resor%tiv $ntre caliciul renal 0zonă a rinichiului prin care sescurge urina $n %azinet1 şi parenchimul renal glomerular.,roliferare celulară $n timpul fazei de con!ict activ 0$n contrastIcu un con!ict legat de apă# va avea loc necroza parenchimuluirenal $n faza de con!ict activ şi chisturi renale $n faza devindecare1. 9on!ictul legat de retenţia activă a apei implicătu%ii renali colectori şi are o semnicaţie enormă dacă apare $nacelaşi timp cu faza de vindecare a unui alt con!ict O

BG'D+&M. +etenţia de apă cauzează un edem mare $n zonaorganului afectat. De exempluI $n faza postcon!ictuală 0,9<1 aoaselor O leucemie ^ Bindrom O gută. De asemeneaI efuziunetransudativă pleurală# ascită transsudativă# reumatism acut saucomun# etc celaşi proces are loc şi $n creierI aceste edememari 0focare Hamer1 erau considerate ca ind 3tumoricere%rale4. Dacă con!ictul legat de reţinerea apei este rezolvat3tumora edemului cere%ral4 regresează rapid. +etenţia de urinăare un scop %iologicI mai $nainte# era numită uremie# şi sepresupunea că nu rinichiul ar cauza. Gn realitate# organismulstochează toxine uremice $n cazul $n care proteina nu estedisponi%ilă pentru o perioadă mai lungă de timp.lte %oli posi%ileI

$n cazul creşterii continue a tumorii# cantitateade urină scade sau se diminuează# aşa-numita3insucienţă renală acută4.

$n cazul revenirii simptomelor aşa-numitei

3insucienţe renale4 de tip cronic 0revenirea 3peşină41 - dacă există %acteriişi ciuperciQ - răm"ne din ce $n ce mai puţin ţesut şi acest lucruconduce la nefrociroză.,"nă $n prezent# se ştia că ureea este defalcată la nivel deproteine şi eliminată prin urină. 9e nu se cunoaşte# este faptulcă organismul este capa%il să recicleze ureea $n proteine. stfel#atunci c"nd are nevoie de proteine# organismul păstrează ureea

$n s"nge# este vor%a despre uremie.m considerat uremia ca ind o %oală# neştiind că este# de fapt#un ,rogram Liologic Bpecial al 'aturii 0,LB1.

,erioadatranspiraţiei ,rogram

vagotonic &

u t o n i e

(iclul de noapte vagotonia &utonia L

normotonia ritm normal iOnoapte

(on8ict legat dee4istenţă3con8ictul legatde frica de apierde totul7.De e4emplu3frica cumplităfaţă de spitalAcon8ict legat despital. (on8ictlegat de senaţiade a rămEnesingurO singură3con8ict legat desentimentul de anu /ngriit saude a prost /ngriit3 con8ictlegat de senaţiade a te a8a /ndeşert Afărăapă.


0emnicaţie 5iologicăeconomisirea apei pentru a o5ţineun timp mai /ndelungat desupravieţuire.

'n ceea ce priveşte faa de vindecare atu5ului colector distingem atEt unproces de vindecare 5iologică cunecroare caeoasă tu5erculoasă atumorii cu +<( cEt şi o faă devindecare 5iologică fără +<(. *ără5acteriile tu5erculoase implicateAvindecarea 5iologică3 pelvisul renalpoate 5locat3 altfel spus con8ictul afost dea reolvat Arinic6i inactiv.#remia nu este o 5oală mortală3 cum

s9a susţinut. 0e opreşte instantaneuodată cu reolvarea con8ictului legatde e4istenţă. (u toate acestea3 c6iardacă are loc vindecarea 5iologică3organismul continuă să elimine /ncăurină.

Nenaliarea ,<03 adică nedistrugereacompletă a tumorii duce la apariţianisipului şi a pietrelor la rinic6i3 c6iarşi /n pelvisul renal Aectoderm.$lte 5oli posi5ile 6ematurie ApreenţasEngelui şi a glo5ulelor roşii /n urină.3proteinurie Apreenţa proteinelor /n

urină şi piurie 9 preenţa de puroi /nurină3 urina este tul5ure şi de cele maimulte ori urEt mirositoare. 'n faaepilepticăOepileptoidă se manifestăcolica renală.

mmmâăăiE# 0'NDR"%#>7 tu5ului renal colector A+R(

Bpre deose%ire de ceea ce cunoşteam p"nă acum legat de insucienţa renală 0uremie1 şi P sau de retenţia acută a apei $n $ntregul



Bpre deose%ire de ceea ce cunoşteam p"nă acum legat de insucienţa renală 0uremie1 şi P sau de retenţia acută a apei $n $ntregulorganism# mai ales la un organ a!at $n faza de vindecare 0ceea ce noi numim acum sindrom1# retenţia de apă are un sens %iologic.&rganismul nostru expulzează zilnic cel puţin 5=;-;; ml de urină 0oligurie# aproape anurie1# ind astfel eliminate su%stanţele uremicenecesare 0uremie1# chiar dacă creşterile de creatinină se situează la un nivel de 5-5F mgK. Gmpactul asupra rinichilor şi# prin urmare# asupranivelului de uremie poate diferit# deoarece ecare rinichi are trei grupări renală-caliciu care pot afectate $n mod independent sauneafectate.

9reşterea creatininei şi a acidului

uremic 0cu gută1 are deasemenea un scop %iologicI $n cazulunui decit iminent de

proteine0lipsa de alimente1# organismul estecapa%il să recicleze acestesu%stanţe pentru a produceproteine. )n 'oua Medicină ermanică# transplanturile de rinichi devininutile $n aproximativ 6;K din cazuri# $n cazul $n care există un con!ictde %ază care poate rezolvat.

0'NDR"%#>7

,<0 9 +R( Atu5ul renal colector \ alte ,<0 /n faa postcon8ictuală&utonia L normotonia

(on8ict activ legat de e4istenţăOde a5andon ntm normal

iOnoapte +R( 9 ,<0 /n faa de con8ict activ *aa decon8ict activ L Reţinere de apă

,<0 secund a8at /n faa de reolvare*aa $ 9 pcl L perioada transpiraţiei3 a e4sudaţiei *aa< 9 pcl L perioada cicatriării

' '

\(riaepileptoidă


b[ B7m +imp


0,<0 9 +R( /n faa

activă ' simultan cualte ,<0 a8ate /n

faa pcl adică /n faade vindecare o %

$+&N+'&-$ r

/n caul unui 0indrom7 cortionuleste contraindicat.

(ortionul amplică simptomelesimpaticotonice la tu5ii renalicolectori3 şi creşte3 prin urmare3

retenţia de apă-

(ria epileptoidă


(iclul de noapte vagotonia5

&utonia Lnormotonia ritmnormal iOnoapte 5


,rogramvagotonic

b1by +imp

1ec6iul program 5iologic este de mare importanţă-Bindromul poate cauza complicaţii serioase at"t pe organ c"t şi $n creier.

)n cazul 3Bindromului4 reţinerea apei $n organism poate cauza edem la nivelul creierului# de dimensiuni mărite# fapt deose%it de periculos carepoate cauza complicaţii grave şi chiar moartea pacientului.

9u rezolvarea con!ictului de a%andon 0ce ţine $n funcţiune ,LB-ul tu%ului renal colector1 se porneşte diureza naturală a organismuluiJ




9u rezolvarea con!ictului de a%andon 0ce ţine $n funcţiune ,LB-ul tu%ului renal colector1 se porneşte diureza naturală a organismuluiJDe e4emplu ,LB - 2+9 0tu%ul renal colector1 $n faza de con!ict activ poate mări cavităţile vechi. <a cat# acest lucru duce la mărirea dimensiunii sale adică la

hepatomegalie.

,LB - 2+9 $n faza de con!ict activ ^ pleurită 0faza pcl a pleurei mezoteliome1 O Bindrom O efuziune pleurală exsudativă cu 8H - edem $n cere%el0aşa-numita 3tumoră cere%eloasă41.

,LB - 2+9 $n faza de con!ict activ ^ osteoliza coastei $n faza pcl O Bindrom O efuziune pleurală transudativă ^ 8H $n măduva cere%rală 0aşa-numita 3tumoră cere%rală41.

,LB - 2+9 $n faza de con!ict activ ^ peritonită 0faza pcl a peritoneului mezoteliom1 O Bindrom O ascită cu 8H $n cere%el 0aşa-numita 3tumorăcere%eloasă41.

Bau inversI artrită $n zona genunchiului ^ ,LB-ul 2+9 $n faza activă O Bindrom O aşa-numitul reumatism comun 0dacă este vor%a despre $nţepăturiI osteosarcom1 ^ 8H $n măduva cere%rală 0aşa-numita 3tumoră cere%rală41.

9u 3 Bindrom4I $n afara de retenţia de apă care poate severă saumoderatăIretenţie de apă $n cadrul organului $n timpul fazei postcon!ictuale.

De exemplu# $n loc de hepatită# hepatomegalie.8H $n creier. şa-numita 3tumoră cere%rală4.

9"nd con!ictul se a!ă $n faza de rezolvareedemul organului se retrage rapid.

edemul cere%ral se retrage# iar aşa-numita 3tumoră cere%rală4 dispare.

9eea ce răm"ne este o cicatrice inofensivă.

2u% distal

Duet colectorde urina

rteriola

lomerula

2u% proximal

'efron

G i i r r m





Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer B


+imp


&utonia L

normotonia ritmnormal iOnoapte

(iclul de noapte

vagotonia



%edularasuprarenală 9stEnga.Repreintăpartea centrală aglandeisuprarenaleAglandă situatăla polul anterosuperior alrinic6iului3 ca ocăciulă7.(elulele

cromane dinaceastă onăAprincipala sursădecatec6olaminesecretă 6ormoniiadrenalină3noradrenalină şidopamină 96ormoni6idrosolu5ili3derivaţi dinaminoacidultiroină3

acţioneaăsinergic cusistemul nervossimpatic.Jn caul unui ,<0tumora senumeşte5lastomAfeocromocitom.

0tareinsuporta5ilă destres intens.De e4emplucerturileintermina5iledintre parteneri3incertitudineade a nu puteaac6ita ratele5ancare3 stresulresimţit /ntimpulactivităţilor curisc crescutAraliul3 săriturilecu paraşuta3alpinismul3competiţiilesportive.

*ocar Hamer A*H /n onasistemului nervosautonomAtrunc6iulsimpatic3neuroganglion.


0emnicaţie 5iologică pentru a /m5unătăţi performanţa /ntr9o anumităsituaţie de stres acut.

*eocromocitomul Atumoraneuroendocrină măreştenoradrenalina3 dopaminaAcatecolamina primară şi adrenalinaAcatecolamina secundară.

$+&NK'&-(reşterea adrenalinei poate caua

dependenţă datorită efectelor saleasupra sistemului nervos şi asupra /ntregului organism. $stfel persoana /ncauă va căuta situaţii con8ictuale destres intens3 intrEnd /ntr9un cercvicios.

,rogram vagotonic

&ventuală apople4ie a medulareiglandelor suprarenale /n timpul faeipostcon8ictuale Acavitate +<(."prirea efectivă3 de scurtă durată afuncţionalităţii glandei3 durereputernică /n ona rinic6ilor. Jn caulpreenţei mico5acteriilor +<(3 /nperioada cicatriării se produc cavităţi /n mieul glandei suprarenale.

& u t o n i e

o r a m u n%anifestarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa







(iclul de noapte

vagotonia

&utonia L

normotonia ritmnormal iOnoapte ,rogram

simpaticotonic

,rogram

vagotonic &

u t o n i e

'ntestinulsu5ţire 9porţiuneaterminală'leonulrepreintăpartea terminalăa intestinuluisu5ţire3 indsituată /ntre eun şi cec.

>a acest nivelare loc a5sor5ţianutrienţilorrămaşi3 reultaţi /n urmaprocesului dedigestie. AJn faapostcon8ictualăeste vor5adespre aşa9numita <oală(ro6n.

(on8ict legat de incapacitatea dea digera /m5ucăturaO 5ucăţicaindigestă3 /n special /n cone4iunecu frica de a muri de foame7 /nsensul cel mai larg.De e4emplu proprietarul unuimagain alimentar a tre5uit să9şi /nc6idă temporar magainul3 apoipentru totdeauna3 după ce şi9apierdut cumpărătorii datorităconcurenţei.

*ocar HamerA*H /n trunc6iulcere5ral ventro9lateral3 stEnga.

8icat

Btomac

Duoden

Gntestin gros

Gntestin su%ţire

0emnicaţie 5iologică a reuşi oa5sor5ţie mai 5ună a /m5ucăturii carea fost dea /ng6iţită.

Jntinderea creierului releu pentru T mde intestin su5ţire Aeun şi ileon estesimilară cu cea care este /n modnormal pentru ! m.De9a lungul evoluţiei noastre3intestinul su5ţire a crescut foarterapid /ntr9o perioadă relativ scurtă detimp. (a urmare3 a reultat o creştere

adeno plată de tip resor5tiv3 /n faa decon8ict activ3 răspEndită pe osuprafaţă mare formată numai dincEteva straturi de epiteliu cilindricintestinal.(u toate acestea3 carcinoamelesituate la sfErşitul ileonului pot devenimult mai groase. &le pot lua 3 deasemenea3 o formă asemănătoare cucea a conopidei.

Distrugerea caeoasă necrotiantătu5erculoasă a tumorii Adacă suntpreente mico5acterii +<(3eliminarea de plăci7 sEngeroaseAfoarte su5ţiri şi de mucus3 dar şi aunor porţiuni mai groase3 caul aşa9numitelor ileite terminale7 9afecţiuni in8amatorii ale ileonului.$ceastă descărcare de gestiuneAdiagnosticată 5oala (ro6n este3 /nrealitate3 o faă de vindecare Acu saufără +<(. *aa de con8ict activ3 /ncare pacientul nu preintă simptomeclinice şi se simte sănătos3 esteperioada cEnd tumora creşte.,e lEngă aceste manifestări clinice3 semai pot /ntElni simptome ca diareeintermitentă3 moderată3 cu dureri deintensitate varia5ilă /n fosa iliacădreaptă sau periom5ilical.

MMM##m





Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer B2

(on8ict de supărare3 o furieurEtă3 indigestă.De e4emplu atunci cEnd copilulpriveşte cearta3 lupta3 divorţulurEt dintre părinţiO 5uniciOcolegiide clasă. (opilul care estecicălit permanent de mamă sau5unică. $ngaatul căruia i setaie pe nedrept din salar.

0emnicaţie5iologică

9 creştere de tip

secretor3 su5formă deconopidă3 atumorii.(reştereasucurilordigestivefaciliteaădefalcarea /m5ucăturiiO5ucăţiciialimentarepentru afacilita

trecereaacesteia.9 creştere plată

de tipresor5tiv a tumorii3 respectiv o /ngroşare




,rogramvagotonic &

u t o n i e

*ocar HamerA*H /n trunc6iulcere5ral lateral3stEnga.

(ecul şiapendicele(ecul esteprima porţiunea intestinuluigros3 de formaunei pungi3cuprinsă /ntreintestinulsu5ţire şicolonulascendent.De el este legat apendicele vermiform3 cu rol foarteimportant /n patologia a5dominală Ain8amaţia lui 9apendicita 9 este o afecţiune frecventă.$pendicele este o prelungire a intestinului gros3 careporneşte de la cec.>a !! săptămEni de la concepţie3 apendicele /ncepesă producă celule endocrine pentru fetus. $cestecelule secretă 6ormoni 9 amine şi peptide 9 care /laută pe viitorul 5e5e să se devolte normal. Dupănaştere3 apendicele acţioneaă ca organ limfoidAproduce glo5ule al5e şi un tip de anticorpi 9imunoglo5ulina $. " altă sarcină a apendicelui esteaceea de a gădui 5acteriile de care organismul arenevoie pentru a repopula intestinele Ade e4emplu

după un puseu de diaree.

Gntestin gros

9ecul

pendicele

$şa9numitele 7apendicită acută7 sau7apendicită su5acută7 Ain8amaţiaapendicelui. Jn caul recăderilor saua unui con8ict /ndelungat3e4aminarea aprofundată devăluie /ntotdeauna o necrotiare aapendicelui /n faa postcon8ictualăAcaeoasă3 +<(.

a peretelui7. Jm5unătăţeşte a5sor5ţia

/m5ucăturii O a 5ucăţicii alimentareAapă3 aer.

(reşterea adeno compactă3 su5 formăde conopidă3 de tip secretor /n faa de

con8ict activ caueaă cu uşurinţă o ocluie

/n apendice3 care poate i5ucni /n timpulfaei de vindecare Aperforaţie. De e4emplu(aprele descompun celuloa /n intestin Adeaceea animalele care se 6rănesc cu plante au

un apendice lung3 prin urmare o pot digera.

"amenii şi9au diversicat alimentaţia odatăcu evoluţia3 scăEnd astfel importanţafuncţiei de digestie a celuloei3 motiv pentrucare la oameni apendicele este scurt.




Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer B

" furie urEtă3nedigera5ilă. Dee4emplu3 cinevaeste acuată penedrept de /ncercarea de a /nşela ocompanie de asigurări.(ineva care este acuat că nu /şi /ndeplineşte sarcinile de serviciimpuse de rma multinaţională. %ama

care a8ă că 5ăiatul său va face /nc6isoare deoarece vindea droguri3tatăl ind c6iar poliţist. $ngaatul

5ugetar /n funcţia de e4ecutor udecătoresc.

0emnicaţie 5iologică9 creştere de tip secretor3 su5 formă de

conopidă3 a tumorii. (reşterea sucurilor

digestive faciliteaă defalcarea /m5ucăturiipentru a facilita trecerea acesteia.

9 creştere plată de tip resor5tiv a tumorii3respectiv o /ngroşare a peretelui7.Jm5unătăţeşte a5sor5ţia /m5ucăturii Aapă3aer.

(reştere adeno su5 formă de conopidă3 detip secretor sau creştere adeno plată de tipresor5tiv /n faa de con8ict activ3 la nivelulcelulelor cilindrice ale mucoasei intestinale.


(ria epileptoidă




,rogramvagotonic &

u t o n i e

'ntestinul grosA(olonascendent3(olon transvers3(olondescendent.(olonul estesegmentultu5ului digestiv

cuprins /ntre cecşi rect3 cu rolimportant /ndigestiac6imului şiformareamateriilorfecale.%otricitatea


colonului contri5uie la formarea materiilor fecaleprin modicarea presiunii ce determină a5sor5ţiaapei şi deplasarea conţinutului spre rect. &steasigurată de musculatura circulară A6austrele şilongitudinală Atrei fEşii de tenia coli. %ucoasa estemai groasă3 formată din celule cilindrice şi celulecalciforme. 0u5mucoasa este formată din ţesutconunctiv.

Gntestin gros

Defalcarea tumorii prin necrotiare

caeoasă +<( cu autorul ciupercilorAtumori micotice. "caional3 sEngeraremoderată sau +<( de colon

Amico5acterii. $ici vom /ntElni aşa9numita

colită ulceroasă7 L descărcare repetată departicule ale tumorii plate Aulceraţii laecare faă de vindecare3 după revenirea

cronică a aceluiaşi con8ict.

Jn caul recăderilor şi a sindromului poateapare ocluia intestinală3 moment /n careeste recomandată intervenţia c6irurgicală.



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer B@

(on8ict 7de /m5ucătură7 urEt3perd3 osnic3 de care nu pot săscap.

0emnicaţie 5iologică9 de tip secretor pentru a diolva

/m5ucătura sau acest lucru de



B= Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer

p#n lucru de 7ra6at7. De e4emplupersoană care a8ă că nepotul3copilul sau partenerul vrea să9linternee la ailO ospiciu pentru ascăpa de el. ,ersoană caretrăieşte intens emoţia 71reau săscap de căcatul ăsta-7 sau 7%9aş

căca pe ...7 cu referire la opersoană sausituaţie deviaţă.

ra6at7.9 de tip resor5tiv Arar /ntElnit pentru a

a5sor5i /m5ucătura3 /n acest caapa care ar eliminată dar tre5uiereţinută.

Jn faa de con8ict activ are loc o

creştere adeno su5 formă deconopidă3 de tip secretor3 sau ocreştere adeno plată3 de tip reor5tiv3la nivelul celulelor cilindrice alemucoasei intestinale.0imptome posi5ile scaune frecvente3 /nguste7/n creion7M senaţie de defecaţieincompletăM constipaţie cronică. Dacătumora este mare e4istă riscul uneiocluii intestinale Aileus.

H

(olonul sigmoid&ste situat /ntrecolonuldescendent şirect. Jmpreunăcu rectul aută la /mpingereamateriilor fecalespre anus3contracţiacolonului sigmoidiniţiaă3 de fapt3procesul de

*ocar HamerA*H /ntrunc6iulcere5rallateral3 stEnga.

defecaţie. >a acest nivel are loc rea5sor5ţia nală aapei din materiile fecale şi secreţia de mucus3pentru a auta tranitul intestinal şi pentru aprotea mucoasa de agresiunea to4inelor. (u cEtscade calitatea alimentelor ingerate Ade e4emplualimente ranate3 cu aditivi nenaturali3 tratatec6imic şi 6ormonal3 etc.3 cu atEt creşte secreţia demucus la nivelul colonului sigmoid. Jn acest ca nueste vor5a despre un ,<0.

%anifestarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictului9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 creşterea tumorii postcon ctua aa ,(

tumora 5iologic 9 distrugerea tumorii 9 +



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer B?

Descompunerea tumorii prinnecrotiare caeoasă +<(. 0crampe şi dureri a5dominalpartea stEngă os3 transpiranocturne mai ales spre oreledimineţii3 sEngerări.Jn caul recăderilor şi a sindpoate apare ocluia intestinmoment /n care este recomaintervenţia c6irurgicală.

(riepi(iclul de i

simpaticotonia+imp ,erioadă

con8ictu

(iclul de noapte

vagotonia

&utonia L


,erioada transpiraţiei ,eriocicatriării

,rogramsimpati

r+,rogvago





,rogram

vagotonic


simpaticotonia

(iclul de noapte

vagotonia

&utonia L


simpaticotonic+umora a8ată su5 mucoasa rectalăeste descompusă printr9onecroare caeoasă tu5erculoasă.De o5icei3 aceste a5cese suntconfundate cu 6emoroiii.

(on8ictmurdar3 urEt3un lucru dera6at7.(on8ict 7de /m5ucătură7 murdar3urEt3 un lucru de 7ra6at7. Dee4emplu persoană care a8ă cănepotul3 copilul sau partenerulvrea să9l internee la ailO ospiciupentru a scăpa de el. ,ersoanăcare trăieşte intens emoţia71reau să scap de căcatul ăsta-7sau 7%9aş căca pe ...7 cu referirela o persoană sau situaţie deviaţă.

0u5mucoasa rectalăRectul şi anusulconstituieporţiuneaterminală atu5ului digestivcare /ncepe dela nivelulverte5rei a 9asacrate şi setermină la

nivelulcoccisului princanalul anal.Rectul are o lungime de !2 9 != cmşi preinta porţiuni oncţiunea recto9sigmoidiană ce se a8ăintraperitoneal.rectul pelvisu5peritoneal Aampula rectală.rectul perineal Acanalul anal 9 are o lungime de3=9@ cm ,eretele rectal este format din mucoasăA/n 2O superioare preintă pliuri verticale iar /n!O inferioară preintă epiteliu scuamos de origineectodermală3 su5mucoasă Aconţine ple4urilevenoase ale venelor 6emoroidale superioare şiinferioare şi cele două straturi musculare Aintern9 circular3 e4tern 9 longitudinal.


0emnicaţie 5iologicăde tip secretor pentru a diolva /m5ucătura3 sau acest lucru dera6at7.

de tip resor5tiv Arar pentru a /ncorpora /m5ucătura3 /n acest caapa care ar eliminată dar tre5uie reţinută.

Jn faa de con8ict activ creştereaadeno compactă plată de tip resor5tivapare su5 suprapunerea epitelială

scuamoasă a mucoasei Aectodermrectului Anu este vii5ilă3 /nsă se poateidentica.

FGâăMMM::i





+imp


simpaticotonia 3DH0.

.R.(.

(iclul de noapte

vagotonia

&utonia L




(on8ict 7de /m5ucătură7legat deincapacitateade a elimina7ceva.De e4emplu a8ată /ntr9ovacanţă3 o femeie şi9a sunatsoţul care3 ma6mur după onoapte de 5eţie3 o insultăgrosolan. <ăr5atul care estestresat de telefoanelepartenerei geloase.

"m5ilicul Apartea interioară a 5uricului. Jn viaţaintrauterină3 cordonul om5ilical face legătura /ntrefăt şi mamă3 prin intermediul placentei. (ordonulom5ilical conţine vase de sEnge Adouă artere şi ovenă prin care se asigură aportul de su5stanţenutritive necesare devoltării fătului şi eliminareaproduşilor to4ici de meta5olism. 0c6im5ul se face lanivelul placentei care este implantată /n corpuluterin. După naştere restul de cordon om5ilical semumică Ase /nnegreşte3 vasele om5ilicale dina5domen se /nc6id şi se 5roeaă3 iar detaşarea are

loc după !9!@ ile3 /n funcţie de grosimeacordonului3 reultEnd 5uricul.

*ocar HamerA*H /n trunc6iulcere5ral ventral3central stEnga.


0emnicaţie 5iologică e4creţiaar6aică a vec6iului conţinutcloacal7 adică a conţinutului a8at /n cavitatea /n care se desc6idtu5ul digestiv3 canalele urinare şigenitale.

Jn faa de con8ict activ se produce ocreştere adeno compactă de tipsecretor sau o creştere adeno platăde tip resor5tiv a cloacei7 evolutive.

,rogram vagotonic

Defalcarea tumorii prin necroarecaeoasă tu5erculoasă cu ciupercisau cu mico5acterii3 fără /ncapsulare+<(.

& u t o n i e

m m u






*ocar Hamer A*H /ntrunc6iul cere5rallateral ventral3 stEnga.De e4emplu o femeie /nsărcinată estea5uată ic3

5rutaliată de către soţul său. (on8ict deurinare. $m cancer veical şi nu pot să9lelimin prin micţiune. <ăr5at care arecancer la prostată. ,ersoană care trăieşteintens emoţia %9aş pişa pe ...7 cureferire la o persoană sau situaţie deviaţă.*ată agresată cu insulte vulgare3murdare referitoare la se4ualitateasa Ase /ntElneşte de o5icei la

adolescente. 0emnicaţie 5iologică9 de tip secretor digestia particulelor mici

de proteină din veica urinară. Dee4emplu cu tu5ul colector renal 9 +<(.

9 de tip resor5tiv tipul ar6aic derea5sor5ţie a urinei este similar cu cel altu5urilor colectoare.

Jn faa de con8ict activ are loc o creştereadeno compactă3 su5 formă de conopidă3de tip secretor sau o creştere adeno platăde tip resor5tiv Apolipii veicii urinare3 /n

p p




,rogram

vagotonic &

u t o n i e

0u5mucoasatrigonuluiveicii urinare+rigonul veicalrepreintătriung6iulformat /ntrecele douăoriciiureterale şioriciul uretrei3de evacuare aurinei.,atologiepolipul veiciiurinare

(on8ict de /m5ucătură7urEt3 murdar3 decare nu pot săscap.

special /n trigonul veical7. Descompunerea tu5erculoasă caeoasă

necrotiantă sau /ncapsularea tumoriicompacte. ,rocesul de descompunere

tu5erculoasă se numeşte cistită

purulentă tu5erculoasă7.



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer BU


(iclul de noapte

vagotonia

&utonia L


simpaticotonic

& u t o n i e

r+,rogramvagotonic

Glandele <art6olin Glandele <art6olin fac parte dinaparatul reproducător feminin3 sunt rotunde3 foartemici3 nepalpa5ile3 sunt localiate profund /n oriciulvaginal postero9lateral3 secretă mucus."ntogenetic3 glandele <art6olin repreintă vec6eaglandă intestinală."5strucţia ductelor <art6olin determină acumulareade mucus /n glandă3 reultEnd un c6ist. (6isturileglandelor <art6olin pot apare pe ecare parte adesc6iderilor vaginale. De regulă3 sunt c6isturivulvare mari. 0imptomele c6isturilor mari includ

iritaţie vulvară3dispareunie Adureri la nivel vulvar sau interne3 /ntimpul sau după actul se4ual3 durere la mers şiasimetrie vulvară. (6isturile <art6olin pot formaa5cese3 care sunt dureroase şi3 de o5iceieritematoase.

#scăciune a vaginului3 con8ictlegat de incapacitatea de aproduce sucient mucus vaginalpentru un contact se4ual. Dee4emplu con8ictul retrăit decătre o femeie /ntr9un act se4ualprecedat de un preludiu preascurt.

*ocar HamerA*H /n trunc6iulcere5rallateralo9dorsal3stEnga.

0emnicaţie 5iologică creştereacantităţii de mucus Aa mucoităţiipentru a face mai uşoară penetrarea.

Glandele <art6olin Afosta mucoasăintestinală produc o cantitate maimare de mucus vaginal.

Defalcarea tu5erculoasă caeoasă3necrotiantă a tumorii glandelor<art6olin3 cu autorul 5acteriilor şimico5acteriilor AGonoreea3 (6lamydia3etc. $re loc o descărcare de gestiuneurEt mirositoare Apuroi tu5erculos.

*"$R+& '%,"R+$N+- Datorită poiţiei neiologice /n care este nevoită femeia să nască la spital3naşterea naturală este foarte mult /ngreunată3 astfel

se apeleaă la epiiotomie Ainciie c6irurgicală aregiunii vulvare. 0ecţionarea3 odată cu epiiotomia3a glandelor <art6olin are drept consecinţă apariţiadurerilor /n cursul actului se4ual.

9hist

glandăLartholin

9litoris

<a%ia mare

*reter

landa Bkene

` @agin

` landa Lartholin

m m u%anifestarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa


ă




(ria epileptoidă


(iclul de noapte

vagotonia

&utonia L

normotonia ritmnormal iOnoapte ,rogramsimpaticotonic

,rogramvagotonic &

u t o n i e

(on8ict legatdeincapacitateade a puteapenetravaginuluscat.De e4emplu partenerul femeiicăreia3 /n urma unei epiiotomii3 is9au secţionat glandele <art6olinAfemeia poate retrăi şi ea acestcon8ict.

,repuţulRepreintăpielea năcare acoperăpenisul şiclitorisul.>a e4terior preintă ţesut cutanat3 /n interior indformat dintr9o mucoasă ce conţine numeroaseterminaţii nervoase şi glande se5acee. $cesteglande secretă smegma3 al cărui rol este sălu5riee şi să proteee glandul. ,repuţul este

retracti5il3 fenomenul de decalotare uşurEndcopulaţia Aactul se4ual.

*ocar Hamer A*H /n trunc6iulcere5ral dorsalmedial3 stEnga.XX

0emnicaţie 5iologică creştereacantităţii de smegmă pentru apermite o penetrare mai uşoară.

De tip secretor celuleleproducatoare de smegmă Afostelecelule intestinale produc o cantitatemai mare de smegmă.XXXXXXXXXXXXXXXXX

,repuţ tu5erculos Asmegma esteprodusă /n interiorul prepuţului.%usulmanii şi evreii nu au prepuţ dincaua circumciiei.

$+&NK'&- Dacă un pacient suferă unDH0 A0indrom Dirk Hamer legat de uncon8ict teritorial3 atrage după sine osmegmă care recidiveaă. Dee4emplu3 dacă un 5ăr5at a mirosit7smegma rivalului său cEnd şi9a prinspartenerul său /n delict 8agrant73

testul său 0'D$ poate poitiv.<ăr5aţii circumcişi3 de e4emplu3musulmani sau evrei3 nu pot poitivi3 atEta timp cEt contactul loreste limitat la 5ăr5aţii circumcişi Acarenu produc smegmă. 0'D$ nu este o5oală. &ste doar un test de alergieinofensiv3 care a fost etic6etată /nmod intenţionat şi fals ca 5oală.

>>>ăMMM#l





Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer !

(on8ict legat de incapacitatea de a nu puteascuipa ceva. 'ncapacitate de contracţiemusculară Aactivitate musculară3 deoarecenivelul de calciu este prea scăut. $ incapa5il de a e4pula /m5ucăturaO5ucăţicanedorită din caua lipsei de secreţieAsecreţia stimuleaă muşc6ii.De e4emplu persoană care tre5uie să vEndăcEt mai repede un imo5il pentru a primi5anii de care are nevoie.

,rogram simpaticotonic 0emnicaţie5iologică numai de tip secretor ridicareanivelului de calciu pentru a /m5unătăţicontracţia musculară3 /n special amusculaturii netede situate /n partea stEngăa canalului73 care elimină materiile fecale.

(reştere adeno compactă su5 formă deconopidă3 de tip secretor3 aşa9numita 0trumătare AGuşă cu 6iperparatiroidism Ae4ces desecreţie de parat6ormon3 care

reglementeaă nivelul de calciu. $cinii suntrămăşiţe ale mucoasei intestinale vec6i.

$tenţie- $ nu se considera osteoporoa Aveimeodermul nou ca ind o consecinţă a6iperparatiroidismului3 deoarece 6ormonulparatiroidian creşte nivelul calciului /n sEngeprin intensicarea rea5sor5ţiei intestinale.

*ocar HamerA*H /n trunc6iulcere5ral dorsal3stEnga.

GlandaparatiroidăApartea acinară9stEnga Glandeleparatiroide suntglandeendocrine avEnddimensiunicompara5ile cuun 5o5 de linte.

De regulă sunt/n număr de @3ind situate pefaţaposterioară a glandei tiroide. 0e vascularieaă şi seinerveaă din vasele şi nervii tiroidei3 avEnd oconsistenţă mai moale decEt aceasta.,ot e4ista şi paratiroide accesorii3 cu un aspectlenticular3 avEnd suprafaţa netedă şi de culoare maidesc6isă decEt tiroida. Glandele paratiroide secretădoi 6ormoni parat6ormonul A,+H cu acţiune6ipercalcemiantă prin creşterea rea5sor5ţieicalciului din intestin3 şi tirocalcitonina cu acţiune

6ipocalceminată.'niţial3 am5ele glande 9 tiroida şi paratiroida 9 au fostglande e4ocrine3 care e4cretau /n intestine. $stăi3acestea se numesc glande endocrine şi au rolul de asecreta 6ormoni /n sEnge.


&utonia Lnormotonia ritmnormal iOnoapte

,erioada

transpiraţiei

2iroida

landa paratiroidă

,erioada

cicatriării & u

f o n i e

,rogram vagotonic +umorile

paratiroide noduroase rămEn şi se /ncapsuleaă adesea. Dacă suntpreente ciuperci sau mico5acterii3nodulii sunt caeicaţi printr9onecroare tu5erculoasă. $cest lucrurepreintă calea 5iologică naturală.După faa postcon8ictuală A,(> nivelul

6ormonal revine la normal.

'niţial atEt glanda tiroidă cEt şi glandaparatiroidă au fost glande e4ocrine3 cusecreţie e4ternă 9 e4cretau /n intestin.$stăi3 sunt glande endocrine3 cu secreţieinternă 9 /şi varsă direct /n sEnge secreţiilece conţin 6ormoni.

Jn caul recăderilor şi /n a5senţa

mico5acteriilor3 apar numeroase tumori /ncapsulate ce determină 6ipertroa glandeitiroide. $cţiunea mico5acteriilor de necroarea tumorilor3 determină3 /n caul recidivelor3scăderea secreţiei de 6ormon paratiroidian.Jn acest ca pot apare spasme uşoare pEnă laforma gravă cu 5locarea laringelui.



!! Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer

+tuiuii





(on8ict de a nu sucient de rapid pentru ascăpa de o /m5ucăturăO5ucăţică3 datorităsecreţiei 6ormonale insuciente. Dee4emplu3 nu au vEndut stocurile devaloriate /n timp.

0emnicaţie 5iologică numai de tipsecretor creşterea producţiei de tiro4ină /m5unătăţeşte meta5olismul3 ceea cepermite individului să e mai rapid pentru ascăpa de /m5ucăturaO 5ucăţica nedorită.

(reştere adeno compactă de tip secretor3su5 formă de conopidă3 aşa9numita 0trumătare cu 6ipertiroidism respectivtireoto4icoă A5oala <asedoY.Hipertiroidismul /m5unătăţeştemeta5olismul care devine mai accelerat3provocEnd pierderea /n greutate3 ta6icardieAritm cardiac rapid sau aritmie Aritmcardiac neregulat3 6ipersudoraţieAtranspiraţie a5undentă3 nervoitate şiirasci5ilitate.





,rogramvagotonic

& u t o n i e


Glanda tiroidăAparteaacinară3parteastEngă."rgan situat la 5aa gEtului3 este format din doilo5i de formă ovală3 ce se dispun de o parte şi dealta a laringelui şi tra6eii3 uniţi printr9un istm.0tructural este alcătuită din foliculi sferici şicanale producătoare de tiro4ină3 /nconurate deţesut conunctiv la4. *oliculii sunt tapisaţi de unepiteliu unistraticat3 plat sau prismatic /naltM

cavitatea foliculară este plină de coloid omogenAea conţine 6ormonul tiro4ină. Jntre foliculi3 /nţesutul conunctiv se a8ă grupe de celule clare 9celulele ( parafoliculare3 producătoare decalcitonină.

'niţial3 am5ele glande 9 tiroida şi paratiroida 9 aufost glande e4ocrine care e4cretau in intestin.$stăi3 aceste glande se numesc endocrine şi aurolul de a secreta 6ormoni /n sEnge.

+umorile tiroidiene noduroase rămEn şi se

/ncapsuleaă adesea3 /n a5senţamico5acteriilor. Dacă sunt preente ciupercisau mico5acterii3 nodulii sunt caeicaţiprintr9o necroare tu5erculoasă.$cest lucru repreintă calea 5iologicănaturală. După faa postcon8ictuală 9 ,(>3nivelul 6ormonal revine la normal.

succesive.

Jn caul /n care3 prin tratamentemedicamen toase se distrug sim5iotelenoastre 9 5acteriile +<( 9 vor aparenumeroase tumori /ncapsulate. #lterior3aceste tumori nu se mai necroeaă3determinEnd apariţia 6ipertroei tiroidiene.+imp de nouă luni3 pEnă la /ncapsulareacompletă aceşti noduli sunt /n cone4iune cu



Jn caul recidivelor şi /n preenţamico5acteriilor şi a ciupercilor 9 situaţie falsdiagosticată ca tiroidita Has6imoto 9 apare6ipotiroidismul ca urmare a necroărilor

completă3 aceşti noduli sunt /n cone4iune curestul glandei şi secretă 6ormoni tiroidieniA6ipertiroidism. Jn acest ca se recomandă /ndepărtarea c6irurgicală a nodulilor.

ikkilIIYY






r+,rogram vagotonic

(on8ict ar6aic de a nu /nmăsură de a impregna sucientcu salivă 5ucăţica fecală7pentru a o scuipa afară. $cestcon8ict se referă la perioada deesofag73 atunci cEnd a fostnevoie de salivă pentru o mai5ună e4pulare a 5ucăţicii fecaledin orciul esofagului. %ateriilefecale au fost anterior impregnate cu

salivă7. Deaceea3 sereferă lascuiparea75ucăţiciifecale Acuautorulsecreţieiproduse deglandele

salivare.

%ucusul şi saliva sunt identice. De cEndgura noastră /nlocuieşte esofagul original3con8ictul este e4perimentat /ntr9 un senstranspus3 dorindu9se vomitarea sauscuiparea /n afară.

landa salivară

su%linguală

u o a 5 o og c d s uge ea u o (



simpaticotonic

*ocar 6amer A*H /n trunc6iulcere5ral dorsal3stEnga.

Glanda salivarăsu5lingualăAparte acinară 9stEnga.&ste cea maimică glandăsalivară3 indsituatădeasupradiafragmului

5ucal3 /n loasu5linguală.&ste formatădintr9o porţiuneprincipală şi !=92 lo5uliaccesori.%argineasuperioară aglandei ridicămucoasasu5linguală şi /idă aspect deplică.

Glanda conţine mai multe ducte e4cretoare din careunul este principal Aductul su5lingual mare.Ductele accesorii 9 /n număr de !=93 se desc6idprin oricii separate3 situate pe un traiect liniar peplica su5linguală. 0tructura este asemănătoare cu acelorlalte glande salivare dar secreţia e 5ogată /nmucină.

landa salivară

su%linguală

Descompunere tu5erculoasăcaeoasă urEt mirositoare a tumoriicu ciuperci Amicoe sau mico5acteriiA+<(. +otalul de celule glandularecaeicate Acu mai multe recidive şireoluţii reultă /n mucoviscidoă.$re loc o uscare a lic6idului 8uidAmucina3 secretat de glandă.

0emnicaţie 5iologică pentru o mai

5ună impregnare cu salivă a 5ucăţiciifecale7 /n scopul de a o e4pula dinesofag73 pentru o mai 5ună eliminare a

acesteia.

(reştere adeno compactă su5 formă deconopidă3 de tip secretor3 a glandeisu5linguale salivare producătoare de acini.

landaparotidă

landasu%mandi%ulară





0emnicaţie 5iologică pentruo mai 5ună impregnare cusalivă a 5ucăţicii fecale7 /nscopul de a o e4pula dinesofag73 pentru o mai 5unăeliminare a acesteia.

(reştere adeno compactă su5formă de conopidă3 de tipsecretor3 a glandei parotideproducătoare de arini.

"rganele apar congestionate3um8ate3 microscopic leiunile

epiteliale degenerative sunt asociate cu congestie şi e4udatseros.

Descompunere tu5erculoasă caeoasă urEt mirositoare a tumoriicu ciuperci Amicoe sau mico5acterii A+<(. +otalul de celuleglandulare caeicate Acu mai multe recidive şi reoluţii reultă /n mucoviscidoă. $re loc o uscare a lic6idului 8uid secretat deglanda parotidă3 resp. a lic6idului secretat de glanda su5lingualăAmucină.

"dinofagie Adicultatea deglutiţiei /nsoţită de durere.

,arotidita epidemică sau oreionul se caracterieaă prinin8amaţia seroasă a parotidei.


(iclul de noaptevagotonia&utonia Lnormotonia ritmnormal iOnoapte ,rogram

simpaticotonic,rogramvagotonic

Glanda parotidăApartea acinară9 stEnga.(ea mai mareglandă salivară3este situată su5urec6e.

*ocar 6amerA*H /n trunc6iulcere5ral dorsal3stEnga.

(on8ict ar6aic de a nu /nmăsură de a impregna sucient cu salivă 5ucăţicafecală7 pentru a o scuipa afară. $cest con8ict sereferă la perioada de esofag73 atunci cEnd a fostnevoie de salivă pentru o mai 5ună e4pulare a5ucăţicii fecale din orciul esofagului. %ateriilefecale au fost anterior impregnate cu salivă7. Deaceea3 se referă la scuiparea7 5ucăţicii fecale Acuautorul secreţiei produse de glandele salivare.%ucusul şi saliva sunt identice. De cEnd guranoastră /nlocuieşte esofagul original3 con8ictul este

e4perimentat /ntrun sens transpus3 dorindu9sevomitarea sau scuiparea /n afară.



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Ceerd Hamer !T

&utonia L

normotonia ritmnormaliOnoapte

(on8ict ar6aicde a nu /nmăsură de aimpregna sucient cu salivă5ucăţica fecală7 pentru a oscuipa afară. $cest con8ict sereferă la perioada de esofag73atunci cEnd a fost nevoie de

salivă pentru o mai 5unăe4pulare a 5ucăţicii fecale dinorciul esofagului. %ateriile

fecale au fost anterior impregnatecu salivă7. De aceea3 se referă lascuiparea7 5ucăţicii fecale Acuautorul secreţiei produse deglandele salivare. %ucusul şi salivasunt identice. De cEnd gura noastră /nlocuieşte esofagul original3con8ictul este e4perimentat /ntr9unsens transpus3 dorindu9se vomitarea

sau scuiparea /n afară. 0emnicaţie 5iologică pentru o mai5ună impregnare cu salivă a5ucăţicii fecale7 /n scopul de a o

+imp



0u5mucoasaorală AadEncimeastratului epitelialintestinal 9stEnga0u5mucoasaorală este unţesut conuctivla4 A5re decolagen şielastină3vasculo9 nervos3

cu glandesalivare minoreAseroase3mucoase şimi4te. &stea5sentă /nvecinătateaosului Asuprafaţapalatului durunde mucoasa seinseră la periost3structură numitămucoperiost.




,rogramvagotonic

$şa9numitele leiuni gangrenăAulcere aftoase3 sau afte Acandidoadin gură L faa de vindecare amucoasei intestinale vec6irudimentare de su5 stratul epitelialscuamos.

0tomatita aftosă sau ulceroasă secaracterieaă prin preenţa unorveicule care se sparg şi lasăulceraţii superciale3 dureroase cumargini găl5ui şi areolă

eritematoasă. 0indrom <e6cet.

e4pula din esofag73 pentru o

mai 5ună eliminare a 5ucăţiciinedorite.

(reştere adeno plată de tip resor5tiv3

de dimensiunea minimă Aaproapeinvii5ilă su5 mucoasa epitelialăscuamoasă a gurii. Din punct de

vedere ontogenetic3 ţesutul aparţine

de mucoasa intestinală vec6e3 careeste acum /n mare parte acoperită.,olipi tumorali ai su5mucoasei orale.



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Ceerd Hamer !U

%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL fa


(riaă





Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Ceerd Hamer !!=

0emnicaţie 5iologică pentru omai 5ună impregnare cu salivă a5ucăţicii fecale7 /n scopul de a oe4pula din esofag73 pentru o mai5ună eliminare a 5ucăţicii

nedorite.

Hiperplaie amigdaliană L 6ipertroaamigdalelor L creştere adeno Asu5



ritm normal iOnoapte,rogram

simpaticotonic

,rogramvagotonic

(on8ict ar6aic de a nu /nmăsură de a impregna sucient cu salivă 5ucăţicafecală7 pentru a o scuipa afară. $cest con8ict sereferă la perioada de esofag73 atunci cEnd a fostnevoie de salivă pentru o mai 5ună e4pulare a5ucăţicii fecale din orciul esofagului. %ateriilefecale au fost anterior impregnate cu salivă7. Deaceea3 se referă la scuiparea7 5ucăţicii fecale Acuautorul secreţiei produse de glandele salivare.%ucusul şi saliva sunt identice. De cEnd guranoastră /nlocuieşte esofagul original3 con8ictul estee4perimentat /ntr9un sens transpus3 dorindu9sevomitarea sau scuiparea /n afară.

(erul gurii 9stEnga. %ucoasade su5 stratulepitelialscuamos al guriiAmucoperiost.


0emnicaţie 5iologică pentru o mai5ună impregnare cu salivă a 5ucăţiciifecale7 /n scopul de a o e4pula dinesofag73 pentru o mai 5ună eliminarea 5ucăţicii nedorite.

(reştere adeno compactă su5 formăde conopidă3 de tip secretor pe cerulgurii sau creştere adeno plată de tipresor5tiv a mucoasei intestinale vec6iAsu5 stratul epitelial scuamos dingură.

Descompunere tu5erculoasă caurEt mirositoare a tumorii cu ciuAmicoe sau cu mico5acterii Ade +<(.

"dinofagia3 candidoa 5ucală.

epileptoidă



&utonia L


,erioadatranspiraţiei ,rogram

vagotonic

,eriocicatr


<im%a

(on8ict ar6aic de a nu /nmăsură de a impregna sucient cusalivă 5ucăţica fecală7 pentru a oscuipa afară. $cest con8ict sereferă la perioada de esofag73atunci cEnd a fost nevoie de salivăpentru o mai 5ună e4pulare a5ucăţicii fecale din orciulesofagului. %ateriile fecale aufost anterior impregnate cu

salivă7. De aceea3 se referă lascuiparea7 5ucăţicii fecale Acuautorul secreţiei produse deglandele salivare. %ucusul şisaliva sunt identice. De cEnd guranoastră /nlocuieşte esofaguloriginal3 con8ictul estee4perimentat /ntr9 un senstranspus3 dorindu9se vomitareasau scuiparea /n afară.

9erulgurii

migdala

$migdala 9stEnga.(unoscută şi su5numele detonsilă73repreintă oformaţiunelimfoidă situată /n faringe.$migdalele cele

mai voluminoasesunt amigdalelepalatine3 situatede9o parte şi dealta a omuşo9rului. $migdalelefaringiene suntsituate /nprofunimeafoselor naale.

formă de conopidă de tip

secretor e4tinsă3 amigdalesurate7 după caeicareatu5erculoasă repetitivă aadenocarcinoamelor Avindecaresuspendată.

$denoidita cronică repreintăsu5clasa de adenoidite /n care

iil d id A li ii

0imptome respiraţie de tip 5ucal

care duce3 /n timp3 la o 5oltă palatinăogivală şi la o respiraţie gomotoasăAsforăit.

(aeicare tu5erculoasă urEt

mirositoare a 6iperplaiei amigdalienecu ciuperci Amicoe amigdaliene saucu mico5acterii Ainfecţie +<( aamigdalelorM amigdalite purulente3a5cese amigdaliene.

0imptome ,rincipalul simptom alamigdalitelor este preenţa gEtuluii 8 i d l i



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Ceerd Hamer !!?

apar vegetaţiile adenoide Apolipiinaali. $ceasta este o 6ipertroecronică favoriată de constituţialimfatică. Diagnosticul 5olii sepune cu autorul ta5loului clinic şia e4amenului de specialitate "R>3

al cavumului prin care se vaevidenţia amigdala faringiană6ipertroată Amărită ca volumdatorită creşterii mărimiicelulelor conţinute de ţesutulrespectiv. $denoidita cronică 9vegetaţii adenoide Apolipi naali.

in8amat şi dureros la care se maiadaugă alte simptome adiţionale. ,ot preente toate sau numai cEteva dinurmătoarele simptome fe5ră3respiraţie urEt mirositoare3 congestienaală şi guturai3 noduli limfatici

in8amaţi3 amigdale roşii şi in8amateacoperite total sau parţial cu puroi3dicultăţi la /ng6iţire3 cefalee Adureride cap3 suprafeţe sEngerEnde pesuprafaţa amigdalelor3 preenţaculturilor 5acteriene pe suprafaţaamigdalelor.







&utonia L


,rogramvagotonic &

u t o n i e

(on8ict legat de dorinţa de a evitamai mult sau mai puţin luminaA5ucăţica de lumina7. Dee4emplu 5unica care doreşte săevite faptul că vede cum nora /şidistruge copilul.

'risul 9 oc6iul stEng 'risul este parte a stratuluicoroid al oc6iului3 aceasta /nseamnă că este atEtparte a fundului 7oc6iului ar6aic7 Avec6i cEt şi partea esofagului ar6aic7. &l reglementeaă a5sor5ţia cuprivire la 5ucăţica de lumină7. Două fEşii de celulemusculare netede controleaă dimensiunile pupileiuna circulară3 situată /n marginea pupilară3 formEndsncterul pupilei3 iar alta3 situată radial3 estedilatatorul pupilei.

*ocar HamerA*H /n trunc6iulcere5ral medial3ventral 9 stEnga. X

0emnicaţie 5iologică (onsolidareamusculaturii netede a irisului Aparte aintestinului vec6i /n vedereae4pulării 75ucăţicii de lumină7 /m5ucate dea.

Jn faa de con8ict activ3 irisulconsolideaă contracţia musculaturiinetede

53 pupile lărgite cu con8ict /n curs dedesfăşurare legat de dorinţa de ascăpa de 5ucăţica de lumină7.

+u5erculoa irisului.Jn caul recăderilor /n ,<03 apare aşa9numitul colo5om 9 pupila capătă unaspect caracteristic de3 7gaură dec6eie7.

*otofo5ia Asensi5ilitatea oc6iului lalumină este simptomul dominant.

#moare apoasă /ncamera anterioară a

oc6iuluiKesutconunctiv 9

ikkilIIYY


tumora 5iologic 9 distrugerea tumorii 9 +<(ă



Glanda lacrimalăAparteaacinoasă9 stEngaGlanda lacrimalăeste de mărimeaunei migdale3avEnd ostructurătu5ulo9acinoasă.

&ste situată /ncolţul lateralsuperior aloc6iului3 avEndo strEnsălegătură cu tendonul muşc6iuluiridicător al pleoapei Ao mare partedin glandă este situată deasupraacestuia iar o mică partededesu5tul tendonului. %işcareapleoapelor Aclipitul are tendinţade a mulge7 glanda asigurEndumectarea continuă a conuctivei.

(ria epileptoidă




simpaticotonic

,rogramvagotonic &

u f o

n i e

(on8ict legat defaptul de a nu /n măsură de ascăpa de5ucăţicaviuală7. Dee4emplu unpictor nu poategăsi une4poant.

Deoarecepicturile sale nuau fostremarcate3 el nule poate vinde.


0emnicaţie 5iologică a capa5il dea scăpa de ceea ce nu mai doreşte săvadă.

(reştere adeno Asu5 formă deconopidă de tip secretor aglandelor lacrimale.0emne si simptome

[ lăcrimare e4cesivă.

L'M

. (analullacrimo9naal

Glandalacrimală

+u5erculoă caeoasă necrotiantăApreenţa lacrimilor purulente. Jn cade caeicare totală Arecidiverepetate apare mucoviscidoaglandei lacrimale putEndu9se aungec6iar la c6eratoconunctivita siccaAoc6i uscat.

0emne si simptome[ secreţie de mucus gal5en /n colţul

oc6iului3 genele se pot lipi unele dealteleMscurgeri purulenteM

[ in8amaţie roşie la ung6iul e4tern alpleoapei superioareM

[ scădere marcată a secreţiei lacrimalecu 4eroftalmie Auscarea corneei3usturimi şi senaţie de nisip /n oc6i.







+imp



#rec6ea medie9stEnga

"rgan detransmisie aundelor sonoredelimitat spree4terior demem5rana

(on8ict legatdeincapacitateade a sede5arasa

*ocar HamerA*H /ntrunc6iulcere5ral 9dorsal stEnga

De e4emplu persoană căreia i sespune un secret de care ar dorisă scape. ,ersoană căreia i s9afăcut morală şi doreşte să scape

mem5rană 9 fereastra ovală. &ste formată din treipărţi cutia timpanului Aconţine aer şi cele treioscioare ciocan3 nicovală şi scăriţă3 trompa lui&ustac6io şi cavităţile mastoidiene. 1i5raţiiletimpanului se transmit celor trei oscioare şi3 prinintermediul ferestrei ovale3 8uidului conţinut /n

*rechea medie

mm 2rompa lui

Austachio



,erioada transpiraţiei ,erioadacicatriării ,rogram

vagotonic & u t o n i e

0emnicaţie 5iologică de tipsecretor a capa5il de a sede5arasa de 5ucăţica de informaţie7printr9o mai 5ună impregnare cusalivă.

,roliferarea celulelor /m5unătăţeştecapacitatea auului3 astfel pot a5sor5ite mai multe informaţiiacustice de la urec6ea ar6aică. Jnfaa de con8ict activ3 o um8ăturăadeno plată de tip resor5tiv creşte

lent /n urec6ea medie şi /n osulmastoidian. (elulele afectate par a celulele auditive ar6aice. Jn cele dinurmă3 tumora poate umple urec6eamedie /n /ntregime3 c6iar dacă estede tip resor5tiv Aa da drumul la5ucăţica auită7.

"tită purulentă medie. +u5erculoacaeoasă necrotiantă descompunecelulele tumorale3 cu ciuperci sau cumico5acterii A+<(3 adesea cuperforarea mem5ranei timpaniceAurec6e purulentă. 1indecarea arerolul de a readuce informaţiileacustice din nou la nivelul normal3deoarece 5ucăţicaO/m5ucătura a fosteli5erată şi con8ictul a fost astfelreolvat.

$şa numita otoscleroă Ascădereaprogresivă a auului3 o afecţiune /ncare oasele urec6ii medii devinimo5ile din caua creşterii osoase3 areca reultat formarea unor depoite decalciu după distrugerea tumorii. Jncaul unui ,<0 de intensitate micăsau cu durată redusă3 /n perioadacicatriării apare o durere acută /nurec6e asociată greşit faptului căpersoana a stat /n curent

MMM##m

+imp





Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer !!






& u f o n i e

+rompa lui&ustac6ioAtrompaauditivă 9dreapta(onduct ceface legătura /ntre urec6eamedie şifaringe3 cu rol /n

depresuriareatimpanului.

(on8ict legat deincapacitatea dea scăpa de o5ucăţică deinformaţie7.De e4emplugomotulutilaelor sau alinstrumentelorde la locul demuncă.

*ocar HamerA*H /n trunc6iulcere5ral dorsal3stEnga

2rompa lui

Austachio

0emnicaţie 5iologică pentru aimpregna mai 5ine cu salivă 5ucăţicade informaţie7 nedorită3 /n scopul de ao scoate afară din canal7 Aurec6eamedieM pentru a elimina mai 5ine5ucăţica7 nedorită.

$re loc o creştere adeno compactă detip resor5tiv cauată de un o5stacola8at /n trompa lui &ustac6io3reultEnd o mem5rană timpanicăretractată din caua lipsei de

ventilaţie şi o reducere a capacitatăţiiauditive. Jn caul unui ,<0 /n faă de /nceputO ,<0 de intensitate micăO ,<0de durată scurtă3 persoana /n cauăare urec6ile /nfundate la modicărilede altitudine.

%irosul urEt3 tu5erculoa caeoasă3evacuările din gură şi din urec6eamedie3 ar putea simula o infecţie aurec6ii medii. De fapt3 mucoasaurec6ii medii nu este afectată.Recăderea din faa de refacere /n faade con8ict activ Avindecare /ntreruptăşiOsau a5senţa mico5acteriilor +<(3determină 6ipoacuie Ascădereacapacităţii auditive3 tare de urec6i7.

+imp



normotonia ritm normal iOnoapte,rogramsimpaticotonic l r ,rogram

vagotonic*ocar HamerA*H /n trunc6iulcere5ral dorsal 9stEnga.

*aringe 9 stEnga (onduct muscular şi mem5ranoscare merge din fundul gurii pEnă la intrarea /nesofag. *aringele corespunde /n gEtle. (uprindetrei niveluri. De sus /n os3 se găsesc naofaringeleAdenumit şi rinofaringe sau cavum3 orofaringele şilaringofaringele Adenumit şi 6ipofaringe.,atologie e4crescenţe de adenoid pe partea dinspate9stEnga a cavităţii 5ucale.

+u5erculoă caeoasă urEtmirositoare a polipilor cu ciuperciAmicoe sau cu mico5acteriiApolip +<(.0treptococcus ,yogenes 9streptococul3 stalococul sau o5acterie de tipul Haemop6ilus.'n8amaţiile faringelui saufaringitele3 afecteaă iolat sau /nacelaşi timp nasul3 rinofaringeleArinofaringita şi orofaringeleAangina.

&rofarmge

Bept nazal

Deschidereafaringiană a 2rompei luiAustachio@ăl palatin0vălulpalatului1&muşormigdalapalatină

+ădăcinalim%ii

Apiglota

(on8ict legatdeincapacitateade a scăpa de5ucăţicăfecală7.De e4emplu dorinţa de a spuneceva3 de a e4prima sau e4plicaceva3 de a scuipa informaţia dinmine. (opilul care doreşte să see4plice /ntr9o anumită situaţie iarpărintele nu9i dă ascultare

0emnicaţie 5iologică pentru o mai5ună impregnare cu saliva a5ucăţicii fecale7 /n vedereae4pulării ei afară din esofag7.,entru a elimina mai 5ine 5ucăţica7nedorită.

$re loc o creştere adeno su5 formă deconopidă de tip secretor3 aşa9numiţii7polipi7 /n spaţiul nao9faringian3 carederivă din rămăşiţele mucoaseiintestinale vec6i A/n epiteliul

pavimentos pluristraticat.*ormaţiunea neoplaică este formatădin celule epiteliale cu funcţieglandulară Acu secreţie e4ocrinăadică adenocarcinom.

(riaepileptoidă

MMM##m





Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer !!2

a. (onflict

legat de incapacitatea de a scăpa de o75ucăţică fecală73 /m5ucăturăurEtă3 deranantă3 miera5ilă3 degustătoarepentru persoana /n cauă3 deoarecedesc6iderea 7esofagului ar6aic7 este preamică. De e4emplu Nu pot să scap de poreclacare mi s9a dat.

5. (on8ict legat de dorinţa de a scăpa deneputinţa de a9şi 6răni copilul3 familia saupersoanele apropiate.

0emnicaţie 5iologică creşterea producţiei 6ormonilor de

creştere pentru a putea scăpa de5ucăţică7

creşterea producţiei de prolactină pentru a6răni mai 5ine copilul sau partenerul.

Jn faa de con8ict activ are loca. " creştere adeno Aadenom 6ipoar3

compactă3 su5 formă de conopidă3 de tipsecretor3 cu creşterea producţiei de6ormoni de creştere. Reultă o creşterereală la copii şi adolescenţi. $cromegalie

la adulţi Acreştere e4cesivă ae4tremităţilor mem5relor. <uele semăresc de asemenea. Desc6idereaesofagului ar6aic devine mai mare3 astfel /ncEt 5ucăţica7 să poată e4pulată mairapid.

5. " creştere ascurgerii deprolactină.Reultă ocreştere aproducţiei de





,rogramvagotonic &

u t o n i e

*ocar HamerA*H /n trunc6iulcere5ral dorsal 9stEnga.

$deno6ipoa9 stEnga>o5ul anterior alglandei 6ipoeAglandapituitarăMsecretăurmătorii6ormoniprolactina36ormonulfoliculostimulan

t A*0H36ormonulluteiniant A>H36ormonuladenocorticotrop A$(+H3 6ormonultireostimulant A+0H3 6ormonulmelanocitostimulant A%0H3 somatotropina sau6ormonul de creştere A0+H sau GH. (u originea /ntr9o evaginare a stomodeumului primitiv Lrecesul 6ipoar L punga lui Rat6ke.

landa hipozară

0pituitară1

2umoare hipozară

Dacă con8ictul este foarte puternic sau de lungă durată3 /n faa activăpot apare dureri puternice de cap ca urmare a comprimării glandeiAdeoarece 6ipoa este situată /n şaua turcească a osului sfenoid.Jn caul unei femei /nsărcinate3 nereolvarea con8ictului pEnă la naşterepoate determina 6ipersecreţie adeno6ipoară la copil Agigantism.

tenţieJ 9ompetiţia oamenilor cu ei $nşişi sau cu cei din (ur# retrăităcon!ictual# determină tul%urări hipozare care generează la r"ndul lortul%urări la nivelul glandelor endocrine 0tiroida# gonadele# glandele mamare#etc1.

lapte. a. Dacă sunt preente ciuperci sau

mico5acterii are loc o descompunere +<(caeoasă necrotiantă a adenomuluiadeno6ipoar. (on8ictul devinenerelevant pentru că individul a crescut şipoate scăpa de 5ucăţică7 sau copilul şifamilia pot 6răniţi sucient.Jn caul recidivelor la adulţi3 vor aparedisfuncţii ale glandei adeno6ipoare



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer !!

ţ g pA6iposecreţie3 generEnd anomaliistructurale şi funcţionale la nivelulglandelor endocrine controlate de6ormonii adeno6ipoari.Jn caul unei femei /nsărcinate3 recăderile /n ,<0 consecutive determină naştereaunui copil cu nanism 6ipoar Apersoanăpitică.

5. Jn a5senţa ciupercilor şi a mico5acteriilorare loc o /ncapsulare a tumorii. Jn caulrecidivelor apar dureri puternice de capAdeoarece 6ipoa este situată /n şauaturcească a osului sfenoid.






+imp.DH0i



(on8ict profundde pierdere. Dee4emplupierdereacopilului3 a celuimai 5un prieten3a persoaneiiu5ite3 sau aanimaluluifavorit.

*ocar HamerA*H /n onacraniană acreieruluimilociu3 stEngaAe4cepţie.

+eratomulovarian şitesticular 9partea dreaptă&ste o tumoră5enig nă deorigine em5 9rionară custructură6istologicăcomple4ă3 provenită din două sau din toate cele treifoiţe em5rionare Aendoderm3 meoderm şi

ectoderm.&V(&,K'& - >a femei3 teratomul din perioadaem5rionară AsăptămEna a U9a. Jnceputulovogeneei Aformarea de ovule se face /n timpulperioadei em5rionare. (elula sursă se numesteovogonie primară. ,roliferarea lor se termină /nainte de pu5ertate. $ceastă perioadă repreintăun proces iologic de /nmulţire al celulelorgerminale Ateratom. De la /nceputul pu5ertăţii3ovogenea nu mai este iologică3 devenind ,<0 cao consecinţă a pierderii ovulului nefecundat princiclul menstrual. >a 5ăr5aţi tot procesulspermatogeneei3 din perioada em5rionară pEnă lalimita de vErstă3 este considerat ca ind iologic.


0emnicaţie 5iologică numai de tipsecretor3 pentru a putea realia oreproducere mai rapidă.

,roliferarea celulelor teratoame esteun fel de reproducere3 deoarece apare /n primele trei luni de sarcină Acelulesuplimentare /n conformitate custructura simpaticotonică a creieruluivec6i. "ricum3 din luna a patra3 areloc multiplicarea celulelor vagotonice /n faa postcon8ictuală A*,( /n

deplină conformitate cu structuracere5rală.

0imptomul de de5ut cel mai frecventAT=9BC din cauri /l constituiecreşterea /n volum3 /n generalnedureroasă3 a unui testiculO ovar saupreenţa unui nodul tumoral pesuprafaţa testicululuiOovarului.$ceasta poate descoperităaccidental de pacient sau de partener.0enaţia de enă discretă sau degreutate scrotală este preentă /nmaoritatea caurilor.

(riaepileptoidă


vagotonic & u t o n i e

+eratomul se opreşte lent din creştere3deoarece se devoltă ţesuturileem5rionare spurts.&4cepţie Jn timpul faeipostcon8ictuale A*,(3 mico5acteriapoate descompune teratomulprin caeicare Aalteraţie necrotică.

+eratomul se opreşte lent din creştere3deoarece se devoltă ţesuturileem5rionare de creştere.&4cepţie /n timpul faei

postcon8ictuale A,(3 mico5acteriilepot descompune teratomul princaeicare Aalteraţie necrotică.Jn caul recidivelor simptomaticeApacientul trăieşte mai multe ,<0consecutive3 /n preenţa 5acteriilor+<(3 multiplele necroări determinădiminuarea ţesutului răspunător deproducerea ovulelorO spermatooiilorAinfertilitate.Jn caul /n care3 prin tratamentemedicamentoase se distrug sim5iotelenoastre 9 5acteriile +<(3 vor aparenumeroase tumori /ncapsulate.

#lterior3 aceste tumori nu se mainecroeaă3 determinEnd 6ipertroeovarianăOtesticulară 9 vei6epatomegalia din Q0indrom7.

r s.t

& u t o n i e


tumora 5iologic 9 distrugerea tumorii 9 +<((iclul de isimpaticotonia(iclul de noaptevagotonia



+u5ul fallopianAtrompauterină9 stEnga. &steun conductmusculo9mem5ranoscare se /ntindede la ovar pEnă

la cavitateauterină3 curolul de aconduceovulele pEnă /nuter şispermatooiiidin uter /nlumenultu5ului3 undeare locfecundaţia.Din punct devedere structural trompa are anumiteparticularităţi. %ucoasa care căptuşeşte la interiorstratul muscular neted3 este pliată /ntr9o mulţime defalduri şi preintă două tipuri de celule celule caresecretă un mucus special şi celule care suntprevăute cu cili Amici proeminenţe ca nişte re depăr care au rolul de a realia un 7covor rulant7pentru transportul ovulului captat de la suprafaţaovarului.

*ocar HamerA*H /n trunc6iulcere5ral medialstEnga ventral.

'n general3 estevor5a despre uncon8ict genitalneplăcut legatde un 5ăr5at.De e4emplu3 o femeie de afaceridescoperă că unul dintre angaaţiiei de se4 masculin a fost prins cuo fata minoră. ,entru a scăpa deel3 a fost forţată să9i plătească osumă mare de 5ani. 'n general3este vor5a despre un con8ict 7de /m5ucătură7 genital urEt3 legat deun 5ăr5at. ,ersoană feminină caretrăieşte o relaţie se4uală şi departeneriat pe care nu o maidoreşte. *emeie care primeşteavansuri se4uale din partea unui5ăr5at nedorit.

0emnicaţie 5iologică creştereasecreţiei3 astfel /ncEt sperma poate dusă mai uşor pEnă la tu5ulfallopian şi apoi mai os3 /n utersituaţie ce faciliteaă o nouă sarcinăuterină.

'n faa de con8ict activ3 are loc ocreştere adeno compactă de tipsecretor este vor5a despre o /ngroşare plată a mucoasei pentru afacilita mişcarea /n sus a spermei şimişcarea descendentă a ovululuiAmişcare parţial ciliară /n sus pentruspermă şi /n os pentru ovul3fertiliare /n tu5ul fallopian.'ntr9un DH0 puternic sau con8ict activ /ndelungat se /ngusteaă lumenultrompei uterine ceea ce poate duce lao sarcină ectopică Ae4trauterină.



%% pmiui%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 creşterea tumorii postcon ctua aa ,( L




+imp


(iclul de noapte

vagotonia

&utonia L


O W,rogramvagotonic

& u t o n i e

(on8ict de 7/m5ucăturăO nidaţie73urEt3 pe umătate genitallegat de o persoană de se4masculin.De e4emplu femeia care a8ă cădatorită soţului ei nu poate sărămEnă /nsărcinată.(on8ict de pierdere3 7/m5ucăturăOnidaţie7. &ste vor5a mai ales de uncon8ict 5unicăOnepot. De e4emplu<unica care nu poate acceptacomportamentul logodnicei faţă

de nepotul său.'mportant- Jn am5ele situaţii nueste vor5a despre un con8ict legatde actul se4ual sau dese4ualitatea feminină.

%ucoasa uterinăAcolul uterin 9stEnga. %ucoasauterină sauendometrul3aderă strEns lamiometru3 fărăinterpunereauneisu5mucoase.&ste netedă şiconţine

numeroaseglande carepătrund pEnă /nmiometruAstratulmuscular.&ndometrul areo evoluţie ciclicălunară.0u5 in8uenţa 6ormonilor ovarieni 9 foliculină3progesteron 9 endometrul se pregăteşte lunar /nvederea nidării igotului Acelulele corionului se /nmulţesc3 mucoasa devenind mai /ngroşată3 vaseleşi glandele se dilată. %ucoasa de sarcină3 astfelmodicată3 a fost numită caduca sau decidua. Jnlipsa nidaţiei A4area ovului fecundat /n mucoasauterină3 stratul supercial sau funcţional alendometrului /mpreună cu o cantitate de sEnge3 seelimină su5 forma menstruaţiei. Din stratul profundsau 5aal3 /n care se găsesc fundurile glandeloruterine3 se face regenerarea endometrului. Dupăaceasta /ncepe un nou ciclu.

*ocar HamerA*H /n milocultrunc6iuluicere5ral3 stEnga.

0emnicaţie 5iologică9 de tip secretor pentru a adăuga

secreţie la eacularea masculină /nvederea /m5unătăţirii şanselor deconcepţie Aacest lucru este deose5itde semnicativ /n caul /n careprostata nu produce sucientăsecreţie.

9 de tip resor5tiv pentru a forma omucoasă mai groasă necesară laimplantarea ovulului.

Jn faa de con8ict activ3 /n cavitateauterului Aendometrul uterului evoluatdin mucoasa intestinală are loc ocreştere adeno compactă3 su5 formăde conopidă3 de tip secretor sau ocreştere adeno plată de tip resor5tiv.$denocarcinom endometrioid.

&4istă două posi5ilităţi9 postmenopauă distrugerea

necrotiantă caeoasă a tumorii3secreţie vaginală3cu posi5ile sEngerări uşoare3leucoree3 metroragie.

9 premenopauă sau cu menstruaţienormală. +umora3 inclusiv mucoasauterina3 este e4pulată cu sEngerărisevere L 6emoragie Acu sau fără+<(.

Jn ca de recidivă şi /n a5senţa

mico5acteriilor apar polipii 5enigni.

9ancer








simpaticotonic

,rogramvagotonic &

u t o n i e

(on8ict 7de /m5ucătură7genital neplăcut.De e4empluRivalitatea cu unalt 5ăr5at /nlegătură cu ofemeie.(on8ictul dean4ietateprivitor lasuccesiune.

Glandaprostată9 stEnga.,rostata este oglandă ane4ă aaparatuluigenitalmasculin Aadicăo agregare decelulespecialiate /nsecreţia si

e4creţia

de su5stanţe avEnd /n structurasa două tipuri de celule secretorii9 periuretrale 0i prostatice

propriu9ise 9 care au ca funcţieproducerea si depoitarealic6idului prostatic care estecomponent al lic6idului seminal.

*ocar HamerA*H /n milocultrunc6iuluicere5ral 9stEnga.

0emnicaţie 5iologică numai de tipsecretor creste producţia desecreţie3 prin urmare crestecantitatea de spermă. (reştereaactivităţii glandei prostate determină3prin feed95ack3 creşterea secreţiei detestosteron Apersoana va deveni maimasculină.

Jn faa de con8ict activ3 are loc ocreştere adeno compactă3 su5 formăde conopidă3 de tip secretor. Numai /n

=C din cauri are loc o comprimare auretrei.0imptome posi5ile polac6iurieAurinări dese nocturnă3 micţiuneAurinare /ngreunată3 falsăincontinenţă urinară.

9ancer de

prostată

,rostatanormală

(u +<(3 %ycoplasma3 (6lamydia3 etc.are loc o descompunere caeoasănecrotiantă a tumorii. Jn caulrecăderilor sau a recidivelorsimptomatice Apacientul trăieşte maimulte ,<0 consecutive3 se producescleroa şi atroa ţesutului prostatic.Jn a5senţa mico5acteriilor are loc o /ncapsulare a tumorii Aadenomul deprostată. Jn caul recăderilor apare6ipertroa 5enignă de prostată.0imptome polac6iurie diurnă şi

nocturnă3 incontinenţă urinarăaparentă3 discomfort la urinare3micţiuni cu sEnge sau puroi3 urinaind tul5ure3 cu miros /nţepător. Jnfaa epileptoidă este posi5ilă apariţiasEngelui /n lic6idul seminal A/n timpuleaculării.

9ancer de prostată

Axamen rectal

(R&'&R#> %'_>"('# 9 %&P&N(&*$>#>Aparte a trunc6iului cere5ral

%usculatura netedă

&rganele de tranziţie mezodermale



&rganele de tranziţie mezodermaleAxcepţie - 2runchiul cere%ral PMezodermul măduvei cere%rale 'u există legătură directă de lacreierul mi(lociu la organ.

Becţiune a em%rionuluitimpuriu cu

: straturi germinate.

+eleele cere%rale ale organelor enumerate mai (os# aparţin din punct de vedere strict anatomic# trunchiului cere%ral. 9u toate acestea# indcă aceste relecere%rale sunt poziţionate $n zona de tranziţie a!ată $ntre trunchiul cere%ral şi cere%el 0$ntre creierul vechi şi creierul nou1# mai exact# $n cea mai exterioară parcraniană a trunchiului cere%ral# numită creierul mi(lociu - mezencefalul. 2oate organele controlate din această zonă de tranziţie răspund - fără excepţie - mezod<a fel ca şi organele mezodermale# ele au centrele lor de control $n măduva cere%rală. 9reierul mi(lociu controlează următoarele organeI musculatura netedă a musculatura netedă a intestinului# organele pereche# cum ar musculatura uterului şi a parenchimului renal. Axcepţie fac releele cere%rale asociate celulelorem%rionare 0celule de reproducere1. 9entrul lor de control cere%ral este situat $n zona caudală 0inferioară1 a creierului mi(lociu.

t"t $ntr-un caz patologic 0teratomul1 c"t şi $ntr-un caz %iologic normal 0em%rionul1# reproducerea celulelor germinale urmează cursul modelului endoderm0proliferarea celulelor $n faza activă1. 9u toate acestea# $n timpul sarcinii# există vagotonie 0ca $n faza de vindecare mezodermală1 $ncep"nd cu luna a treia. @ezteratomul 0am%ele părţi1# ,LB-ul musculaturii netede diferă de ,LB-ul musculaturii striate.

%usculatura netedă

+eleu cere%ral $n creierul mi(lociu. )n timpul fazei de con!ict activI spasme locale $nsoţite de o creştere a masei musculare. De exemplu# $n colon sau $n uter 0O )n acelaşi timp# $n celelalte părţi ale intestinului nu se formează peristaltism. 8aza de con!ict

<<<<<<

'<y

l<IHs

(m(3.

m.@''

activ a musculaturii netede intestinale# a fost anterior numită 3ileus paralitic4. Gncorect# deoarece 3paralizia4 musculaturii netedenu există# dec"t $n cazul $n care este cauzată de toxicitatea mornei.

. )n timpul fazei postcon!ictualeI nu are loc o defalcare 0su%ţiere1 a masei musculare $ngroşate hiperperistaltism O colicicare implică $ntregul intestin.



,rin urmare# $nt"lnim diferite tipuri de colici $n am%ele fazeI- faza de con!ict activI tonus muscular foarte crescut $n zona specică colonului O 3colici locali4# scade peristaltismul $n

$ntregul intestin are loc o uşoară creştere a tonusului $ntregii musculaturi intestinale - din punct de vedere simpaticotoniccreşterea tonusului $nseamnă# $n acelaşi timp# descreşterea peristaltismului $n intestin.

faza postcon!ictualăI are loc o descreştere vagotonică a peristaltismului $n $ntreaga musculatură intestinală O colici intestinali.9riza epilepticăI $n primul r"nd# creşte din nou tonusul muscular local la colon fără să apară peristaltismul $n alte părţi ale

intestinului 0adesea ind diagnosticat greşit ca 3ileus paralitic41. După aceea# peristaltismul se extinde $n $ntregul intestin. 9rizaepileptică a musculaturii striate preia aceste elemente 0a se o%serva crampele existente $n timpul crizei epileptice a musculaturiistriate1.

(reierulmilociu,untea lui 1arolio 999999999999999999999999999999999

(ere5el 999999999999 99999999 99%ăduva trunc6iuluicere5ral

%anifestarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa9 ,<0 con8ictului

5iologiccreier 9 *H simpaticotonie 9 multiplicare celulară postcon8ictuală Afaa ,( L

vagotonia 9 oprirea multiplicării(ria epileptoidă






simpaticotonic

,rogramvagotonic

Y'ntrarea /nintestin3parteamusculaturiinetede Aa sevedea diagramatrunc6iuluicere5ral.

(on8ictul de anu capa5il de atransporta Otrece 5ucăţica7viitoare3 prinintestinM aparentileus paralitic.

*ocar HamerA*H /n creierulmilociuAmeencefal3dreapta3 oricumaparţine detrunc6iulcere5ral.

0emnicaţie 5iologică pentru a /mpinge 5ucăţica7 /n continuare cuo forţă mai mareM 6iperperistaltismlocal Arestul intestinului nu esteafectat de 6iperperistaltism.>a nivel local se devoltăperistaltismul intestinal3 restulintestinului este afectat de unperistaltism lent Aadesea diagnosticatca ileus paralitic. $pariţia mioamelor.

&4tinderea peristaltismului /n /ntregulintestin Acolici intestinali este semnulfaei de vindecare. 0imptome durerece se instaleaă 5rusc su5 forma unorcrampe violente3 intermitente3 difue3 /nsoţite de gomote 6idroaericeA5or5orisme sau g6iorţăituri.






0emnicaţie 5iologică musculatura uterului devine puternică3 astfel /ncEt femela să păstreae mai uşor sarcina şi să poată naşte mai uşor.

Jn ultimele T luni de sarcină3 musculatura uterului3 c6iar dacă iniţialderiva din musculatura peristaltică intestinală ar6aică3 răspundevagoton /n funcţie de structura cere5rală pentru a păstra uterulrela4at Aca şi /n caul masei musculare intestinale locale care serela4eaă /n timpul /ntregii fae postcon8ictuale3 /n timp ce /n restul

intestinului se va devolta peristaltismul. (ria epileptoidăAsimpaticotonia declanşeaă un peristaltism puternicAcontracţii uterine3 aşa9numitele dureri de efort. Jntreagaprocedură o numim naştere.



simpaticotonic

,rogramvagotonic

O%usculaturauterului3dreapta. Dinpunct de vedereevolutiv aue4istat douăutere3 care maipot o5servatela unele animaleAmarsupialele.

(on8ict legat deincapacitateade a menţinefătul /n uter3frica de avortspontan3 fricade a nu putearămEne/nsărcinată.

*ocar HamerA*H /n creierulmilociu3dreapta3 oricumaparţine detrunc6iulcere5ral.

Jn primele luni de sarcină3 are loc ocreştere a tonusului uterin3 pentrupăstrarea ovulului fecundat /n uter Lmusculatură uterină puternică.%ioma uterină.

Bu%seros







+imp.DHBi



normal iOnoapte



,rogramvagotonic


%uşc6iul inimii3musculaturanetedă3 parteastEngă.$triul stEng estealcătuit /ntotalitate dinmusculaturănetedă iarventricululstEng conţinemusculatură

netedă /nproporţie de!C şimusculaturăstriată /nproporţie deBC. Q

(on8ictul de anu capa5il dea transporta ocantitatesucientă desEnge Aprin

*ocar HamerA*H /n creierulmilociu3dreapta3 faceparte dintrunc6iulcere5ral.

peristaltismul musculaturii netedea miocardului. +ransportul desEnge3 care este similar cuperistaltismul intestinului nu estesucient. Jn caul /n care porneşteun ,<0. un program 5iologic dedevaloriare meodermală 9 care

/n prima faă activă conduce laulcerarea celulelor musculaturiistriate 9 automat porneşteproliferarea celulară amusculaturii netede atriale pentrua ec6ili5ra ulcerarea şi pentru /mpiedicarea perforaţiei atriului.

0emnicaţie 5iologică muşc6iul inimiidevine mai puternic3 pentru a /m5unătăţi o anumită funcţie a inimiiAdacă aceasta coincide cu o situaţie decon8ict a musculaturii striate amuşc6iului cardiac3 cu necroă amiocardului /n timpul faei de con8ictactiv3 semnicaţia 5iologică apare lasfErşitul faei postcon8ictualemuşc6iul inimii este mai puternic şimai funcţional decEt /nainte.

,eristaltism devoltat /n parteastEngă a musculaturii netede a inimiiAdatorită rotirii inimii pe parcursulevoluţiei. (elelalte părţi suntrela4ate Ala fel şi intestinul. Jnsă3 deo5icei3 este implicată musculaturanetedă a /ntregului miocard. $cestă /ngroşare a musculaturii persistă peviitor /n vederea menţinerii uneiinimi mai puternice.

,eristaltismul se devoltă local Alimitatla ona atriului stEng 9 +umoră

cardiacă.

Btenoza valvei

pulmonare

trium drept

Gngroşarea pereţilor

inimii

rterapulmonară

@entriculdrept

fMM.

><M<%

%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa9 ,<0 con8ictului


vagotonia 9 oprirea multiplicării

(ria




simpaticotonia



simpaticotonic

,rogramvagotonic

1asele desEngeAartere şivene3musculaturanetedă3 parteadreaptă.

Necesitatea de aconsolida pereţiivaselor desEnge3 caurmare a unuicon8ict puternicde devaloriareAsau c6iar peşină la nivelulmusculaturiistriate a vaselorde sEnge.

$rteră 2unica externă sau adventică

9elulele musculare netede 8i%re

elastice interne Bu%strat endotelial

<umenul

Andoteliul 0tunica internă1 <ipide de

%ază

*ocar HamerA*H /n creierulmilociu3dreapta.

&riciu

Mem%rană de %ază

0emnicaţie 5iologică suprapunereasemnicativă a celor două ţesuturiAmuşc6i netei3 muşc6i striaţi careaparţin diferitelor straturi germinale.

Jn timp ce peretele vasului de sEngeAmuşc6ii striaţi se necroeaă3musculatura netedă din peretelevasului devine mai groasă pentru aasigura trocitatea vascularăAproprietatea vasului de a9şi menţinestructura /n limite normale şi

prevenirea perforării.

Refacerea vaselor de sEnge prinnecroarea musculaturii netede şiproliferarea celulară a muşc6ilorstriaţi cu depunerea colesteroluluipe peretele intern al vasuluisangvin Aateroscleroa sauarterioscleroa. %usculaturavaselor de sEnge rămEne maiputernică.

a1 rteră

&riciu

2*'G9 G'2A+'

Andoteliul

Mem%rană de %ază 8i%ră

elastică internă 2*'G9

G'2A+'W Muşchi neted-

8i%ră elastică externă

2*'G9 AX2A+'W

0D@A'2G9W1

&riciu

%1 @enă




(ria




0emnicaţie 5iologică pentru a /mpinge 5ucăţica7 /n continuarecu o forţă mai mareM6iperperistaltism local Arestulintestinului nu este afectat de6iperperistaltism.

>a nivel local se devoltăperistaltismul intestinal3 restul

intestinului este afectat de un peristaltism lent Aadeseadiagnosticat ca ileus paralitic. $pariţia mioamelor.

&4tindereaperistaltismului /n /ntregul intestin Acolici intestinali3 este semn alfaei de vindecare. 0imptome durere ce se instaleaă 5rusc su5forma unor crampe violente3 intermitente3 difue3 /nsoţite degomote 6idroaerice A5or5orisme sau g6iorţăituri.


(riaepileptoidă

+imp.DHBi



normal iOnoapte



,rogramvagotonic

'eşirea din (on8ict legat *ocar Hamer

intestin3 partea incapacitatea /n creierulde musculatură transporta O Ameencefal3netedă Aa se uc ţ ca7 st nga3 nsvedea prin intestinM de trunc6iultrunc6iului aparent ileus cere5ral.cere5ral paralitic.

,eristaltism contracţielongitudinală relaxarelongitudinală

relaxarecirculară

contracţiecirculară

0egmentare

-F cmcontracţiecirculară

relaxarecirculară




(ria




simpaticotonia



simpaticotonic

,rogramvagotonic

%usculaturauterului3 stEnga.Din punct devedere evolutivau e4istat douăutere3 care maipot o5servatela unele animaleAmarsupialele.

(on8ict legatdeincapacitateade a menţinefătul /n uter3frica de avortspontan3 fricade a nu putearămEne /nsărcinată.

*ocar HamerA*H /n creierulmilociu3stEnga3 /nsăaparţine detrunc6iulcere5ral.

0emnicaţie 5iologică musculaturauterului devine puternică3 astfel /ncEt femela să păstreae mai uşorsarcina şi să poată naşte mai uşor.

Jn primele luni de sarcină3 are loc ocreştere a tonusului uterin3 pentrupăstrarea ovulului fecundat /n uter Lmusculatură uterină puternică.%iomul uterin.

Jn ultimele T luni de sarcină3musculatura uterului3 c6iar dacăiniţial deriva din musculaturaperistaltică intestinală ar6aică3răspunde vagoton /n funcţie destructura cere5rală pentru a păstrauterul rela4at Aca şi /n caul maseimusculare intestinale locale care serela4eaă /n timpul /ntregii faepostcon8ictuale3 /n timp ce /n restulintestinului se va devoltaperistaltismul. (ria epileptoidă

Asimpaticotonia declanşeaă unperistaltism puternic Acontracţiiuterine3 aşa9numitele dureri de efort.Jntreaga procedură o numim naştere.

Mioma uterină

@agin

,ediculat

Gntracavitar

Bu%mucos

Bu%seros

Gntramural

9onform descoperirilor Dr. med. +?ke eerd Hamer







,rogramvagotonic

%uşc6iul inimii3musculaturanetedă3 parteadreaptă.$triul drept estealcătuit /ntotalitate dinmusculaturănetedă iarventricululstEng conţinemusculatură

netedă /nproporţie de!C şimusculaturăstriată /nproporţie deBC. Q

(on8ict legatdeincapacitateade a transportao cantitatesucientă desEnge Aprin

*ocar HamerA*H /n creierulmilociu3 stEnga3face parte dintrunc6iulcere5ral.peristaltismul musculaturii netede

a miocardului. +ransportul desEnge3 care este similar cuperistaltismul intestinului nu estesucient. Jn caul /n care porneşteun ,<03 un program 5iologicspecial de devaloriare

meodermală 9 care /n prima faăactivă conduce la ulcerareacelulelor musculaturii striate 9automat porneşte proliferareacelulară a musculaturii netedeatriale pentru a ec6ili5ra ulcerareaşi pentru /mpiedicarea perforaţieiatriului.

0emnicaţie 5iologică muşc6iul inimiidevine mai puternic3 pentru a /m5unătăţi o anumită funcţie a inimiiAdacă aceasta coincide cu o situaţie decon8ict a musculaturii striate amuşc6iului cardiac3 cu necroă amiocardului /n timpul faei de con8ictactiv3 semnicaţia 5iologică apare lasfErşitul faei postcon8ictualemuşc6iul inimii este mai puternic şimai funcţional decEt /nainte.,eristaltismul se devoltă localAlimitat la ona atriului drept 9

+umoră cardiacă.

,eristaltism devoltat /n parteadreaptă a musculaturii netede ainimii Adatorită rotirii inimii peparcursul evoluţiei. (elelalte părţisunt rela4ate Ala fel şi intestinul.Jnsă3 de o5icei3 este implicatămusculatura netedă a /ntreguluimiocard. $cestă /ngroşare amusculaturii persistă pe viitor /nvederea menţinerii unei inimi maiputernice.

9"r(ă aortică

triu drept

@entriculdrept

@entriculst"ng

4 rtera 4

pulmonară

f m




(ria



epileptoidă(iclul de isimpaticotonia




,rogramvagotonic

1asele desEnge Aartereşi vene3partea demusculaturănetedă3stEnga.

Necesitatea de aconsolida pereţiivaselor desEnge3 caurmare a unuicon8ict puternicde devaloriareAsau c6iar peşină la nivelulmusculaturiistriate a vaselorde sEnge.

rteră

2unică internă 0celule

endoteliale1

Alastină

2unică externă

Mem%rană seroasă

0celule epiteliale1

@alve

*ocar HamerA*H /n creierulmilociu3 stEnga.

@enă

2unică medie

0musculatură

netedă1

0emnicaţie 5iologică suprapunereasemnicativă a celor două ţesuturiAmuşc6i netei3 muşc6i striaţi careaparţin diferitelor straturi germinale.

Jn timp ce peretele vasului de sEngeAmuşc6ii striaţi se necroeaă3musculatura netedă din peretelevasului devine mai groasă pentru aasigura trocitatea vascularăAproprietatea vasului de a9şi menţinestructura /n limite normale şi

prevenirea perforării.

=. Refacerea vaselor de sEnge prinnecroarea musculaturii netede şiproliferarea celulară a muşc6ilorstriaţi cu depunerea colesterolului peperetele intern al vasului sangvinAateroscleroa sau arterioscleroa.%usculatura vaselor de sEnge rămEnemai puternică.

rteră

@enă

9elule endoteliale

2unică adventică

9elule musculare netede

9elule endoteliale

2unică adventică 9elule

musculare netede

rteră

2unică medieI celule

musculare netede şi

%re elastice

2unică internăI

endoteliu

2unică externă sau

adventicăI %reelastice

a




R&>$K'$ (&R&<&> 9"RG$N

G



"RG$N

glandelesEnului drept

pleura şi

peritoneuldrept

pericarduldrept

one

afectate de*H

glandelesEnuluistEng

pielea corium din

partea dreaptă acorpului

pleura şi

peritoneulstEngpericardul

stEng

pielea corium din

parteastEngă a corpului

(onstelaţiile cere5eloasef

@or%im despre o constelaţie cere%eloasă $n cazul $n care există un 8ocar Hamer 08H1 activ $n ecare emisferă a cere%elului. De exemplu# atuncic"nd at"t partea dreaptă c"t şi partea st"ngă a s"nului sunt afectate de o tumoră mamară glandulară.

5. ,acienta se simte din punct de vedere emoţional 3arsă4# 3moartă interior4# adopt"nd un comportament rece 03constelaţie antisocială41.

G



5. ,acienta se simte din punct de vedere emoţional 3arsă # 3moartă interior # adopt"nd un comportament rece 03constelaţie antisocială 1.. nterior# noi am considerat această stare ca ind o formă de

depresie# ma(oritatea pacienţilor a(ung"nd $ntr-o clinică depsihiatrie.Axistă# de asemenea# o constelaţie

temporară# dacă unul dintre cele dou,rograme Liologice Bpeciale 0,LB1 se

a!ă $n plină criză epileptoidă $n timp ce ,LB de pe partea opusăse a!ă $ncă $n faza de con!ict activ# sau atunci c"nd am%ele ,LBse a!ă simultan $n criza epileptoidă 0criza epileptoidă este oscurtă activitate a unui con!ict ce atinge apogeul fazei

postcon!ictuale1.

9onstelaţia cere%eloasă are# de asemenea# un sens %iologic.

Diferite tipuri de constelaţii cere5eloase

5r. 3ed. 3ag. 'eol. 678e Geerd 9amer (onstelaţia cere5eloasă

De exempluI dreapta şi st"nga glandei mamare.,ră%uşire emoţională# cum ar 3interior mort4 vedere emoţional#

comportament antisocial.

Două ,LB $n fazade con!ict activ.

*n ,LB $n faza decon!ict activ# un ,LB $nfaza postcon!ictuală# şi

$n mod special $n crizaepileptoidă.

m%ele ,LB $n fazapostcon!ictuală# şiam%ele $n crizaepileptoidă.

A *.$. 9 faa de ($ Acon8ict activ

(.&. 9 cria

epileptoidăOepileptică /ntimpul faei postcon8ictuale

8ocar Hamer 08H1 $npartea dreaptă aglandei mamare

8ocar Hamer 08H1 $nparte st"ngă a glandei

mamare

arsă din punct de

9onstelaţia cere%eloasă are# de asemenea# o semnicaţie %iologică.




i e



(on8ict legat

de sentimentemurdare3 asalt /mpotrivaintegrităţii

cuiva. (on8ict legat de senaţia dedesgurare Ade e4. după omastectomie L /ndepărtareac6irurgicală a glandei mamare3 desenaţia de murdărie la propriu sau lagurat. De e4emplu3 &şti un porcmiera5il7. (on8ict de insultă3 con8ict

de

discreditare3 con8ict de ruşinare3 umilire3 /nvinuire pe nedrept.

0emnicaţie 5iologică a consolida vec6ea dermă. 0e

referă la perioada de evoluţie3 atunci cEnd stratulepitelial scuamos al pielii nu era /ncă devoltat.

Jn faa de con8ict activ3 derma devoltă un melanomcompact3 cu pigmentare3 /n caul /n care sunt aluniţesau un melanom amelanotic3 fără pigmentare.%elanomul prevede protecţie /mpotriva viitoareloratacuri7 asupra integrităţii sale.&4emple de 5oli posi5ile pistrui3 nevi Aaluniţe3sarcomul aposi3 cancer de piele3 tinea versicolor.

%iros greu de descompunere tu5erculoasă caeoasă

necrotiantă a tumorii cu ciuperci sau 5acterii.%irosul apare numai atunci cEnd stratul dedeasupra pielii scuamoase epiteliale este desc6isAtu5erculoă desc6isă a pielii3 identică cu lepra.%Encărimi şi usturimi puternice. &4emple de 5oliposi5ile acneea Acoşuri3 tinea pedis Aciupercapiciorului.

*oarte important-(ancerul de piele nu apare niciodată din cauaarsurilor solare şi c6imicale. (ancerul de piele7este de fapt o /ngroşare a pielii ca

urmare a reolvării unui con8ict mare sau de lungă durată3 sau ca urmare a recăderilor /n faa decon8ict. De e4emplu apariţia unei mEncărimi3 usturimi3 secreţii sau miros urEt Afaa de refacere3 poatpanica persoana readucEnd9o /n faa activă a ,<09ului.



simpaticotonic

,rogramvagotonic &

u t o n i

Derma A(orium3

partea stEngă acorpului.&ste vor5adespre stratulde piele cuprins/ntre epidermăşi 6ipodermăAstratul adipossu5cutanatformat din ţesutconunctiv.(onţine foliculii

*ocar Hamer /n

partea dorsală şilaterală acere5elului3dreapta.

rului de păr3 glandele se5acee şisudoripare.

glanda se%acee

muşchi corpusculi

,adni %re de

colagen fulicul de

păr glanda

sudoripară adipodte

por sudoripar

Pona Postersau HerpesulPoster3melanomonal3 parteastEngă acorpului.

(on8ict de ataclegat desenaţia dedesgurare 9 /nsensul deurEţire3

(iclul de isim aticotonia(iclul de noapteva otonia


%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 creşterea tumorii postcon ctua aa ,(

tumora 5iologic 9 distrugerea tumorii 9 +(riae ile toidă

,erioada transpiraţiei ,erioadcicatriării

*ocar Hamer /n partea dorsală şi laterală acere5elului3 dreapta. pocire3 sluţire3sc6imonosire sau con8ict de murdărie mai osde talie7 9 /n sensul de caracter3 comportament3faptă vrednică de dispreţ3 degradantă3 osnică3imorală3 mErşavă3 necuviincioasă3 o5scenă. Dee4emplu3 o mamă a8ă că ica ei este les5iană3ea se simte murdărită3 atunci cEnd ica ei o /m5răţişeaă. ,ersoană care a8ă că un coleg 7/lsapă7 pentru a o5ţine postul său. #n datornicse simte spriinit de către o persoană ce duce o


0emnicaţie 5iologică a consolida vec6ea dermă.

0e referă la perioada de evoluţie3 atunci cEndstratul epitelial scuamos al pielii nu era /ncădevoltat.

Jn faa de con8ict activ apare ona oster3 cutumori mici amelanotice su5 epidermă. +umorilecresc de9a lungul unuia sau a mai multorsegmente.

,rogram vagotonic

*aa de vindecare3 este foarte dureroasă. (End se

desc6ide epiderma Aonă oster desc6isă3 pieleatu5erculoasă este urEt mirositoare Aidentică culepra.



se simte spriinit de către o persoană ce duce oviaţă osnică.

. i... 9@ @









,rogramvagotonic

(on8icte mici *ocar Hamer /nlegate de senaţia partea dorsalăde murdărie. De şi laterală a

e4emplu la cere5elului3dreapta.5ăieţi3 /n perioada pu5ertară3apariţia poluţiilor Aprocesul deeliminare spontană3 involuntară aspermei3 de o5icei /n timpulsomnului. 0portivii /n timpulantrenamentului.

Glandelesudoripare 9partea stEngă acorpului.Glande e4ocrinecare secretăsudoarea indsituate la niveluldermului. 0e /mpart /n

glande apocrinese a8ă /n principal la su5raţ şi /n onele ing6inale şisecretă o su5stanţă vEscoasă9apoasă cu un mirosspecic3 şi glande ecrinese a8ă pe toată suprafaţa corpului3 inclusiv palmeleşi tălpile şi produc o transpiraţie limpede3 5ogată /napă şi clorură de sodiu Asare cu rol principal /nreglarea temperaturii corpului.

0emnicaţie 5iologică a consolidavec6ea dermă. 0e referă la perioadade evoluţie3 atunci cEnd stratulepitelial scuamos al pielii nu era /ncădevoltat.

$cnee vulgară L glandă sudoriparătu5erculoasă. $re loc odescompunere caeoasănecrotiantă a nodulilor acneici cumico5acterii Aa5cese mici3 a5cesece pot stoarse.

'n timpul faei de con8ict activ3devoltă noduli acneici mici3tumori compacte amelanotice.

$tenţie-"5servarea apariţiei acneei poateprovoca un nou con8ict legat desenaţia de murdărie şi re/ntoarcepersoana /n faa activă a ,<09 ului3determinEnd acutiarea şi e4tindereafenomenului acneic.

landasudoripară





(iclul de i








,rogramvagotonic

Glandelese5acee 9partea stEngă acorpului.0unt ane4e aleepidermului3care secretăse5um Aprodusal59găl5ui3păstos3constituit /ncea mai mare

parte dinlipide3se răspEndeşte la suprafaţa epidermuluiproteEndu9l de umiditate şi de uscăciune. 0untpreente pe toata suprafaţa pielii3 cu e4cepţiapalmelor şi plantelor ind mai a5undente /n uneleregiuni faţa3 spatele3 pielea capului.

faptul că pielea partea dorsalăA5lana se usucă. şi laterală aDe e4emplu cere5elului3dreaplpersoanele care se mac6iaă3persoanele care se e4pun lasolar sau /n soare puternicAaccelerarea procesului de /m5ătrEnire3 degresareae4cesivă a corpului cu produsec6imicale Aşampon3 săpun3 gel

de duş3 etc.


Glande se5acee tu5erculoase urEtmirositoare3 /n caul preenţei5acteriilor Ade e4emplu stalococulauriu la urcior sau mico5acterii Adee4emplu +<(.

$denoid /n faa de con8ict activ Adee4emplu puncte negre.

lande se%acee cu aspect normal $n dermul testicular

9omedomdeschis

Apiderma

9omedom $nchis

landase%acee

&piderma0Mem%rană care acoperă derma şi formează

$mpreună cu aceasta pielea.1strat cornosstrat luddstrat

Apiderma este alcătuită dintr-un epiteliu pavimentos straticat#

G



stratgranulosstrat spinosstrat 5aai

Apiderma este alcătuită dintr un epiteliu pavimentos straticat#celulele sale ind $n permanentă regenerare. 9onţine = straturiIgerminativ# spinos# granulos# lucios şi cornos. Aste lipsită de vasesangvine# nutriţia celulelor are loc prin difuzarea limfei interstiţiale dinderm# prin intermediul mem%ranei %azale. )n structura sa se găsesc şialte tipuri de celuleI keratinocite 0secretă proteina cunoscută su%numele de keratină1# melanocite 0produc pigmentul pielii# melanina1 şicelule <angerhans 0$mpiedică pătrunderea su%stanţelor străine lanivelul pielii1.*lceraţii ale epidermei 0pierdere de celule1.5. partea exterioară sau partea de sus a epidermeiI neurodermatită.. partea interioară sau inferioară a epidermeiI vitilgo.:. părI căderea părului O alopecie.

+estaurare de celule cu roşeaţă şi um!ături. ,ărul $ncepe să creascădin nou.9riza epileptoidă sau epilepticăI] $n faza de con!ict activI amorţeală#] $n faza postcon!ictualăI m"ncărime 0prurit1 şi durere.

porsudoripar

glanda

se5ac

eemuşc

6i

corpusculi,acini 5re de

colagenfulicul de păr

glanda

sudorip

ară

adipodt

e

stratpapilar

9stratreticular

foliculi depăr

ţesutadipos

@itiligo lopecie lopecie 'eodermită

@itiligo

a

(riaepileptoidă



(iclul de i





,rogramvagotomc

După rezolvarea con!ictului există maimulte posi%ilităţiI

a. neuro%romul răm"ne şi nuinterferează.

simpaticotonia+imp ,erioadă

con8ictuală


%. $mpreună cu %acteriile implicate#neuro%romul poate forma a%cese# aşa-numitele chisturi se%acee# care pot

$ndepărtate pe cale chirurgicală# inclusivcapsula lor. Gmediat după fazapostcon!ictuală# sensi%ilitatea setransformă $n hipersensi%ilitate# mait"rziu sensi%ilitatea revine la stareanormală. 9histurile aşa-numite se%aceede pe craniu nu sunt altceva dec"tneuro%roame cazeicate# $ncapsulate.0cu a(utorul tu%erculozei şi a %acteriilor1.



normal ziPnoapte

Neuro5romul saugliomul perifericAX9A,UGAJ,roliferarea tecilornervoase%lochează stimuliisenzoriali de laintrarea perifericăa creierului. reloc o pierdere desensi%ilitate.Histologiagliomului estemezodermală

0măduvacere%rală1# $nsărăspunde precumun ţesut condus decreierul vechi0cere%el1. 9u toateacestea# funcţia saeste parţialectodermală0scoarţacere%rală1# prinurmareneuro%romul esteun fenomencom%inat.

9on!ict legat de3atingere4. Astetrăit ca unsentimentneplăcut şi nedorit0opus con!ictuluide separare# deşiafectează aceleaşiorgane1. Gmpulsulsenzorial0sensi%ilitatecere%ralăprofundă1 este

$nregistrat

periferic# dacă3atingerea4 nueste transmisă#este 4a%sor%it4 deneuro%rom.

8ocar Hamer $npartea dorsală şilaterală a dermului0corium1cere%elos#dreapta.

Bemnicaţie %iologicăI %locareainformaţiei senzoriale.

9on!ict legat de3durere4# de3suferinţă4I estecel mai intens3con!ict deatingere4. ,rindureri 0suferinţe1intense şi %ruşteorganismul poate%locasensi%ilitateaperiferică $n acea

zonă a corpului.Durerea dispareinstantaneu# darnu şisensi%ilitatea.

&4cepţie-

'euro%romul creşte $n timpul fazei decon!ict activ. cest proces este o excepţie

$n multe privinţeI ţesutul con(unctivoriginal mezodermal 0măduva cere%rală1creşte $n mod normal numai $n faza devindecare# cea postcon!ictuală.'euro%romul şi celulele gliale sunt legatede ţesuturi# dar răspund $n mod diferit.'euro%romul creşte $n timpul fazei decon!ict activ# celulele gliale cresc $n timpulfazei de vindecare# postcon!ictuale. Buntmai multe ipoteze cu privire la origineacelulelor gliale sau nevroglice 0leucocite#monocite# limfocite# ţesut con(unctiv# etc.19u toate acestea# deoarece se referă la unproces ce implică nervii# numai celulelegliale pot implicate. Bensi%ilitatea poate pierdută parţial sau complet 0anestezie1.)n esenţă# primirea de impulsuri cutanatede la creier nu este eliminată# ci redusă.,articularitate-

9on!ictul legat de 3durere4 sau de3suferinţă4 apare adesea printr-o durere%ruscă $n os percepută ca un 3atac4.MotivulI durerea este cauzată de $ntinderea

periostului# furnizată senzorial de cătrecere%el. Bcopul dureriiI odihnă# repaus.



(iclul de i



+impsimpaticotonia




,rogramvagotonic &

u t o n i e

>a femeia stEngacecon8ict de /ngriorare saude ceartă cupartenerul Anueste vor5a

despre un con8ict se4ual. >a femeia dreptacecon8ict de /ngriorare sau de ceartă /n relaţia mamăOcopil sau ică O mamă3 un con8ict legat de cui5Afamilie. De e4emplu3 fata /şi trage mEna3desprinEndu9se de mama sa. (a urmare3 estelovită de o maşină şi totul se termină /n secţia deterapie intensivă. %ama se simte responsa5ilă. $ltee4emple o femeie primeşte un preavi săpărăsească casa /n care locuieşte Acui5ul3 ea va

aunge pe stradăM mama nu9şi poate auta nanciarica din caua pensiei miciM o femeie vErstnică nu9şi poate auta animalul favorit care s9a /m5olnăvit.

$denocarcinomul mamarAlo5uli3cancerul desEn3 sEnulstEng

*ocar HamerA*H /n cere5el3lateral dreapta.

0emnicaţie 5iologică creştereacelulelor producătoare de lapteAtumori mamare. 0ituaţie carepermite mai mult lapte pentru copilsau partener şi accelereaă procesulde vindecare.Dimensiunea nodulului compact estedirect legată de durata con8ictului.+umora este de acelaşi tip camelanomul amelanotic. Jn momentul /n care con8ictul este reolvat3tumora se opreşte din creştere.

Nodulul se /ncapsuleaă Avindecare5iologică L fără +<(3 sau se caeicăAcu +<( şi se /nc6ide su5 pieleaintactă. Diviiunea celulară Amitoase opreşteM edem minim /n timpulfaei de vindecareM durere numai lasfErşitul faei postcon8ictuale AatuncicEnd ţesuturile se micşoreaă şi secicatrieaă. 'ntensitatea durerii esteegală cu profunimea durerii produsede derma Acorium cere5elului.+umora desc6isă /n caul /n care o

tumoră descompusă Anecrotiantă3urEt mirositoare3 caeoasă demico5acterii A+<( este e4pusă3 prinpuncţie vindecarea urmeaă o cale cutotul diferită are loc evacuarea uneicantităţi mari de secreţie urEtmirositoare şi murdară3 carestreseaă femeia. #m8area sEnului şisecreţia cresc /n mod semnicativdacă3 /n acelaşi timp3 este preent şi0indromul +R( 9 tu5 renal colector dincaua unui con8ict legat de e4istenţă.+u5erculoa A+<( sEnului desc6iseste identică cu lepra.

Muşchipectoral

erola landa mamarăsecţionată

U esut

mamai


mBSSB BBSBBL

%an estarea (onţinutul *ocarHamer *aa activă acon8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa9 ,<0 in acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 creşterea tumorii postcon8ictuală Afaa ,( L


Derma



9a*a de con3ict acti) A*($ adenocarcinom mamar3 aşa9numitul cancer mamarM mărimea nodulului compact este determinată de durata stării con8ictuale.Reolvarea con8ictului opreşte creşterea tumorii.9a*a postcon3ictuală A*,(3 de vindecare

nodul /ncapsulat care rămEne Avindecare 5iologică caeicare tu5erculoasă a nodulului cu mico5acterie /n cadru /nc6is3 piele intactă cu edem minimM durerea este preentă numai la sfErşitul fae

postcon8ictualeM rămEn cavităţi /n interiorul sEnului după naliarea faei de vindecare Avindecare 5iologică.Jn caul /n care femeia se confruntă /n acelaşi timp şi cu un con8ict de e4istenţă sau de refugiu A0indrom +R( 9 faa de con8ict activ um8area

sEnului şi secreţia pot semnicative.meoderm3 controlat de măduva cere5rală(analele galactofore ectoderm3 controlat de corte4

9a*a de con3ict acti) A*($ ulceraţii ale canalelor galactofore3 /n acelaşi timp3 paraliie senorială care poate duce la involuţia mem5ranei e4terioare sEnului şi a mamelonului Afemeia simte pielea amorţită /n ona respectivă.9a*apostcon3ictuală A*,( um8area mucoasei canalelor galactofore din ona ulcerată. Revine sensi5ilitatea cu 6iperesteie inconforta5ilă3 eventua(omplicaţie cu 0indromul +R( Asimultan apare un con8ict legat de e4istenţă. Jn timpul ,rogramului <iologic 0pecial A,<0 sensi5ilitatea canalelo

galactofore este identică cu cea a pielii e4terioare.

0Enul

&pidermă

(analelegalactofore

Glandemamare

(oaste

Derma

A(orium

Glande

mamare

meoderm3 controlat de

cere5el meoderm3

controlat de cere5el

(oaste



+amponarea cardiacă Atotalitatea tul5urărilor provocate de preenţa de lic6id su5 presiune /ninteriorul pericardului este una dintre cele mai frecvente caue iatrogenice Asurvenite /n urma

intervenţiilor medicale ale decesului. +otusi pericardocentea este usticată /n maoritatea caurilor

P ,ericardul estesacul su%ţire care $nchide

,ericard

<ichidpericardic,ericard




,rogramvagotonic &

u t o n i e



deoarece acumularea masivă de lic6id /n sacul pericardic comprimă cordul care nu se poate destinde /n diastolă. 0e produce oinsucienţă cardiacă 6ipodiastolică cu scăderea capacităţii de umplere a ventriculului3 scade de5itul cardiac reultă şoc cardiogen. Jn caul preenţeimico5acteriilor +<( datorită acţiunii acestora3 sunt adeseori formate depoite calcaroase. Distingem o efuiune pericardică e4udativă Apericardită şi oefuiune pericardică transudativă care poate transpira prin periost3 pleură şi pericard Aa se vedea osteolia osoasă 9 vindecarea coastei sau a sternului.$sociat cu 0indromul7 Ade e4emplu3 con8ict activ de refugiere sau de a5andon3 efuiunea pericardică devine şi mai acută.Jn caul /n care acest con8ict este pe şină3 depoitele calcaroase formate /n ,<09urile anterioare /ngreuneaă apariţia efuiunii pericardice ceea ce conducla tamponare cardiacă 9 dureri /n piept3 palpitaţii3 dispnee A/n special /n decu5it dorsal3 o5oseală.


msassBsm

Bpaţiupericardic b,ericardvisceral b bMuşchi cardiac

,ericard parietal


,ericardul 9pericardulstEng.

Repreintă oformaţiunemem5ranoasăformată dindouă foiţevisceralăAacoperămiocardul şiparietală Aeste /n contact cuorganele dinvecinătate3 /ntre care sesecretă un lic6id

lu5riant.

*ocar HamerA*H /n partea demiloc a

cere5elului3dreapta.

$tac /mpotrivainimii.

De e4emplu lovitură sau /nung6iere cu un cuţitM atac cuasociere mentală ai o afecţiunecardiacă73 sau cu sentimentulsu5iectiv am o 5oală de inimă7A/n ca de angină pectorală3infarct miocardic3 ta6icardie3aritmie3 etc.M con8ictdiagnostical aveţi o inimăsla5ă3 tre5uie operată7 Oaveţiapă la inimă ce tre5uie scoasăprin

puncţie7O cancerul ametastaat /ninimă

0emnicaţie 5iologică a /ngroşapericardul pentru a9l protea /mpotrivaatacurilor suplimentare A/nung6iere

sau lovitură. 0au la nivel mental /mpotriva atacurilor de genul ai oafecţiune cardiacă7.%eoteliom pericardic3 care creştesu5 formă de tumoră plată sau su5formă de tumori compacte mari Arar.%eoteliomul pericardic3 dacă estedetectat3 este interpretat cametastaă7. $desea3 un infarctcardiac declanşeaă un DH0 pentrumeoteliomul pericardic.

(aua efuiunii pericardice a fost lafel de puţin cunoscută ca şi origineameoteliomului pericardic. &fuiunea

a fost confundată cu o insucienţăcardiacă7 care3 /n sine3 poate declanşao recădere pericardică legată decon8ict3 formEnd un nou meoteliom3un nou DH0 care conduce lacronicitate. Jn caul /n care pericarduleste /mpărţit la miloc3 efuiunea estee /n pericardul drept3 e /npericardul stEng. Jn caul /n carepericardul nu este /mpărţit3 apare oefuiune pericardică circulară şi otamponare cardiacă. Diagnosticmedical ,ericardita.

%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictului faa9 ,<0 in acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 creşterea tumorii postcon8ictuală Afaa ,( L


(riaepileptoidă

(iclul de ii ti t i



+impsimpaticotonia

(iclul de noapte vagotonia Autonia O normotoniaIritm normal ziPnoapte


,rogram vagotonic,erioada transpiraţiei ,erioadacicatriării

$tac /mpotrivaca vităţiitoracice. Dee4emplu atacver 5al aveţi otumorăpulmonară caretre 5uie să eoperată7M atacc6irurgicaltre5uie să

tăiem coasta pentru a aungela ...7M c6iar şi un atac realAlovitură3 /nung6iere3 oameninţare sau un atac imaginat

9 e4p loatare3 oprimare3 asuprire3 /mpovărare3 persecuţie3 apăsare3alungare3 părăsire3 ceartă35lestem 9 ar putea e4perimentat ca un atac /mpotriva pleurei.

,lăm"n

------------------------------------------------------


mmmm

,leură

Afuziunepleurală

,leura 9 parteadre aptă. &ste omem5 ranăseroasă care /nveleşteplămEnii şicăptuşeştepereţii cavităţiitoracice.Distingem opleură parietalăAmucoasa

cavităţiitoracice3 aşa9numita pleurăcostală şi opleură visceralăAacoperăplămEnii /ntrecare se secretălic6id lu5 riant.

*ocar HamerA*H /n miloculcere5elului3lateral dreapta.,leura şiperitoneul aureleele lor A*H /n cere5el3 /naceeaşi onă.

0emnicaţie 5iologică pentru a /ngroşa pleura costală /n vedereaproteării /mpotriva atacurilorsuplimentare A/nung6iere saulovitură. 'ar la nivel mental3 /mpotriva atacului ver5al aveţi otumoră pulmonară 9 pleurală7.%eoteliom pleural compact3 carepoate creşte su5 forma unei tumoriplate sau su5 forma unei tumoricompacte mari3 /n funcţie de naturaatacului. De e4emplu3 un DH0 poate declanşat3 atunci cEnd un pacient seuită la o radiograe pulmonară. Jncaul /n care vede o tumoră pe parteastEngă a radiograei3 el va devoltaun meoteliom şi mai tEriu oefuiune pleurală tot pe parteastEngă3 c6iar dacă /n realitate tumoraAde e4emplu3 tumora 5ronşică a fostlocaliată pe partea dreaptă.

&fuiunea pleurală este un semn devindecare. Dicultăţile de respiraţieapar numai /n caul unei efuiunipleurale mari3 parţial prin efuiunea /nsine3 şi parţial prin edem cere5ral. (uun con8ict activ de refugiereA0indrom73 efuiunea poate devenic6iar acută Aa se vedea3 de asemenea3guta7 9 faa de vindecare a osteolieiosoase3 /n special a leucemiei.*ără 0indrom73 de o5icei efuiuneapleurală3 de natură e4udativă sau

transudativă3 nu este detectată. $cestlucru se /ntEmplă /n special /nefuiunile pleurale transudative3 care /n mod corect tre5uie numite gută7 Aase vedea faa de vindecare osteolieiosoase3 a leucemiei.Jn caul preenţei mico5acteriilor+<( datorită acţiunii acestora3 suntadeseoriformate depoite calcaroase.







simpaticotonia



,rogramvagotonic &

u t o n i e

,eritoneul3stEnga.,eritoneul este omem5ranăseroasă su5ţirecare căptuşeşteperetele cavităţiia5domenului şiacoperăorganelecuprinse /naceastă cavitate.Distingemperitoneulparietal3 caretapeteaăinteriorulcavităţiia5dominale3 şiperitoneulvisceral aderentla organelea5dominale. Jnplus3 e4istăorganeretroperitoneale

Aspaţiulanatomic alcavităţiia5dominalesituat /n spateleperitoneului3 dee4emplu3 rinic6iişi pancreasul.

$tac /mpotrivacavităţiia5dominale. Dee4emplu3 $veţi o 5oalăde cat7 Asauorice alt organcuprins /ncavitatea

*ocar HamerA*H /n umătatealaterală acere5elului3dreapta.,eritoneul şipleura au releelelor /n cere5el3 /naceeaşi onă.

a5dominală. +re5uie să văoperăm Osă vă tăiem la nivelula5domenului7. $cest lucruprovoacă o senaţie de atac /mpotriva integrităţii cavităţii

a5dominale. #n con8ict de atacpoate 3 de asemenea3 suferit /nsens gurativ3 de e4emplu uncuvEnt ascuţit sau o insultă poate e4perimentată ca o lovitură sauca o /nung6iere a a5domenului.#n con8ict de atac poate suferitşi /n realitate3 de e4emplu lovituriputernice /n a5domen cu pumnulsau 5astonul poliţistului.

0emnicaţie 5iologică /ngroşareaperitoneului /n vederea proteării sale /mpotriva atacurilor ulterioareA/nung6iere sau lovitură. >a fel peplan mental. De e4emplu3 /mpotrivaatacului $veţi cancer. +re5uie să văoperăm ne/ntEriat7.%eotelioame mai mici sau mai mari3 /n funcţie de modul /n care pacientuls9a simţit atacat ca un /ntreg7 sau /ntr9o anumită onă. >ateralitateameoteliomului este legată de locul /n care pacientul a suferit atacul. &anu are nicio legătură cu locul tumoriipreente.,eritoneu

parietal

,eritoneu

visceral ,leura

,recauţieI dacă este posi%il# evitareapunctieiJ9u 3Bindromul4 0con!ict activ simultan de a%andon# de refugiere sau de existenţă1# o ascită 0efuziune peritoneală1

devine şi mai gravă. ,rin urmare# este important să se rezolve con!ictul de a%andonP refugiere P existenţă saucon!ictul legat de teama de a a%solut singur# deoarece acesta reduce ascita la cel puţin (umătate dindimensiunea sa originală 0cu privire la ascita transudativă# a se vedea vindecarea osteolizei osoase O leucemie#precum şi 3guta41. După acţiunea mico%acteriilor 2L9 se formează depozitele calcaroase. +inichii sunt poziţionaţiretroperitoneal# dar foiţa preperitoneală a rinichilor pare să ai%ă un strat retromezotelial $n cazul unei tumori aperitoneului - mezoteliom. +etroperitoneul poate dezvolta aşa-numitele 3ascite renale4. +inichiul 3pluteşte4 $n ascităşi este cvasi $m%i%at# ţesutul renal va conţine o mulţime de lichid form"nd aşa-numitul 3rinichi polichistic4# care esteumplut cu lichid 0a se vedea depozitele de calciu $n 3rinichiul polichistic4 după terminarea tu%erculozei peritoneale1.

$scită Apungă de apămeoteliomul este descompus princaeicare tu5erculoasă Avindecare5iologică3 sau se /ncapsuleaăAvindecare fără +<( sau am5ele.0copul ascitei este de a preveniintestinele să adere şi de a evita unileus Aintestinul practic pluteşte7 /n lic6idul de ascită.

9@G22A ,A+G2&'A<W

Btructuraperitoneului

]8icat-Btoma

c+inichi

*reter--

Gntestinul

Luclele.

intestinului

su%ţiie@ezica]urinară

,eritoneuparietal,eritoneuvisceral

Mem%ranaperitoneului

@asesanguine-Gnterstiţi

u- YYYYYYYY@ezicaurinară

9elulemezoteliale






+imp


(iclul de noapte vagotonia &ufonia Lnormotonia


< tiiuftua uauapuauci

,rogramvagotonic

& u f o n i e

*ocar HamerA*H /n cere5el3lateral3dreapta.

(on8ict urEt legat de a5domen.De e4emplu pacientul careprimeşte diagnosticul de tumoră /n a5domen3 leiomiom gastric. _ignirea unei persoane /n ceea cepriveşte aspectul a5domenuluisău.

%arele epiploonA"mentulmare Lperitoneuvisceral3partea stEngăa corpului. "parte aperitoneului orepreintă aşa9numitul marele epiploon3 care are atEt funcţiie4udative cEt şi funcţii resor5tive Adialiă

peritoneală. %arele epiploon este implantat pemarginea anterioară a colonului transvers.

0emnicaţie 5iologică9 de tip secretor secreţie de lic6id

lu5riant pentru diminuareafrecării viscerelor a5dominale A/ncauri e4treme3 ascita3 a se vedeadialia peritoneală.

9 /n scop tactil pentru a /nveli3 proteaşi /ncapsula ona in8amată Aa5cesrece.

Jn faa de con8ict activ3 /n onamarelui epiploon are loc o creştereadeno compactă su5 formă de

conopidă de tip secretor sau ocreştere adeno plată de tipresor5tiv.

+u5erculoa caeoasănecrotiantă descompunetumora3 adeseori prinaderare.






simpaticotonia,erioadăcon!ictuală





,rogramsimpaticotonic ,rogramvagotonicDerma A(orium3partea dreaptăa corpului.&ste vor5adespre stratulde piele cuprins /ntre epidermăşi 6ipodermăAstratul adipossu5cutanatformat din ţesutconunctiv(onţine foliculiirului de păr3glandelese5acee şisudoripare.

(on8ict legat *ocar Hamer /nde sentimente partea dorsalămurdare3 asalt şi laterală a /mpotriva cere5elului3stEnga.integrităţii cuiva. (on8ict legat desenaţia de desgurare Ade e4.după o mastectomie L /ndepărtarea c6irurgicală aglandei mamare3 de senaţia demurdarie la propriu sau la gurat.De e4emplu3&şti un porc miera5il7. (on8ictde insultă3 con8ict de discreditare3con8ict de ruşinare3 umilire3 /nvinuire pe nedrept.

0emnicaţie 5iologică a consolidavec6ea dermă. 0e referă la perioadade evoluţie3 atunci cEnd stratulepitelial scuamos al pielii nu era /ncă devoltat.'n faa de con8ict activ3 dermadevoltă un melanom compact3 cupigmentare3 /n caul /n care suntaluniţe sau un melanom amelanotic3fără pigmentare. %elanomul prevedeprotecţie /mpotriva viitoareloratacuri7 asupra integrităţii sale prin /ngroşarea dermului. &4emple de 5oliposi5ile pistrui3 nevi Aaluniţe3sarcomul aposi3 cancer de piele3tinea versicolor.

%iros greu de descompuneretu5erculoasă caeoasă necrotiantă atumorii cu ciuperci sau 5acterii.%irosul apare numai atunci cEndstratul de deasupra pielii scuamoaseepiteliale este desc6is Atu5erculoădesc6isă a pielii3 identică cu lepra.%Encărimi şi usturimi puternice.&4emple de 5oli posi5ile acneeaAcoşuri3 tinea pedis Aciupercapiciorului.*oarte important-(ancerul de piele nu apare niciodatădin caua arsurilor solare şic6imicale. (ancerul de piele7 estede fapt o /ngroşare a pielii ca urmarea reolvării unui con8ict mare sau delungă durată3 sau ca urmare arecăderilor /n faa de con8ict. Dee4emplu apariţia unei mEncărimi3usturimi3 secreţii sau miros urEtAfaa de refacere3 poate panicapersoana readucEnd9o /n faa activăa ,<09ului.






simpaticotonia




,rogramsimpaticotonic ,rogramvagotonic(on8ict deatac legat desenaţia dedesgurare 9 /n sensul deurEţire3 pocire3sluţire38ict de murdărie mai os de

talie7 9 /n sensul de caracter3 comportament3 faptăvrednică de dispreţ3 degradantă3 osnică3 imorală3mErşavă3 necuviincioasă3 o5scenă De e4emplu3soţul a8ă că soţia are un amant şi se simtemurdărit atunci cEnd este /m5răţişat. " femeie esteatacată de un cerşetor şi consideră acest lucru caind o faptă vrednică de dispreţ. ,ersoană sărutatăcu forţa3 /nosită. #n 5ăr5at care a tre5uit să cureţesistemul de canaliare al locuinţei.

Pona Postersau HerpesulPoster3melanomonal3 parteadreaptă acorpului.

*ocar Hamer /npartea dorsalăşi laterală acere5elului3stEnga

0emnicaţie 5iologică a consolidavec6ea dermă. 0e referă la perioadade evoluţie3 atunci cEnd stratulepitelial scuamos al pielii nu era /ncădevoltat.'n faa de con8ict activ apare PonaPoster3 cu tumori mici amelanoticeAfără melanină 9 decolorate su5epidermă. +umorile cresc de9a lungulunuia sau a mai multor segmente alecorpului.

*aa de vindecare3 este foartedureroasă. 'n stadiul incipient alrefacerii apare senaţia de arsură3prurit AmEncărime3 amorţeală aonei afectate şi durere descrisă caace /npte /n piele7 cu formarea deveicule pline cu lic6id. (End sedesc6ide epiderma Aona osterdesc6isă3 pielea tu5erculoasă esteurEt mirositoare Aidentică cu lepra.






simpaticotonia





,rogramsimpaticotonic ,rogramvagotonic(on8icte micilegate desenaţia demurdărie. Dee4emplu3 fetele /n timpulmenstruaţiei3,ersoanele carecălătoresc cumiloacele detransport /ncomun.

Glandelesudoripare 9partea dreaptă acorpului.0unt glandelee4ocrine caresecretăsudoarea indsituate la niveluldermului. 0e /mpart /nglande apocrine 9 se a8ă /n principal la su5raţ şi /n onele ing6inale şi secretă o su5stanţăvEscoasă9apoasă cu un miros specic3 şi glandeecrine 9 se a8ă pe toată suprafaţa corpului3inclusiv palmele şi tălpile şi produc o transpiraţielimpede3 5ogată /n apă şi clorură de sodiu Asarecu rol principal /n reglarea temperaturii corpului.

*ocar Hamer /npartea dorsalăşi laterală acere5elului3stEnga


$cnee vulgară L glandă sudoriparătu5erculoasă. $re loc odescompunere caeoasănecrotiantă a nodulilor acneici cumico5acterii Aa5cese mici3 a5cesece pot stoarse.'n timpul faei de con8ict activ3

devoltă noduli acneici mici3tumori compacte amelanotice.

$+&NK'&-"5servarea apariţiei acneei poateprovoca un nou con8ict legat desenaţia de murdărie şi re/ntoarcepersoana /n faa activă a ,<09 ului3determinEnd acutiarea şi e4tindereafenomenului acneic.






p



,rogramsimpaticotonic ,rogramvagotonic(on8ict de atac3 *ocar Hamer /nlegat de faptul că parteadorsalăpielea A5lana se şi laterală ausucă. cere5elului3stEnga.De e4emplu omul care stă /ncurent3 modicările structuraleale dermului /n procesul de /m5ătrEnire3 des6idratareacutanată din anotimpul receAfrigul scade consumul de apă.

Glandelese5acee 9partea dreaptăa corpului.0unt ane4e aleepidermului3care secretăse5um Aprodusal59găl5ui3păstos3constituit /ncea mai mare

uscăciune. 0unt preente pe toata suprafaţa pielii3cu e4cepţia palmelor şi plantelor ind maia5undente /n unele regiuni faţa3 spatele3 pieleacapului. >a nivelul pleoapelor sunt două tipuri deglande se5acee unele ataşate cililor Agenelepleoapelor şi unele care se desc6id /n ona tarsuluişi la marginile li5ere ale pleoapelor.

0emnicaţie 5iologică a consolidavec6ea dermă. 0e referă la perioadade evoluţie3 atunci cEnd stratulepitelial scuamos al pielii nu era /ncă devoltat.$denoid /n faa de con8ict activ3 dee4emplu puncte negre.

9omedomdeschis

Glande se5acee tu5erculoase3 urEtmirositoare /n caul preenţei5acteriilor Ade e4emplu stalococulauriu la urcior sau mico5acterii Adee4emplu +<(.

Apiderma

9omedom $nchis

landa

se%acee

&piderma0Mem%rană care acoperă derma şi formează $mpreună cu aceasta pielea.1

Apiderma este alcătuită dintr-un epiteliu pavimentos straticat# celulele sale ind $n permanentă regenerare. 9onţine =straturiI germinativ# spinos# granulos# lucios şi cornos. Aste lipsită de vase sangvine# nutriţia celulelor are loc prin difuzarea limfeiinterstiţiale din derm prin intermediul mem%ranei %azale )n structura sa se găsesc şi alte tipuri de celuleI keratinocite 0secretă



interstiţiale din derm# prin intermediul mem%ranei %azale. )n structura sa se găsesc şi alte tipuri de celuleI keratinocite 0secretăproteina cunoscută su% numele de keratină1# melanocite 0produc pigmentul pielii# melanina1 şi celule <angerhans 0$mpiedicăpătrunderea su%stanţelor străine la nivelul pielii1.

Gn faza de con!ict activI ulceraţii ale epidermei 0pierdere de celule15. partea exterioară sau partea de sus a epidermeiI neurodermatită.. partea interioară sau inferioară a epidermeiI vitilgo.:. părI căderea părului O alopecie.

)n faza postcon!ictuală# de refacere şi vindecareI restaurare de celule cu roşeaţă şi um!ături. ,ărul $ncepe să crească din nou

,soriazisI $n faza de 9 0con!ict activ1 şi $n faza ,9 0postcon!ictuală1 revine rapid. )n timpul programului %iologic special,LB sensi%ilitatea urmează structura exterioară a pielii. dică# $n faza de 9I amorţeală# $n faza ,9I m"ncărime 0prurit1 şi durere.

9riza epileptoidăI lipseşteJ

'egi 0@eruci1 @itiligo

Herpes

'eurodermatită 0Aczemă1 Aritem 0*rticarie1 lopecie

,soriazis






9on!ictlegatde

3atingere4. Aste trăit ca un sentimentneplăcut şi nedorit 0opus con!ictuluide separare# deşi afectează aceleaşiorgane1. Gmpulsul senzorial

0sensi%ilitate cere%rală profundă1 este $nregistrat periferic# dacă 3atingerea4 nu este

transmisă# este 4a%sor%it4 de neuro%rom.

9on!ict legat de 3durere4# de 3suferinţă4I este cel maiintens 3con!ict de atingere4. ,rin dureri 0suferinţe1intense şi %ruşte# organismul poate %loca sensi%ilitateaperiferică $n acea zonă a corpului. Durerea dispareinstantaneu# dar nu şi sensi%ilitatea.

Bemnicaţie %iologicăI %locareainformaţiei senzoriale.AX9A,UGAJ 'euro%romul creşte

$n timpul fazei de con!ict activ.cest proces este o excepţie $nmulte privinţeI ţesutulcon(unctiv original mezodermal0măduva cere%rală1 creşte $nmod normal numai $n faza devindecare# cea postcon!ictuală.'euro%romul şi celulele glialesunt legate de ţesuturi# darrăspund $n mod diferit.'euro%romul creşte $n timpulfazei de con!ict activ# celulelegliale cresc $n timpul fazei de

vindecare# postcon!ictuale. Buntmai multe ipoteze cu privire laoriginea celulelor gliale saunevroglice 0leucocite# monocite#limfocite# ţesut con(unctiv# etc.1 9u toate acestea#deoarece se referă la un proces ce implică nervii# numai

celulele gliale pot implicate. Bensi%ilitatea poate pierdută parţial sau complet 0anestezie1. )n esenţă#primirea de impulsuri cutanate de la creier nu esteeliminată# ci redusă.

,+2G9*<+G22AJ 9on!ictul legat de 3durere4 sau de3suferinţă4 apare adesea printr- o durere %ruscă $n ospercepută ca un 3atac4. MotivulI durerea este cauzată de

$ntinderea periostului# furnizată senzorial de cătrecere%el. Bcopul dureriiI odihnă# repaus.

+imp




,rogramvagotonic 1 i

9oi

Neuro5romulsau gliomulperiferic2umoră %enignă#care provine dintecile de mielinăale %relornervoase.Aste localizatămai frecvent $npiele şi ţesutuladipossu%cutanat indconstituită dinfascicule deţesut con(unctivşi %re nervoase#dispuse haotic.&V(&,K'&-,roliferarea tecilor nervoase %lochează stimulii senzorialide la intrarea periferică a creierului. re loc o pierdere desensi%ilitate. Histologia gliomului este mezodermală0măduva cere%rală1# $nsă răspunde precum un ţesutcondus de creierul vechi 0cere%el1. 9u toate acestea#funcţia sa este parţial ectodermală 0scoarţa cere%rală1#prin urmare neuro%romul este un fenomen com%inat.

8ocar Hamer $npartea dorsală şilaterală adermului0corium1cere%elos#st"nga.

9onform descoperirilor Dr.med. +?ke eerd Hamer

După rezolvarea con!ictului există mai multeposi%ilităţiI

a. neuro%romul răm"ne şi nu interferează.%. $mpreună cu %acteriile implicate# neuro%romulpoate forma a%cese# aşa-numitele chisturi se%acee#care pot $ndepărtate pe cale chirurgicală# inclusivcapsula lor. Gmediat după faza postcon!ictuală#sensi%ilitatea se transformă $n hipersensi%ilitate#mai t"rziu sensi%ilitatea revine la starea normală.9histurile aşa-numite se%acee de pe craniu nu suntaltceva dec"t neuro%roame cazeicate#

$ncapsulate 0cu a(utorul tu%erculozei şi a% t iil 1



%acteriilor1.




(riaepileptoidă





simpaticotonic

,rogramvagotonic

>a femeia dreptace con8ict de /ngrio rare sau de ceartă cu partenerul Anu estevor5a despre un con8ict se4ual. >a femeiastEngace con8ict de /ngriorare sau de ceartă /nrelaţia mamă O copil sau ică O mamă3 un con8ictde cui5 Afamilie. De e4emplu3 fata /şi trage mEna3desprinEndu9se de mama sa. (a urmare3 estelovită de o maşină şi totul se termină /n secţia deterapie intensivă. %ama se simte responsa5ilă.$lte e4emple o femeie primeşte un preavi săpărăsească casa /n care locuieşte Acui5ul3 ea vaaunge pe stradăM mama nu9şi poate autananciar ica din caua pensiei miciM o femeievErstnică nu9şi poate auta animalul favorit care s9

a /m5olnăvit.

$denocarcinomul mamarAlo5uli3cancerul desEn3 sEnuldrept XXXXXXXXXXX

*ocar HamerA*H /n cere5el3lateral stEnga.

0emnicaţie 5iologică creştereacelulelor producătoare de lapteAtumori mamare. ,entru aaccelera procesul de vindecare3permite mai mult lapte pentrucopil sau partener.Dimensiunea nodulului compacteste direct legată de duratacon8ictului. +umora este de acelaşitip ca melanomul amelanotic. Jnmomentul /n care con8ictul estereolvat3 tumora se opreşte dincreştere.

Nodulul se /ncapsuleaă Avindecare5iologică L fără +<(3 sau se caeicăAcu +<( şi se /nc6ide su5 pieleaintactă. Diviiunea celulară Amitoase opreşteM edem minim /n timpulfaei de vindecareM durere numai lasfErşitul faei postcon8ictuale AatuncicEnd ţesutul se micşoreaă şi secicatrieaă. 'ntensitatea durerii esteegală cu profunimea durerii produsăde derma cere5elului.

+umora desc6isă /n caul /n care otumoră descompusă Anecrotiantă3

urEt mirositoare3 caeoasă demico5acteria A+<( este e4pusă3 prinpuncţie vindecarea urmeaă o cale cutotul diferită are loc evacuarea uneicantităţi mari de secreţie urEtmirositoare şi murdară3 carestreseaă femeia. #m8area sEnului şisecreţia creşte semnicativ dacă3 /nacelaşi timp3 este preent şi0indromul +R( 9 tu5 renal colector dincaua unui con8ict legat de e4istenţă.+u5erculoa A+<( sEnului desc6iseste identică cu lepra.

0Enul 9 /n corelaţie cu straturile germinale9a*a de con3ict acti) A*($ adenocarcinom mamar3 aşa9numitul cancer mamarM mărimea nodulului compact este determinată de durata stării

0Enul

Derma

&pidermă

Glandemamare



con8ictuale. Reolvarea con8ictului opreşte creşterea tumorii.9a*a postcon3ictuală A*,(3 de vindecare

nodul /ncapsulat care rămEne Avindecare 5iologică caeicare tu5erculoasă a nodulului cu mico5acterie /n cadru /nc6is3 piele intactă cu edem minimM durerea este preentă numai la sfErşitul fae

postcon8ictualeM rămEn cavităţi /n interiorul sEnului după naliarea faei de vindecare Avindecare 5iologică.Jn caul /n care femeia se confruntă /n acelaşi timp şi cu un con8ict de e4istenţă sau de refugiu A0indrom +R( 9 faa de con8ict activ um8area sEnulu

şi secreţia pot semnicative.meoderm3 controlat de măduva cere5rală(analele galactofore ectoderm3 controlat de corte4

9a*a de con3ict acti) A*($ ulceraţii ale canalelor galactofore3 /n acelaşi timp3 paraliie senorială care poate duce la involuţia mem5ranei e4terioare sEnului şi a mamelonului Afemeia simte pielea amorţită /n ona respectivă.9a*apostcon3ictuală A*,( um8area mucoasei canalelor galactofore din ona ulcerată. Revine sensi5ilitatea cu 6iperesteie inconforta5ilă3 eventual(omplicaţie cu 0indromul +R( Asimultan apare un con8ict legat de e4istenţă. Jn timpul ,rogramului <iologic 0pecial A,<0 sensi5ilitatea canalelogalactofore este identică cu cea a pielii e4terioare.

DermaA(orium&pidermăGlandemamare

l

(analelegalactofore

(oaste

meoderm3 controlat decere5electoderm3 controlat decorte4meoderm3 controlat decere5el

(oaste




(riaepileptoidă







,rogramvagotonic &

u t o n i e

,ericardul 9partea dreaptă.Repreintă oformaţiunemem5ranoasăformată dindouă foiţevisceralăAacoperămiocardul şiparietală Aeste /n contact cuorganele dinvecinătate3 /ntre care sesecretă un lic6idlu5riant

*ocar HamerA*H /n partea demiloc acere5elului3stEnga.

$tac /mpotriva inimii. De e4emplulovitură sau /nung6iere cu uncuţitM atac cu asociere mentală aio afecţiune cardiacă73 sau cusentimentul su5iectiv am o 5oalăde inimă7 A/n ca de anginăpectorală3 infarct miocardic3ta6icardie3 aritmie3 etc.M con8ictdiagnostical aveţi o inimă sla5ă3tre5uie operată7 Oaveţi apă lainimă ce tre5uie scoasă prinpuncţie7O cancerul a metastaat

/n inimă7.

0emnicaţie 5iologică a /ngroşapericardul pentru a9l protea /mpotriva atacurilor suplimentareA/nung6iere sau lovitură sau la nivelmental /mpotriva atacurilor de genulai o afecţiune cardiacă7.%eoteliom pericardic3 care creştesu5 formă de tumoră plată sau su5formă de tumori compacte mari Arar.%eoteliomul pericardic 9 dacă estedetectat 9 este interpretat cametastaă7. $desea3 un infarctcardiac declanşeaă un DH0 pentru

meoteliomul pericardic.

,ericardul

Bternul

Gnima

Gn!amaţiepericardică 2esut %ros

9avitatea pericardică

,ericardul parietal

,ericardul visceral

Miocardul

Andocardul

9auza efuziunii pericardice a fost la fel depuţin cunoscută ca şi origineamezoteliomului pericardic. Afuziunea a fostconfundată cu o 3insucienţă cardiacă4care# $n sine# poate declanşa o recăderepericardică legată de con!ict# form"nd unnou mezoteliom# un nou DHB care conducela cronicitate. Gn cazul $n care pericarduleste $mpărţit la mi(loc# efuziunea este e $npericardul drept# e $n pericardul st"ng. Gncazul $n care pericardul nu este $mpărţit#apare o efuziune pericardică circulară şi otamponare cardiacă. Diagnostic medicalI,ericardita. 2amponarea cardiacă0totalitatea tul%urărilor provocate deprezenţa de lichid su% presiune $n interiorulpericardului1 este una dintre cele maifrecvente cauze iatrogenice 0survenite $n

urma intervenţiilor medicale1 ale decesului. 2otusi pericardocenteza este (usticată $nma(oritatea cazurilor deoarece acumulareamasivă de lichid $n sacul pericardiccomprimă cordul care nu se poate destinde

$n diastolă. Be produce o insucienţăcardiacă hipodiastolică cu scădereacapacităţii de umplere a ventriculului#scade de%itul cardiac rezultă şoccardiogen. Gn cazul prezenţeimico%acteriilor 2L9 datorită acţiuniiacestora# sunt adeseori formate depozitecalcaroase. Distingem o efuziunepericardică exudativă 0pericardită1 şi oefuziune pericardică transudativă carepoate transpira prin periost# pleură şipericard 0a se vedea osteoliza osoasă -vindecarea coastei sau a sternului1. sociat

cu 3Bindromul4 0de exemplu# con!ict activde refugiere sau de a%andon1# efuziuneapericardică devine şi mai acută.Gn cazul $n care acest con!ict este pe şină#depozitele calcaroase formate $n ,LB-urileanterioare $ngreunează apariţia efuziuniipericardice ceea ce conduce la tamponarecardiacă - dureri $n piept# palpitaţii#dispnee 0$n special $n decu%it dorsal1#o%oseală.

spnee 0in special in decu%it dorsal1#


mssssssm




simpaticotonia



$tac /mpotrivacavităţiitoracice.

De e4empluatac ver5alaveţi o tumoră

pulmonarăcare tre5uie

operată7Matac c6irurgical

tre5uie sătăiem coastapentru a aunge la ...7M c6iar şi un atacreal Alovitură3 /nung6iere3 oameninţare sau un atac imaginatAe4ploatare3 oprimare3 asuprire3 /mpovărare3 persecuţie3 apăsare3alungare părăsire3 ceartă3 5lestem arputea e4perimentat ca un atac /mpotriva pleurei.

0emnicaţie 5iologică pentru a /ngroşa pleuracostală /n vederea proteării /mpotriva atacurilorsuplimentare A/nung6iere sau lovitură. 'ar la nivelmental3 /mpotriva atacului ver5al aveţi o tumorăpulmonară 9 pleurală7.

%eoteliom pleural compact3 care poate creşte su5forma unei tumori plate sau su5 forma unei tumoricompacte mari3 /n funcţie de natura atacului. Dee4emplu3 un DH0 poate declanşat3 atunci cEnd unpacient se uită la o radiograe pulmonară. Jn caul /n care vede o tumoră pe partea stEngă aradiograei3 el va devolta un meoteliom şi mai

tEriu o efuiune pleurală tot pe partea stEngă3 c6iardacă /n realitate tumora Ade e4emplu3 tumora5ronşică a fost localiată pe partea dreaptă.

&fuiunea pleurală este semn al vindecării.Dicultăţile de respiraţie apar numai /n caul uneiefuiuni pleurale mari3 parţial prin efuiunea /n sineşi parţial prin edem cere5ral. (u un con8ict activ derefugiere A0indrom73 efuiunea poate deveni c6iaracută Aa se vedea3 de asemenea3 guta7 9 faa devindecare a osteoliei osoase3 /n special aleucemiei. *ără 0indrom73 de o5icei efuiuneapleurală3 de natură e4udativă sau transudativă3 nueste detectată. $cest lucru se /ntEmplă /n special /nefuiunile pleurale transudative3 care /n mod corecttre5uie numite gută7 Aa se vedea faa de vindecarea osteoliei osoase3 a leucemiei.

Jn caul preenţei mico5acteriilor +<(3 datorităacţiunii acestora se formeaă adeseori depoitecalcaroase.




,rogramvagotonic

,leura 9 parteadreaptă.&ste omem5ranăseroasă care/nveleşteplămEnii şicăptuşeştepereţii cavităţiitoracice.Distingem opleură parietalăAmucoasa

cavităţiitoracice3 aşa9numita pleurăcostală şi opleură visceralăAacoperăplămEnii /ntrecare se secretălic6id lu5riant.

*ocar HamerA*H /n miloculcere5elului3lateral stEnga.,leura şiperitoneul aureleele lor A*H /n cere5el3 /naceeaşi onă.,rin urmare3este dicil să lerelatăm separat.

,leura









,rogramvagotonic &

u f o n i e

,eritoneul3partea dreaptă.,eritoneul este omem%rană seroasăsu%ţire carecăptuşeşteperetele cavităţiia%domenului şiacoperă organelecuprinse $naceastă cavitate.Distingemperitoneul parietal#

care tapeteazăinteriorul cavităţiia%dominale# şiperitoneul visceraladerent laorganelea%dominale. )nplus# există organeretroperitoneale0spaţiul anatomical cavităţiia%dominale situat

$n spatele

peritoneului1# deexemplu# rinichii şipancreasul. YYYYYYYY

,recauţieI dacă este posi%il# evitareapuncţieiJ

scită 0pungă de apă1I mezoteliomuleste descompus prin cazeicaretu%erculoasă 0vindecare %iologică1# sause $ncapsulează 0vindecare fără 2L91sau am%ele. Bcopul ascitei este de apreveni intestinele să adere şi de aevita un ileus 0intestinul practic3pluteşte4 $n lichidul de ascită.

9u 3Bindromul4 0con!ict activ simultan de a%andon# de refugiere sau de existenţă1# o ascită 0efuziune peritoneală1 devine şi mai gravă.

,rin urmare# este important să se rezolve con!ictul de a%andonP refugiere P existenţă sau con!ictul legat de teama de a a%solut

singur# deoarece acesta reduce ascita la cel puţin (umătate din dimensiunea sa originală 0cu privire la ascita transudativă# a se vedea

vindecarea osteolizei osoase O leucemie# precum şi 3guta41. După acţiunea mico%acteriilor 2L9 se formează depozitele calcaroase.

+inichii sunt poziţionaţi retroperitoneal# dar foiţa preperitoneală a rinichilor pare să ai%ă un strat retromezotelial $n cazul unei tumori a

peritoneului - mezoteliom. +etroperitoneul poate dezvolta aşa-numitele 3ascite renale4. +inichiul 3pluteşte4 $n ascită şi este cvasi

$m%i%at# ţesutul renal va conţine o mulţime de lichid form"nd aşa-numitul 3rinichi polichistic4# care este umplut cu lichid 0a se vedea

depozitele de calciu $n 3rinichiul polichistic4 după terminarea tu%erculozei peritoneale1.


WBBBB BBm

8ocar Hamer 08H1 $n (umătatealaterală acere%elului#st"nga. ,eritoneulşi pleura au releelelor $n cere%el# $naceeaşi zonă.

tac $mpotrivacavităţiia%dominale. Deexemplu#3 veţi o %oalăde cat40sau orice alt organ cuprins $n cavitateaa%dominală1. 32re%uie să vă operăm Psăvă tăiem la nivelul a%domenului4. cestlucru provoacă o senzaţie de atac

$mpotriva integrităţii cavităţiia%dominale. *n con!ict de atac poate# de asemenea# suferit $n sensgurativ# de exemplu un cuv"nt ascuţitsau o insultă poate experimentată cao lovitură sau ca o $n(unghiere aa%domenului. *n con!ict de atac poate suferit şi $n realitate# de exemplulovituri puternice $n a%domen cupumnul sau %astonul poliţistului.

Bemnicaţie %iologicăI $ngroşareaperitoneului $n vederea prote(ării sale

$mpotriva atacurilor ulterioare 0$n(unghieresau lovitură1.<a fel pe plan mental. De exemplu#

$mpotriva atacului 3veţi cancer. 2re%uiesă vă operăm ne$nt"rziat4.Dezvoltarea unor mezotelioame maimici sau mai mari# $n funcţie de modul

$n care pacientul s-a simţit atacat 3caun $ntreg4 sau $ntr-o anumită zonă.<ateralitatea mezoteliomului estelegată de locul $n care pacientul a

suferit atacul.






Bemnicaţie %iologicăIde tip secretorI secreţie delichid lu%riant pentrudiminuarea frecării viscerelora%dominale 0$n cazuri extreme#ascita1# a se vedea dializaperitoneală.

$n scop tactilI pentru a $nveli#

prote(a şi $ncapsula zona in!amată 0a%ces rece1.

simpaticotonia



simpaticotonic r +,rogramvagotonic%arele

epiploon0&mentul mare1O peritoneuvisceral# parteadreaptă acorpului.& parte a perito-

9on!ict ur"tlegat dea%domen. De

8ocar Hamer 08H1 $n cere%el# lateral#st"nga.

care primeşte diagnosticul de tumoră $n a%domen# leiomiom gastric.,ersoană care a primeşte o loviturăputernică $n a%domen. Gnsultă retrăităca o lovitură $n a%domen.

marele epiploon# care are at"t funcţii exudative c"t şifuncţii resor%tive 0dializă peritoneală1. Marele epiplooneste implantat pe marginea anterioară a colonului

)n faza de con!ict activ# $n zona mareluiepiploon are loc o creştere adenocompactă 0mezoteliom1 su% formă deconopidă de tip secretor sau o creştere

adeno plată

8icatul Btomagul@ezica %iliară

08ierea1 9olonultransvers 0dedesu%t1

2u%erculoza cazeoasă necrotizantădescompune tumora# adeseoriepiploonul devenind mai aderent.

R&>$K'$(R&'&R %$R& 9 %)D#1) (&R&<R$>) 9 "RG$N

(&N+R&>& D& ("%$ND) D'N %)D#1$ (&R&<R$>)

(entrul troc pentru 5rele striate cardiace stEnga /n

(entrul troc pentru 5rele



(entrul troc pentru 5rele striate cardiace 9 stEnga3 /npreala5il tu5ul cardiac primitiv 9 dreapta3 /n caulcon8ictului necroăisc6emică miocardică 9

stEnga.'n faa criei epilepticeinfarct miocardic acutAepileptic 9 stEnga

(raniu1erte5re cervicale

<raţ #măr 1erte5retoracice

(orte4 suprarenal 9dreapta

1erte5re lom5are9

,elvis Genunc6i9

+alus 9 oase tarsiene

+esticul 9dreapta3 "var 9dreapta /ncrucişare creier 9 organ ,arenc6imrenal 9 stEnga Aglomerulă3 caudală 2 cm fără /ncrucişare creier 9 organ

(entrul troc pentru 5relestriate cardiace 9 dreapta3 /n

preala5il tu5ul cardiac primitiv 9stEnga3 /n caul con8ictului

necroă isc6emică miocardică 9dreapta /n faa criei epilepticeinfarct miocardic acut

Aepileptic 9 dreapta

(raniu1erte5re cervicale <raţ #măr1erte5re toracice (orte4suprarenal 9 stEnga

1erte5re lom5are 0plinăAcaudală 2cm

,elvis Genunc6i+alus 9 oase tarsiene

+esticul 9 stEnga3 "var 9 stEnga /ncrucişare creier 9 organ,arenc6im renal 9 dreaptaAglomerulă3 caudală 2cm fără /ncrucişare creier 9 organ

/ncrucişare creier 9 organ.Releele din emisfera dreaptă Acentrul de

comandă a măduveicere5rale conduc organele din partea stEngă Acu

cEteva e4cepţii.

%ăduva cere5rală

"5servaţii preliminare cu privire lamusculatură.

penisul str"ns.'M se referă la organele controlate de măduva

cere%rală 0medulla1# organe care fac parte din 3grupul



)n ceea ce priveşte sncterul rectului 0anal1# veziciiurinare 0vezical1# colului uterin# oriciului cardia 0situat la

limita dintre esofag şi stomac1# piloric 0porţiunea terminală astomacului# este situat $ntre stomac şi duoden1# şi sncterulinferior care participă la formarea papilei# Mama 'atură acreat o capodoperăJ ceste şase snctere# formate şi dinmusculatură striată# au o inervaţie 3inversă4. ,rin destindere0relaxare1 deschid perioada de simpaticotonie 0faza decon!ict activ şi criza de epilepsie1 iar prin contracţie# perioadade vagotonie 0faza postcon!ictuală# cu excepţia crizeiepileptice1. )n general# $n cazul sncterului rectului şi al veziciiurinare# acest lucru era de(a cunoscut.

)n ceea ce priveşte semnicaţia %iologică# aici avem o

situaţie excepţionalăI chiar şi $n sncterul rectului şi al veziciiurinare $nt"lnim muşchi striaţi# aceştia funcţionează exactprecum musculatura intestinală netedă. Be deschid $nperioada simpaticotoniei şi se $nchid $n perioada vagotoniei.9u rectul şi musculatura vezicii urinare acest lucru se

$nt"mplă sincronicI $n perioada simpaticotoniei sncterele serelaxează pentru a capa%ile să permită eliminarea materiilorfecale sau a urinei. celaşi principiu se aplică colului uterin $ntimpul eforturilor şi al livrării 0crizele epileptice1. *n cazspecial este orgasmul 0criza epileptică O simpaticotoniescurtă1# sncterul colului uterin se relaxează# astfel $nc"tpenisul să poată pătrunde cu uşurinţă $n colul uterin. *lterior#

$n perioada de vagotonie# sncterul se $nchide pentru a ţine

cere%rală 0medulla1# organe care fac parte din 3grupulspecial4. 9aracteristica specială a acestui grup de organe esteaceea că ele $şi $m%unătăţesc de fapt# funcţia lor# după odepreciere anterioară temporar funcţională. De exempluIdecalcierea ţesutului osos $n timpul fazei de con!ict activ şi

$nceperea uşoară a recalcierii $n perioada fazeipostcon!ictuale# astfel $nc"t la sf"rşitul fazei de vindecareexistă mai mult calus. dică mai mult ţesut osos dec"t

$nainte# ceea ce face ca oasele afectate să e mai puternice.,rocese similare au loc şi $n ovare 0chisturile ovariene1#

ganglioni limfatici# precum şi $n musculatura striată. Astevor%a despre o minune a naturii. Bemnicaţia %iologică a3,LB-ului grupului special4 se a!ă la sf"rşitul fazei devindecare. )n timpul desfăşurării ,LB# organismul poate risca#de exemplu# o rezistenţă osoasă scăzută din cauza osteolizei

0$n timpul fazei de con!ict activ1# scăderea producţiei dehormoni ovarieni 0$n timpul fazei de con!ict activ aparenecroza ovariană1# scăderea producţiei de urină a rinichilor 0$ntimpul fazei de con!ict activ apare necroza renală ̂hipertensiune1# sau scăderea funcţiei musculare 0$n timpulfazei de con!ict activ apare necroza musculară1. )nsă toateacestea servesc la consolidarea şi la $m%unătăţireafuncţionării organelor. Din această perspectivă este fascinanta o%serva diferitele răspunsuri ale musculaturii striate şinetede. )n perioada fazei de con!ict activ# musculaturanetedă 0intestinală1 face mai mult ţesut muscular $ntr-oanumită zonă. De exempluI $n cazul unui miom uterin# $n

timpul fazei postcon!ictuale# ţesutul muscular neted suplimentar răm"ne. )n faza de vindecare a musculaturii



netede intestinale are loc distrugerea ţesutului proliferat#



apar crampe $n $ntregul intestin 0colici1. $mpreună cu

măduva cere%rală musculatura striată controlează# pe departe 3grupul special4# pe de altă parte - $n faza de con!icactiv - va apare necroza musculară $mpreună cu paraliziamuşchiului afectat 0vezi ieşirea nervilor cranieni1. Gn timpfazei postcon!ictuale# ţesutul muscular este refăcut $n mo

lent. După criza de epilepsie# funcţia musculară $şi revine $ncet şi $n cele din urmă este pe deplin refăcută la sf"rşitufazei postcon!ictuale. De fapt# funcţionează chiar mai %indec"t $nainte. 9u foarte puţine excepţii# toate ţesuturileendodermului# mezodermului - cere%el# şi ectodermului -

cere%el# se referă la ţesuturile pielii şi la mem%ranelemucoaselor. &rganele de conducere ale 3grupului specialsunt ţesuturile parenchimatoase. cesta este cel maipro%a%il motivul pentru care totul este at"t de diferit

9onstelatia măduvei cere%raleO

8iindcă semnicaţia %iologică a măduvei cere%rale sea!ă la sf"rşitul fazei de vindecare# constelaţia măduveitre%uie $nţeleasă din acest punct de vedere & constelaţie a



tre%uie $nţeleasă din acest punct de vedere. & constelaţie amăduvei cere%rale implică un ,LB $n ecare emisferă acreierului# $n orice fază dată adică $n orice fază de con!ictactiv# postcon!ictuală sau $n crizele epilepticePepileptoide.

9onstelaţia măduvei cere%rale se manifestă ea $nsăşidin punct de vedere psihologic precum aşa-numita

megalomanie 0grandomanie# orgoliu excesiv# $ng"mfare#ne%unie $n o%sesia măririi# a gloriei# a grandorii asociate cudelir de persecuţie 3moft al măreţiei41. ceastă condiţiepsihologică pune persoana $n poziţia ideală de a se scoatedintr-o du%lă devalorizare de sine. Gn funcţie de organele sau

ţesuturile implicate 0de ex.I oase# musculatură striată# ovare#testicule sau parenchim renal1# ecare constelaţie prezintă unanumit tip de megalomanieJ

Diferite tipuri de constelaţii ale măduvei cere5raleMegalomania de la DHB p"nă la sf"rşitul fazei postcon!ictuale - ,9 0renormalizare1



!=?

%anifestarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 necroa organului postcon ctua aa ,( Lnecroa 5iologic 9 refacerea necroei Amultiplicare

(ria epileptoidă


+imp

.DHBi

e







(on8ict uşor de autodevaloriarelegat de amplasarea ţesutuluiconunctiv implicat. De e4emplunu9mi place că am platfus3 măderaneaă coşurile pe care le am3nu9mi place gaura pe care mi9amfăcut9o cEnd am vrut să portcercel3 mă deraneaă că /micreşte prea mult păr pentru ofemeie.

Necroaţesutuluiconunctiv3partea stEngăa corpului.Kesutulconunctivrepreintă ocomponentă a6ipodermului3mai e4act estevor5a despre5rele de colagen3 de elastină sau reticulină3 careprin /ntrepătrundere formeaă o reţea /n ale căreicompartimente se găsesc adipocitele Aceluleleţesutului adipos. &ste vasculariat şi inervat.

*ocar HamerA*H /n măduvacere5rală3dreapta.

,rogram simpaticotonicNecroa ţesutului conunctiv3 găuriAca /n caşcavalul elveţian7.

,rogramvagotonic


& u t o n i e

*urunculoă cu 5acterii3 de o5iceistalococi. (6eloide L acumularee4cesivă de ţesut conunctiv nou.

0emnicaţie 5iologică pentru aconsolida ţesutul conunctiv.

%anifestarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa9 ,<0 in acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 necroa organului postcon8ictuală Afaa ,( Lnecroa 5iologic 9 refacerea necroei Amultiplicare

(ria epileptoidă


+im

e



p,erioada(iclul de noapte vagotonia &utonia L

normotoniaritm normal iOnoapte


,rogramvagotonic


& u t o n i


(on8ict uşor de autodevaloriare /n legătură cu o parte a corpuluiconsiderată neatractivă. Dee4emplu senaţia de a preasla5 sau prea gras. Jn natură nue4istă prea gras73 animalul esteconsiderat automat sla5- Doaroamenii se văd prea graşi7 sauprea sla5i7 şi consideră acestlucru ca ind o deformare3 nu amcorp frumos7. 0im5olic mi9ampierdut rădăcinile73 sunt străin73nu pot să ţin pe cineva departe

de mine7 datorită unor pro5lemefuncţionale.

Necroaţesutului adiposAgras3partea stEngă acorpului.HipodermulAtellasu5cutanearepreintăstratulsu5cutanat3ind format dinţesut adipos şi

ţesut conunctiv.0tratul adiposfuncţioneaă caun iolatortermicAgrăsimea nu este un 5un conducător electric alcorpului faţă de mediul e4terior şi ind cel maiimportant reervor de energie pentru corp3 aici sestoc6eaă sau eli5ereaă aciii graşi.

Necroa ţesutului adipos. Datorită su5ţierii >ipomul3 formarea de noi ţesuturiadipoase 6ipodermului3 venele sunt vii5ile su5 piele. pentru a resta5ili formanormală a corpului.0enaţia de sunt prea grasOgrasă7 determină mărirea /n continuare alipomului Aagăţat de vindecare7 adică vindecare suspendată7. $cesta esteun cerc vicios neresc care apare numai la om. Dacă e4istă un con8ict activa5solut de refugiere3 de e4istenţă sau senaţia de a lăsat /n paceA0indrom7 L celulită L agăţată de vindecarea lipoamelor.0emnicaţie 5iologică pentru a mări ţesutul adipos3 consolidarea stratuluide grăsime Aeste 5ine să i gras73 mare3 grasă şi frumoasă7. $nimalulcare pare mare are şanse de i5Endă /n lupta pentru supravieţuire3 pentru ase impune. Jn caul omului 9 impunerea respectului.

Kesutgras din

piele



+i




9on!ict uşor de autodevalorizare $n raport cuamplasarea tendonului implicat.

De exempluI nu am mersul destul de feminin# nu amscrisul frumos# nu pot să fug destul de repede# acestlucru e mult prea greu pentru mine#

autodevalorizarea instrumentiştilor 0pian# chitară#vioară# etc.1

'ecroza tendonului. 2endinoză O microsuri $ninteriorul sau pe marginile tendonului. +uptura0parţială sau totală1 de tendon# de exempluI rupturatendonului lui chile 0xează muşchii gam%ei pecălc"i# are un rol foarte important $n mers# alergare#sărituri şi echili%ru1.

8ocar Hamer 08H1 $n măduvacere%rală#dreapta.

Necroatendonului3partea st"ngă acorpului.8iecare muşchischeletic are c"teun tendon laam%ele capete#care face legătura$ntre muşchi şi os.2endoanele sunt alcătuite din %re al%e# groase şirezistente# ind sla% vascularizate. &rice mişcare a

corpului# de la simpla plim%are p"nă la ridicareagreutăţilor# are loc deoarece contracţia muşchilor are caurmare o tracţiune pe tendoane# care vor producedeplasarea oaselor. <igamentele sunt tot structuri delegătură# alcătuite din %re al%e şi care leagă oasele unulde altul şi menţin articulaţiile. Bunt mai su%ţiri şi mai puţinelastice dec"t tendoanele.

+imp

,erioadacicatriării(ic lul de noapte vagotonia &utonia L

normotonia

ritm normal iOnoapte ,rogramsimpaticotonic

Gn faza de refacere adică de vindecare# areloc um!area şi re$ncărcarea de necroză.

2endinită 0in!amaţia tendonului1. 2enosinovită 0in!amaţia tecii tendinoase#care izolează# prote(ează şi lu%riazătendonul1. )n cazul asocierii unui3Bindrom4 - creşterea um!ăturii.

& u t o n i e



Bemnicaţie %iologicăI consolidareatendoanelor.

%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 necroa organului postcon ctua aa ,( Lnecroa 5iologic 9 re acerea necroe mu t p care

(ria epileptoidă


+imp

,erioadăcon8ictiială n

i e



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer !?

con8ictiială(iclul de noaptevagotonia


& u t o n

NecroacartilauluiA(6ondroporosisDysc6ondroma3partea stEngă acorpului.(artilaul este unţesut conunctivsemidur3nevasculariat3situat la nivelularticulaţiilor3 lanivelul

e4tremităţilor

(on8ict uşor de autodevaloriare /n raport cu locul cartilauluiimplicat. De e4emplu7nu suntdestul de 5ună73 nu sunt destul desta5il3 nu sunt destul de 8e4i5il /naceastă pro5lemă3 nu sunt destulde receptiv3nu am avut coloană verte5rală7să spun adevărul3 să9mi recunoscgreşeala sau incapacitatea mea3nu am /ndemEnare destulă3 nusunt /n stare să prind7 O să /ndepărte7 ceva sau pe cineva.


O ,rogram vagotonic

,roliferarea cartilaului L6ipercondroă L condrosarcom. (u0indrom7apare um8area e4cesivă aarticulaţiilor3 gută.


Necroa cartilaului3 găuri Aca şi /ncaşcavalul elveţian73 artroă.Hernie de disc 9 lum5ago3lom5osciatică3 gonartroă3spondiloă3 etc.

'n caul recăderilor3 creşterea cartilaului /n faa de vindecare va şi maiaccentuată şi mai dureroasă3 putEnd conduce la pro5leme funcţionaleAreumatism degenerativ3 poliartrită reumatoidă3 spondilită anc6iloantă3etc.. 0ingura modalitate de reolvare nec6irurgicală3 /n acest ca3 estemişcarea 9 fără /ncărcare 9 a segmentului afectat Akinetoterapie3 datorităfaptului că /n natură funcţionalitatea creeaă organul7. $stfel3 creierul vao5serva că /n punctul respectiv3 cartilaele crescute /n e4ces se freacă una decealaltă sau c6iar 5loc6eaă segmentul /n poiţii nefuncţionale şi va ordona

oprirea proliferării celulare a cartilaului.osoase şi /n alte puncte strategice ale sc6eletuluiunde neteimea şi elasticitatea sunt necesare.0tructura cartilaului nu este aceeaşi /n totsc6eletul3 distingem astfel tipuricartilaul 6ialin3 situat la suprafaţa articulară aoaselor3 /n peretele laringelui şi al tra6eii şi lanivelul cartilaelor costaleM preintă o elasticitateredusă.cartilaul elastic3 preent /n pavilionul urec6ii.cartilaul 5ros3 situat la nivelul discurilorintervete5rale şi /n structura articulaţiilor.

0emnicaţie 5iologică pentru a /ntăricartilaul.


+imp


n i e




p,erioadacicatriării(iclul de noapte vagotonia &utonia L



& u t o n

(on8ict deautodevaloriare cu privire lamo5ilitate. De e4emplu3 persoananu este capa5ilă să fugă Apicioaresau nu este /n măsură să se apere.&4istă o strEnsă inter9relaţie cucorte4ul motor cere5ral. Nu pot sămă agăţ de ceva. Nu pot să măferesc de ceva Amuşc6ii spatelui.& prea mult pentru mine. 0im5olicam rămas /n starea perple4ă3 mi9a căut faţa73 am rămas cu guracăscată7.

Necroamusculaturiistriate3 parteastEngă acorpului.

*ocar HamerA*H /n măduvacere5rală3 a8at /n imediataapropiere areleuluicorespunătoroaselor3 şi /ncorte4ul motorcere5ral3dreapta.

Necroa musculaturii striateAatroerea muşc6iului.De e4emplu Necroa muşc6iuluiinimii.

Refacerea necroei cu 6ipertroemusculară. $tenţie3 um8aresemnicativă cu 0indrom73diagnosticată de multe ori /n moderonat ca sarcom muscular.0emnicaţie 5iologicăconsolidarea musculaturiipentru /ncordare sau efortsuplimentar.

)n medicina convenţională# terminologiaeste complet amestecată 0lipseşteexplicaţia cu privire la cauza care stă la

%aza simptomului1. 9e-a fost anterior numitpoliomielită 0deşi virusul corespunzător nu afost găsit niciodată1 este numit acum MBsau <B# sau paraplegie 0care are nu are ocauză mecanică# deoarece canalul verte%raleste $ncă intact1. Diferitele denumiri sereferă e la atroe musculară# e laparalizie musculară. )n ciuda cunoştiinţelordo%"ndite despre cortexul motor cere%ral şidespre ta%loul clinic al necrozei miocardice#nimeni nu a $nţeles cu adevărat cum săclasice aceste condiţii# nici din punct devedere psihologic# organic# cere%ral şi cusiguranţă nici din punct de vedere evolutivsau $n legătură cu cele trei straturi

germinale. De exemplu# nimeni nu poateface distincţie $ntre răspunsurile diferite alemusculaturii netede şi striate cu privire lacele două faze ale programului %iologic.

%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 necroa organuluinecroa 5iologic

*aa reolvării con8ictuluiL faapostcon8ictuală Afaa ,( L

vagotonia9 refacerea necroei Amultiplicare

celulară

n i e



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer !?2





,rogramsimpaticotonicNecroa

miocardică acavităţii dreptea inimiiAe4cepţie3pentru că peparcursulevoluţiei a avutloc răsucireainimii originale.%usculaturastriată a inimiirepreintă BC

din masamuscularăcardiacă3alcătuindpereteleventricular alinimii.1entriculeleconţin şimusculaturănetedă3 /nproporţie de!C Aveicere5elul.

,rocesul sedesfăşoarăstrict /nconformitate culateralitateastEngă şidreaptă. ,rinurmare3 /n caulunei persoanedreptace5iologic3necroamiocardică pe

partea dreaptăreultă dintr9un

Gnelulvalveitricuspide

*ocar HamerA*H

9 /n parteadreaptă amăduveicere5rale pentrumiocardul dreptAe4cepţie3pentru că peparcursulevoluţiei a avutloc răsucireainimii originale.

9 /n corte4ulmotor3dreapta.XXXXXXXXXX

con8ict de copleşire Aoprimare3sufocare3 5iruire3 supunere3apăsare completă /n legătură cumama sau copilul. De e4emplu3astm 5ronşic e4piraţii e4tinse3respiraţie şuierătoare Aveicon8ictele corte4ului motor3partea dreaptă a ectodermului. Jnfaa postcon8ictuală apare criaepileptică. (on8ict de copleşire /nlegătură cu partenerul la o

persoană stEngace 5iologic.

,rogram vagotonic (riăepileptică infarct miocardic Aal

musculaturii cavităţii drepte ainimii L atac epileptic almusculaturii cardiace 5rilaţieatrială3 crampe ale muşc6iuluicardiac şi3 de o5icei3 cu tensiunearterială crescută AatEt /n

& u t o n

triu drept

ventriculdrept

triu drept.triu st"ng

Gnelulvalvei%icuspid


ventriculdrept entricul st"ng

triust"ng

Gnelulvalvei%icuspide

ventriculst"ng

Necroele miocardice se devoltă /ntimpul faei active. &le sunt de o5iceidetectate /n timpul criei epilepticeacute3 atunci cEnd apare ataculepileptic al musculaturii striate ainimii.aorte cEt şi /n artere3 şi ta6icardie Ainima 5ate rapid7. 0trict vor5ind3 acesttip de atac de cord Ainfarct miocardic epileptic ar tre5ui să e a5ordat /ncoloana roşie a ectodermului3 deoarece miocardul este3 de asemenea inervatdin corte4ul motor Ainfarct miocardic epileptic. De o5icei3 termenul deinfarct miocardic7 este corect iar patologii nu /l pot trece cu vederea /ntimpul disecţiei. (u toate acestea3 caua infarctului este necunoscută. $şacum se /ntEmplă adesea3 această teorie s9a transformat rapid /ntr9o dogmă. Jnceea ce priveşte infarctul miocardic3 teoria spune că necroa muşc6iului

cardiac este reultatul unor tul5urări circulatorii3 cauate de o ocluie aarterelor coronare. $ceastă interpretare a fost total greşită- Jntr9o necroămiocardică cu paraliia musculaturii striate3 camera inimii nu este deloclegată de arterele coronare3 ci mai degra5ă de lateralitatea dreaptă şi stEngă3la mamăOcopil sau /n caul unor pro5leme cu partenerul3 ind /ntotdeaunaasociată cu con8ictul %ă simt complet copleşit7 /n legătură cu mama3 copilulsau partenerul. Nu e4istă o altă particularitate. 'niţia/3 centrul7 Ainima aconstat din două tu5uri. De9a lungul evoluţiei3 tu5urile s9au răsucit /n scopulde a asigura un spaţiu pentru circulaţia pulmonară. (a urmare a răsucirii3tu5ul original drept a devenit cavitatea stEngă a inimii iar tu5ul original stEnga devenit cavitatea dreaptă a inimii. $şa9numitul infarct miocardic este criade epilepsie L atac de epilepsie3 care apare /n timpul faei postcon8ictuale anecroei miocardice. %usculatura cavităţii drepte a inimii este din punct devedere funcţional strEns legată dediafragma stEngă3 care este musculatura şefă utiliată /n respiraţie.

musculatura 5ronşică 9 partea stEngă.(u contracţii ale diafragmei3 aerul Aprin respiraţie şi sEngele venos estepompat /n piept A/n atriul drept3 prin venele cave /n sincroniare cu aspirareadin cavitatea cardiacă dreaptă 9ventricolul drept3 prin artera pulmonară. Jnconsecinţă3 infarctul cavităţii cardiace din partea dreaptă apare adesea /mpreună cu un atac de epilepsie al diafragmei stEngi3 /n care reultă apneeAoprirea temporară a respiraţiei. +erapie terapie de şoc L proceduri cu apărece. 'nfuie analeptică pentru a spriini respiraţia.


(ria epileptoidă


+imp

.DHBi

Necroa

n i e







,rogramsimpaticotonic(on8ict legat

deincapacitateapersoanei de a9şi marcateritoriul. Dee4emplu

*ocar HamerA*Hinteremisfericdreapta

a /n corte4ulmotor

5 /n măduva

Necroa musculaturii striate asncterului e4tern al veicii urinare.0ncter veical desc6is /n perioadasimpaticotoniei şi3 de asemenea3 /nperioada criei epilepticeAsimpaticotonie specială. ,ierdereacontrolului voluntar al sncterului

păstra cEinele3 nepoţii3 copii3 serviciul3 casa3 etc.3 mama care simte că /şipierde copilul cEnd acesta vrea foarte des să meargă la 5unici3 femeiacare simte că9şi pierde partenerul3 femeile care nasc şi consideră copilul

Necroasncteruluiveicii urinareAparteamusculaturiistriate asncteruluiveical3 stEnga.&4cepţiemicţiuneaiologicăeliminareaurinei3 cEndrela4areamusculaturiiAsncterului nu se datoreaă necroei. 1eica urinară este un organ muscularcare colecteaă urina provenită de la cei doi rinic6i prin intermediul

ureterelor şi o elimină prin intermediul uretrei3 atunci cEnd depăşeşte oanumită capacitate. ,eretele veicii urinare este format din muşc6iuldetrusor Amuşc6i neted care comunică cu uretra prin sncterul veicalintern Aalcătuit din 5re musculare netede3 cu control involuntar şi prinsncterul veical e4tern Aalcătuit din 5re musculare striate care preintă şicontrol voluntar.#rina se acumuleaă treptat /n veică3 unde muşc6iul detrusor se destinde3cuprinEnd o cantitate de urină cEt mai mare AaungEnd pEnă la 2= 9 @ml3 fără să9şi modice /nsă presiunea conţinutului3 deoarece pereţii veicali /şi pot adapta uşor lungimea musculaturii. +ensionarea peste un anumitpunct a pereţilor veicali determină creşterea 5ruscă a tensiuniiintraveicale3 detrusorul se contractă /n mod re8e4 producEnd sau nuevacuarea urinei3 /n funcţie de acceptarea conştientă a acestui act. Reţinereaconştientă a urinei este realiată prin contracţia sncterului e4terncomandată de nervul ruşinos intern. Drept urmare3 veica se adapteaăre8e4 la o capacitate urinară crescută. "dată actul micţiunii consimţit3 veicaurinară se contractă prin impulsul parasimpatic care3 contractă detrusorul şirela4eaă sncterul intern3 cel e4tern ind rela4at prin scăderea tonusuluinervului ruşinos. %icţiunea poate autată de contracţia musculaturiia5dominale care3 prin creşterea presiunii intraveicale poate provocavoluntar micţiunea şi cEnd aceasta nu a atins un nivel critic.

& u f o n

,rogram vagotonic

Refacerea musculaturii necroate asncterului veical3 /n faa vagotonică.După faa de vindecare3 sncterulveicii urinare este mai puternic decEt /nainte. Rela4area musculaturiisncterului veicii urinare /n timpulvagotoniei Acu sau fără ,<0.&4cepţie sncterul veicii se /nc6ide /n perioada vagotoniei şi se desc6ide /n perioada simpaticotoniei şi a crieiepilepticeO epileptoide. $cesta estemotivul pentru care urineaă /n timpulcriei epileptoide Asimpaticotonie /nfaa de vindecare.

Btratmuscular

0emnicaţie 5iologică a aveasucientă urină pentru a marcateritoriul.

Bncterul uretralextern 0$n diafragmaurogenitală1

Bu%mucoasă

Btrat

muscular

dventice

,eritoneu

&ricii ureterale

2rigonul

Bncterul uretralintern

ApiteliultranziţionalMucoasă

YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY

%anifestarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului A faa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa

organului /nacest ca

con8ictului5iologic

creier 9 *H simpacotonie 9 necroa organului postcon8ictuală A faa ,( Lvagotonia 9 refacerea necroei

(riaepileptoidă

9on!ict sever dedevalorizare desine. *n con!ictspecic deautodevalorizareafectează oanumită parte ascheletului. Deexemplu# pentru

<ocalizareafocarului Hamer08H1 se face $nfuncţie dediferiteleconţinuturi alecon!ictului şi demanifestarea lor

$n diferitele

'ecroza ţesutului osos 03găuri $n os41.<ocalizarea osteolizei depinde de tipulexact de autodevalorizare. AxempleIosteoliza craniului şi coloanei cervicaleIautodevalorizare intelectuală 0nedreptate#constr"ngere# dizarmonie# etc.1. Depresiade hematopoieză 0anemie1.n această fază# nu există nicio durere# şirareori apar fracturi osoase spontane#

Adem osos cu $ntindere de periost# careprezintă un risc mare de fracturi spontane.Dureri acute din cauza sensi%ilităţiiproduse de $ntinderea de periost#diagnosticate ca reumatism la persoaneleadulte şi ca proces ziologic la copii# $nperioada de creştere.+ecalcicarea osteolizei# numită $n modgreşit osteosarcom# deşi acest proces este

$




"steolia osoasă L decalciere osoasă O pierderea de masă osoasă 0osteoporoză1# partea st"ngăa corpului.&sul prezintă $n structura sa două părţi componenteI ţesutul osos compact 0partea exterioară a osului#caracterizată prin duritate1 şi ţesutul osos spongios0partea interioară a osului1. <a exterior osul este acoperit de un strat protector - periostul# stră%ătut denumeroase vase sangvine şi nervi. Gnteriorul osului este alcătuit din măduvă osoasă# cu rol $nproducerea componentelor s"ngelui.9omponenta de %ază a ţesutului osos compact este osteonul# cunoscut şi su% numele de BistemHarvesian. 8iecare Bistem Harvesian are o structură cilindrică formată din patru părţiI

- canalul Harvesian 0canal central care conţine vasele de s"nge şi nervii1- lamelele 0inele concentrice care alcătuiesc o structură puternică formată din săruri minerale şi %re decolagen1

- lacunele 0osteoplastele O spaţiile mici dintre lamele# conţin osteocite şi osteoclaste1- canalicule 0canale mici care conectează osteoplastele $ntre ele# prin care nutrienţii a(ung la osteoplaste iar su%stanţele nefolositoare sunt eliminate1.

Uesutul osos spongios nu conţine osteoni. )n locul acestora există o reţea de 4coloane4 numite tra%ecule# care conţin lamele# lacune# canaliculi şiosteocite. <a unele ţesuturi osoase spongioase spaţiile dintre tra%ecule sunt umplute cu măduvă osoasă roşie.Jn medicina convenţională3 găurile osoase Aosteoporoa sunt clasicate ca metastae osoase73 c6iar dacă sunt contrare multiplicăriicelulare3 avEnd loc o topire7 Anecroare celulară. se vedea diagrama scheletului pentru localizarea osteolizei# specică ecărui tip de con!ict.

(ria epileptoidă




simpaticotonic

r +,rogramvagotonic

,erioada transpiraţiei ,erioadacicatriării

& u t o n i e

p po femeie cu organe care pentru că periostul furnizează un scut de

autodevalorizare legat de partener se va transforma $ntr-o osteoliză $n osulumărului st"ng 03nu am reuşit să am un partener41.,entru o femeie dreptaceI 3'u sunt o mamă %ună. 9opilul meu a murit pentru cănu i-am acordat atenţie4.

ziologic $n refacerea fracturilor osoase0calus1.<eucemia O creşterea numărului tuturor

celulelor sanguine imature# la $nceput $nspecial al leucocitelor 0leucozei1.+eumatism comun $n cazurile $n careosteoliza este aproape de articulaţie.,e parcursul con!ictului# vasele de s"ngecare se dilată $n timpul vagotoniei# $ncep ase umple cu ser 0s"ngele se diluează1.+ezultatulI pseudo-anemie cu scădereahematocritului 0numărul hematiilor dintr-unvolum de s"nge1. 9u 3Bindromul4 are loc ocreştere a um!ăturii 0dureri acute cauzatede $ntinderea periostului1 şi apar mai multecomplicaţii $n vindecarea oaselor. 8aza devindecare osoasă ̂ con!ict activ legat deexistenţăPrefugiere 03Bindrom41 O gută 0cu

creşterea cantităţii de uree din serulsanguin1.Bemnicaţie %iologicăI consolidareaoaselor. După faza postcon!ictuală#osul este mai puternic dec"t $nainte.

(on8ictele autodevaloriării A($D şi diferitelelor localiări

F

)n generalI- Uesut adipos# con(unctivI 9D uşor-9artila(e# 2endoaneI 9D uşor-mediu-anglioni limfatici# vase limfaticeI 9D mediu



F

5I

C

5:I

5CI

5>5;I

57I5FI

5=I

Q O OO O

56I

;I

5

anglioni limfatici# vase limfaticeI 9D mediu

-&aseI 9D grav.

<ocalizarea osteolizei depinde de tipul exact de autodevalorizare.

+ipuri de autodevaliare 9 e4emple5. &steoliza craniuluiI devalorizare intelectuală de sine 0nedreptate#

constr"ngere# dizarmonie# etc1. De exempluI o hotăr"re (udecătorească total neloială 0$n raport cu mama# copilul sau cupartenerul1# 3nu sunt destul de deştept4.

. &steoliza or%itei 0glo%i oculari1I de exemplu# 3ochiul tău aratăca cel al unui monstru4# 3ai ochii %ul%ucaţi4.

:-F. &steoliza mandi%uleiI 3a nu putea să muşte4# la propriu 0%ătr"nii

cu dinţii sla%iPştir%i# persoanele cu afecţiuni dentare1# sau lagurat 0persoana care# de răz%unare şi-ar muşca şeful# partenerulsau părinţii1.

=. &steoliza coloanei verte%rale cervicaleI autodevalorizare intelectuală 0nedreptate#constr"ngere# dizarmonie# etc1.De exempluI persoana căreia nu-i vine să creadăce se $nt"mplă $n viaţa ei 0$n raport cu mama#copilul sau partenerul1# persoană care nu estesatisfăcută de lungimea g"tului său. ,atologieIspondiloza cervicală.

&steoliza sternuluiI de exempluI după mastectomie sau intervenţiichirurgicale la inimă sau plăm"ni# femeie care se devalorizeazădatorită s"nilor prea mici# persoană care este nemulţumită că aresternul proeminent.

F

5I

> &steoliza costalăI du



mastectomie o femesimte 3devalorizată4

parte# se teme deinegalitatea s"nilor.5:I

5C Ll

0E i55

5; . 8G 5> .

55k L.Hi 9 v; 5 5F

57`?

5=

&steoliza coloanei verte%rale toraciceI 9D indcă cezona toracelui nu este 3$n regulă4# de exempluI femes"nii foarte mari# persoane cu pro%leme cardiace# pedevalorizate că sunt prea $nalte.

56I

;I

5

&steoliza coloanei verte%rale lom%areI 9D care afectea

$ntreaga personalitate.De exempluI 3 Munca mea de-o viaţă 0pentru copiii mei pentru soţul meu1 este distrusă4# 3nu sunt %un de nimic4capa%il să o%ţin un loc de muncă4# 3n-am nicio valoare4#destul de %un pentru un anumit lucru4.Bt"ngaI

<ateralitate %iologică dreapta 0<LD1I 9D $n legăturămama sau copilul.<ateralitate %iologică st"nga 0<LB1I 9D $n raport cu

partenerul. DreaptaI<LDI 9D $n raport cu partenerul.<LBI 9D $n legătură cu mama sau copilul.

5;. &steoliza coloanei verte%rale sacrate şi coccigieneI de exemplu 9Ddin cauza hemoroizilor# 3nu am de ce să mă reazăm4# 3nu am nici unspri(in4.

55.&steoliza osului pu%ianI 9Dsexual. De exempluI 3'u suntvaloroasă $n pat4.

:

5I



Bt"ngaI<LDI 9D $n legătură cu mama sau

copilul. De ex.I %ăr%atul se temecă este incapa%il de a se reproduce 0impotenţă1. <LBI9D $n raport cu partenerul. De ex.I 3Bunt frigidă4femeie la menopauză# nefertilă.

DreaptaI<LDI 9D $n raport cu partenerul. De ex.I soţul nu-şi poate satisface soţia din punct devedere sexual din cauza e(aculării premature.<LBI 9D $n legătură cu mama sau copilul. De ex.I %ăr%atul se simte important dacă sereproduce# femeia care crede că nu poate să nască.

5.&steoliza umăruluiI )n general# 9D $n relaţia cu prietenii.&steoliza capului humeral - dreapta.

<LB la femeieI 9D mamăPcopil 03m greşit ca mamă. 9opilulmeu a avut un accident indcă am fost neatentă.41<LB la %ăr%atI 9D tatăPcopil 03m greşit ca tată. 9opilul meu adevenit narcotic.41<LD la %ăr%at şi la femeieI 9D legat de partener 03BoţiaPBoţul aplecat# indcă nu am fost un soţPsoţie %unPă.41

&steoliza capului humeral - st"nga<LB la femeieI 9D cu partenerul 03'u mă pot ierta pentru că l-am umilit pe soţul meu $n faţa prietenilor.41<LD la femeieI 9D mamăPcopil. 03'u am timp să-mi vizitez%unica la ospiciu.41

<LD la %ăr%atI 9D tatăPcopil 03)ntotdeauna l-am preferat pe unul din copii mei#

65:

5CI

5>I

5;

575FI

5=I

;I

5

negli("ndu-i pe ceilalţi. cuzaţiile lor sunt (uste.41



5:.&steoliza cotului. 9D# deoarece se a!ă $n imposi%ilitatea de a ţineo persoană. De exemplu# un iu%itPiu%ită nu-s capa%il să-mi fac locca să a(ung unde doresc# persoana devalorizată de (ocul sportiv pecare-l practică 03cotul tenismanului4# (ucătorul de golf1.

5F-5=. &steoliza m"iniiI 9D legat de ne$ndem"nare 03M-am tăiat. mfost prea st"ngaci $n a folosi cuţitul 41



fost prea st"ngaci $n a folosi cuţitul. 1M"na st"ngăI

<LDI 9D $n legătură cu mama sau copilul 03'u pot să o $ngri(esc pe mama.41<LBI 9D $n raport cu partenerul 03'u pot să-l ţin l"ngă mine.41

M"na dreaptăI<LDI 9D $n raport cu partenerul 03'u gătesc ca soacra mea.41<LBI 9D $n legătură cu mama sau copilul 03'u pot să $m%ăiezsingură %e%eluşul.41

5C. &steoliza pelvisului. De ex.I femeia crede că nu poate avea copiideoarece pelvisul ei este prea mic.

5>. &steoliza colului femuralI 9D legat de incapacitatea de a $ndura.,ersoană cu <LDI

,artea dreaptăI 9D $n raport cu cei din (ur 03'u sunt capa%ilăsă promovez41,artea st"ngăI 9D $n raport cu mamaPcopilul 039opilul meumă $nne%uneşte. 'u mă mai pot ocupa de altceva.41

,ersoană cu <LBI,artea dreaptăI 9D $n raport cu mamaPcopilul 03'u mă pot stăp"ni deoarece copilulmeu nu a promovat.41,artea st"ngăI 9D $n raport cu cei din (ur 03Bunt incapa%ilă de a mă $mpăca cu soţul

meu. M-a rănit prea mult.41

-

"

F

&steoliza osoasă ischialăI incapacitatea de a aveasau de a poseda ceva.,artea st"ngăI

<LDI $n legătură cu mama sau copilul 03'u-i potoferi copilului meu orice # indcă nu am destul41



!?B Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer

;.&steoliza oaselor gam%eiI 9D legat de incapacitatea de a mă mişca destul de repede. De exempluI

5C

5>I

56

5

5

5:

<LBI $n raport cu partenerul 03'u am timp destulsă stau mai mult cu soţul meu deoarece tre%uie

să lucrez.41,artea dreaptăI<LDI 9D $n raport cu partenerul 03'u mai pot cu soţul meu# indcă a murit.41<LBI 9D $n legătură cu mama sau copilul 03'u-i pot oferi mameiatenţia cuvenită deoarece tre%uie să mă ocup de familia mea.41

5;

57

;I

5F

5=

9ondilul

lateral

56. &steoliza genunchiuluiI 9D legat de performanţă zică. De ex.I3dacă voi rapid# voi c"ştiga turneul.4Bt"ngaI

,ersoană cu <LDI 9D $n legătură cu mama sau copilul 0'usunt destul de 3rapid4 pentru a ţine pasul cu ul meu $ndomeniul informaticii.1

,ersoană cu <LBI 9D $n raport cu partenerul0'u sunt destul de %unăPrapidă la activităţilesportive1

9ondilul

medial

,latoulti%ial

DreaptaI,ersoană cu <LDI 9D $n raport cupartenerul 0'u sunt destul de 3rapidă4 casă-l c"ştig $n faţa 3adversarelor.41,ersoană cu <LBI 9D $n legătură cu mama sau copilul 0Lunica

este devalorizată că nu mai ţine pasul cu nepoţii c"nd merge cuei $n parc.1

-

"

persoana care nu este capa%ilă să ţină pasul cu informaţiile primite# cu partenerul# persoana care nupoate face faţă cerinţelor de la servici.Bt"ngaI

,ersoană cu <LDI 9D $n legătură cu mama sau copilul,ersoană cu <LBI 9D $n raport cu partenerul.

F



!U2 Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer

DreaptaI,ersoană cu <LDI 9D $n raport cu partenerul.

,ersoană cu <LBI 9D $n legătură cu mama su copilul.5.&steoliza glezneiI 9D legat de incapacitatea de a lucra# dansa# %alansa# a mă menţine $n echili%ru 03'u

pot merge la %al indcă mi-am luxat glezna4# 3am două picioare st"ngi4 c"nd dansez cu parteneraPpartenerul# nu sunt capa%il să răspund cerinţelor familiei şi al mamei $n acelaşi timp# nu pot să merg laservici deoarece sunt $n gips# persoană recăsătorită care nu poate să corespundă exigenţei copilului dinprima căsătorie şi al actualei familii# persoană care nu-şi găseşte echili%rul $ntr-o anumită situaţie deviaţă1.

,ersoană cu <LDI 9D $n legătură cu mama sau copilul ,ersoană cu <LBI 9D $n raport cupartenerul.

DreaptaI,ersoană cu <LDI 9D $n raport cu partenerul.

,ersoană cu <LBI 9D $n legătură cu mama sau copilul.2A'UGAJ &steoporoza oaselor poate apare şi $n zonele apropiate organelor diagnosticate cu modicări canceroase sau organelor care ausuferit intervenţii chirurgicale# datorită devalorizării persoanei $n raport cu zona afectată. De exempluI mastectomie totală sau parţială#lipoame şi ganglioni limfatici scoşi# liposucţie# histerectomie# etc.

5CI

5>I

56I

5

C

7

ioI

5I

5:I

57

;I

5FI

5=

Bt"ngaI

*aa postcon8ictuală. !. >eucemia \ recalcierea



(ria

Diagrama con8ictului de autodevaloriare Nu mă pot aprecia7. n faa devindecare leucemie

2. Renormaliarea0semnicaţia %iologică estela sf"rşitul fazeipostcon!ictuale1.

Be opreşte recalcierea.Be opreşte leucemia.&asele devin mai groase şimai puternice dec"t $nainte.Z



Bac periostalI dureri la ridicare din cauzapresiunii interne locale existente $n os. Bcopuldurerii este repausul piciorului. )n cazul $n caresacul periostal este perforat sau surat# calusulse $ntinde la ţesutul $ncon(urător# provoc"nd unosteosarcom.

epileptoidă

9reştere $nt"rziată aeritrocitelor 0hematiiOglo%ule roşii1# F-Csăptăm"ni dupăleucemie.A+G2+&9G2&RW

+enormalizare

Autonia O normotoniaBimpaticotoniePvagotonie normală +itm

ziPnoapte

H% Ohemoglo%ină# AriO eritrocite#<euco O leucociteH[ O

+imp

8ormarea de calus um!area transudativă aţesuturilor $ncon(urătoare# datorită periostului3pseudotrom%oză4.

9reştere $nt"rziată a



0emnicaţia 5iologică de la sfErşitul faei ,(

Din cauza expansiunii vaselor sanguine $ntimpul fazei postcon!ictuale - pseudoanemieIH% =gK# Ari 5.> mill.# <euco 5=;;. H[ 5=K+estaurarea osteolizei osoase. +ecalciere.&ase mai puternice dec"t $nainte 3grupspecial4I celule roşii poliglo%ulie O Aritrocitoză1#celule al%e 0leucemie1.

9reştere $nt"rziată aeritrocitelor# F-Csăptăm"ni dupăleucemie. A+G2+&9G2&RW

)n normotonie# s"ngele este compus dintr-o su%stanţă fundamentalăinterstiţială 0plasma1# $n care se găsesc elementele gurate 0celule mature# care nuse mai divid1I

- glo%ulele roşii 0eritrocite sau hematii1 - a căror funcţie principală este transportul deoxigen# cu a(utorul unei proteine numită hemoglo%ină 0are la %ază un pigment deer1# care le conferă culoarea roşie.

- glo%ulele al%e 0leucocite1 - polinucleare# limfocite şi monocite.- plachetele sangvine 0trom%ocite1 - participă la hemostază# adică totalitatea

l it i h iil



proceselor ce permit oprirea hemoragiilor.Măduva osoasă este o su%stanţă semilichidă# prezentă $n interiorul oaselor

plate# responsa%ilă pentru producerea tuturor elementelor gurate ale s"ngeluiIglo%ule roşii# glo%ule al%e şi plachete. <a originea elementelor gurate coexistă $nmăduva osoasă celule stem pluripotente# a!ate $n diverse stadii de maturare.stfel# $n măduva osoasă se găsesc eritro%laşti 0celule precursoare ale glo%ulelorroşii1# leuco%laşti 0precursoare ale leucocitelorI limfo%laşti pentru limfocite#mielo%laşti pentru polinucleare1 şi megacariocite 0precursoare ale plachetelorsangvine1.

De la celulele tinere şi p"nă la cele mature# se produc o serie de evenimente%iologice a căror totalitate poartă denumirea de hematopoieză# sau genezaglo%ulelor sangvine.

stfel# $n cazul unui ,LB $n s"ngele uman apar - $n diferitele etape ale ,LB - pe l"ngă elementele gurate mature şiprecursoarele acestoraI leuco%laşti# eritro%laşti şi megacariocite.

Becţiunea 5 0faza de con!ict activ1 - anemie# leucopenie şi trom%openie -fenomene care apar datorită necrozei ţesutului osos şi a măduvei osoase.9ontracţia vaselor sanguine datorită adrenalinei şi noradrenalinei secretate $n fazade simpaticotonie. )n timp ce osul se necrozează $n acelaşi timp apare şi anemiapersoana devenind o%osită 0cu insomnii1# fără vlagă# epuizată# fără poftă dem"ncare şi pierdere $n greutate. Bensul %iologic al acestor simptome este capersoana să nu se mişte pentru a nu-şi fractura oasele şi scăderea $ncărcăriioaselor.

Aste %ine de menţionat că aşa-zisa anemie este o pseudoanemie# şi se poate

o%serva $n toate fazele vagotonice# de refacere. )n vagotonie vasele sanguine şilimfatice se dilată şi astfel creşte diametrul lumenului vascular şi implicit volumulsanguin# chiar de c"teva ori faţă de faza simpaticotonicăJ1.

Becţiunea 0faza postcon!ictuală - faza transpiraţiei1 - rezolvareacon!ictului# se intră $n vagotonie# venele şi arterele se dilată# organismulreţine mai mult lichid şi s"ngele se diluează. cest volum extra va umplutde aşa- zisul ser al s"ngelui# altfel spus plasmă sanguină. +ezultatulI $ntr-ounitate de volum# s"ngele va apare mult mai diluat şi elementele gurate $n




număr scăzut dar $n realitate nu este anormal 0datorită faptului că numărulhematiilor mature nu scade1. )n această aşa-zisă pseudoanemie şi

pseudoleucopenie 0anemie falsă- datorată faptului că $ntr-o unitate de volum de s"nge# numărul lor este

scăzut1 $n realitate# numărul glo%ulelor roşii 0mature1 nu mai scade $ncontinuare.,acientul este foarte o%osit 0este $n vagotonie1# cu stări de fatiga%ilitate# dar de(a are poftă de m"ncare. 2rom%openia 0numărscăzut de trom%ocite1I s"ngele este mai !uid# pacientul s"ngerează uşor sau este hemoragic.

2A'UGAI dacă cel $n cauză se sperie de faptul că are hemoragie# acest lucru poate să-i creeze un con!ict 4al s"ngelui4 sau4al s"ngerării4 0vezi splina1.9onsecinţa o reprezintă scăderea drastică a trom%ocitelor# astfel pacientul intră $ntr-un cerc viciosJ )n cazurile acestea# tre%uieocolită panica deoarece ea cauzează cele mai grave con!icteJ cest interval se diagnostichează cu leucemie de 3tipul 40leucemie mieloidă

- acută şi cronică1# datorită faptului că numărul leuco%lastoamelor 0$ncă1 nu creşte.)n continuare# anemia si trom%openia continuă# dar numărul leucocitelor creste. 9"t timp aceste noi leucocite sunt imature#se numesc leuco%lastoame. cestea răm"n incomplet dezvoltate datorită faptului că organismul nostru le foloseşte pentu aumple surileP crăpăturile oaselor $n procesul de reconstrucţie# prin formarea calusului. De fapt# leuco%lastoamele se numescimature deoarece sunt incapa%ile să se $nmulţească.

)n ciuda faptului# că aici nu este proliferare celulară mitotică# medicina academică 3ştiinţică4 denumeşte apariţialeuco%lastoamelor ca ind periculoasă# adică malignă consider"nd-o un proces cancerigen. )n concluzie# medicina academică secontrazice pe ea $nsăşi 0leuco%lastomul nu se poate reproduce singur dar apariţia lui este considerată cancer malign1.

Deci# creşterea numărului leuco%lastoamelor este semnul vindecării osoase 0cu c"t con!ictul a fost mai mare# cu at"t maimulte leuco%lastoame vor apare $n faza de vindecare1.

GmportantI numărul leucocitelor normale 0glo%ule al%e1 este scăzut# şi totuşi răm"ne $n parametri normali - numărul ridicatal leuco%lastoamelor imature nu au niciun efect asupra lor. Deci# $n această fază doar numărul leuco%lastoamelor creşte nu şi

numărul leucocitelorJ <eucemia este semnul $m%ucurător că a $nceput din nou producţia de s"nge $n măduva osoasă. )n fazaaceasta de vindecare# se o%servă leucemia datorită faptului că pacientul se simte $n special o%osit# 3%olnav4. Be crede şi s-acrezut că# din cauza leucemiei persoana acuză fatiga%ilitate deşi leucemia# $n faza aceasta# reprezintă fenomenul de $nsoţire alvagotoniei.

0ecţiunea Afaa postcon8ictuală < 9 faa cicatriării - $nfuncţie de intervalul de timp al perioadei con!ictuale# $nmulţirearapidă a hematiilor va $ncepe la F-C săptăm"ni după terminarea

primei faze de refacere a osului. ceste glo%ule roşii noi suntincapa%ile să se $nmulţească şi se numesc normo%lastoame

0eritro%lastoame1. Line$nţeles că medicina academică şi acesteglo%ule roşii# incapa%ile de $nmulţire# 3imature4 le consideră

maligne 0eritrocitoza O creşterea numărului normo%lastoamelor1. Gncazul $n care şi numărul leuco%lastoamelor şi cel al



cazul $n care şi numărul leuco%lastoamelor şi cel alnormo%lastoamelor este foarte ridicat 0un con!ict foarte putenic de

devalorizare de sine1# hematologii denumesc această 3%oală4eritroleucemie care# conform o%iceiului standard al medicineiştiinţice# se $ncearcă reprimarea ei cu o cantitate imensă de

3otravă celulară4 0chemoterapia1.Gn perioada acestui interval# $n cazul $n care pacientul se mişcă sau

$şi $ncarcă mecanic osul# este posi%ilăproducerea fracturilor spontane 0dacă faza activă a con!ictului a durat timp $ndelungat1.Liologic# pacientul este oprit - prin durere periostală# slă%ire# o%oseală - de a efectua oactivitate zică# tocmai pentru a reduce posi%ilitatea fracturării oaselor. ceasta estesemnicaţia %iologică a durerilor din oase.

0ecţiunea @ Afaa renormaliării - pacientul depăşeşte zona periculoasă.<euco%lastoamele şi normo%lastoamele rămase imature sunt prelucrate $n splinăşi cat# $n vederea distrugerii şi reutilizarii acestora. &rganismul $ncepe săproducă glo%ule roşii mature şi numărul trom%ocitelor se normalizează. Be

$ncheie faza de vagotonie 0o%oseală# slă%ire1 datorită faptului că s"ngelenormalizat - $n ceea ce priveşte compoziţia lui - va asigura o mai %ună oxigenaredetermin"nd o stare de %ine generală.

9onforr

!T@


(ria epileptoidă


+imp.DHBi

(i l l d t t i & t i,erioadatranspiraţiei


,rogram agotonic

t o n i e





transpiraţiei cicatriării

*ocar HamerA*H /n parteafrontală amăduveicere5raledreapta.

(on8ict dedevaloriare desine Adesu5apreciere.(on8ict legat de incapacitatea dea muşca3 atEt /n sens propriu cEtşi la gurat.De e4emplu #n 5ăiat sla5 şisensi5il este 6ărţuit şi umilit /nmod constant la şcoală de cătrecolegii mai puternici din clasă.$dultul care /ncă locuieşte cumama prea autoritară. Nu sunt

destul de 5un. $m mandi5ulaneaspectoasă şi provoc repulsie.Nu pot să termin acest lucrudeoarece sunt prea sla5.

"steolia dentineiAgauradentinei3 carie9 partea stEngăa danturii.Dentina este o su5 stanţă asemănătoare cu osul3a8ată su5 smalţ şi care alcătu ieşte cea mai mareparte a dintelui. &a /nconoară şi prote eaă nerviişi vasele de sEnge3 mai e4act pulpa Adin coroanăşi rădăcina dintelui. Dentina transmite impulsuridureroase şi se poate repara singură.,entru a sc6im5a culoarea dintelui3 este necesarăsc6im5area culorii dentinei. (uloarea dentinei este

gri9al5ă sau găl5uie3 nu un al5 pur. ,etele pot produse de 8uor sau anti5iotice administrate /nperioada de devoltare.


#lcerarea ţesutului osos al dentinei cuformarea de găuri /n interiorul dintelui.$cestea sunt vii5ile foarte uşor peradiograe iar clinic determinămodicarea culorii dintelui.

smalţul

dentina

pulpa

gingia

osul

canalul radicular

,rogram vagotonic

Recalciere cu calus. Dintele devinemai ferm şi mai puternic. Găurile dindentină /ncep să e dureroase la /nceputul faei postcon8ictuale.$tunci3 cEnd dentistul lucreaă lagaura dintelui Apentru a o plom5a3devitalieaă sau c6iar e4tragedintele3 deşi acesta s9ar autovindecat cu durere temporară.0indromul7 devoltă in8amareadentinei.

0emnicaţie 5iologică /ntărireadentinei.

& u

9*+G&RG22AJ Dantura mandi%ulară răspunde con!ictelor referitoarela alţii 0colegii de servici# şcoală# copil# părinţi# prieteni# societate# etc.1con!icte care au sensul de a prinde# de a apropia# a $nsuşi.Dantura maxilară este afectată de con!ictele de devalorizare $nlegătură cu partenerul# cu sensul de nu pot să termin această legătură03să o rod4P 3să o tai4P3să o muşc41.





p


simpaticotonic

& u

t o n i e

r +,rogramvagotonic9on!ict de

autodevalorizare0desu%apreciere1.Bunt afectaţiganglioniilimfaticicorespunzătoricu aceeaşi zonăa

8ocar Hamer 08H1 $n aceeaşi locaţiecu releul părţiicorespondente ascheletului0oasele1 $n măduvacere%rală# dreapta.

Bistemul limfaticconţine vaselimfatice 0prezente

$n ţesuturi# $ntre

celulele şicapilarelesanguine1#ganglioni şi organelimfoiderepartizate $ndiverse regiuni alecorpului.Doar sistemul nervos central# oasele# dinţii şi măduvaosoasă sunt lipsite de sistem limfatic. anglionii limfaticisunt mici aglomerări celulare de formă rotun(ită# distri%uiţisu% formă de ciorchini de a lungul vaselor limfatice. 8iecareganglion este compartimentat $n mai mulţi foliculi limfatici%ogaţi $n glo%ule al%e# cum sunt limfocitele şi macrofagele.anglionii limfatici au rol esenţial $n ltrarea limfei.9irculaţia limfei se face dinspre ţesuturi spre s"nge# prinintermediul valvelor şi datorită contracţiei muşchilor neteziai peretelui vaselor# ind a(utată şi de musculatura striatăa corpului. <imfa este captată $n ţesuturi de capilarelelimfatice şi condusă la ganglioni. După ce a fost ltrată# eaeste evacuată spre spaţiile interstiţiale. 9apilarele limfaticeo colectează din nou pentru a o direcţiona spre inimă.

scheletului osos. 8iecare ganglionlimfatic aparţine unui anumit os.utodevalorizarea de sine este puţinmai uşoară dec"t $n cazul $n care ar

afectat chiar osul corespunzător. DeexempluI femeile care se devalorizeazăcă au pilozitate excesivă $n zonainghinală sau axilară. ,ersoană careface infecţii respiratorii foarte des.8emeia care nu poate opri avansurileunui %ăr%at.

Necroaganglionuluilimfatic - parteast"ngă acorpului. ăuri $nganglioniilimfatici.

'ecroze 0ăuri1. anglionii limfaticirăspund $n acelaşi mod precum oasele. <amicroscop# un astfel de ganglion limfaticarată precum 3caşcavalul elveţian4. )ncazul unui con!ict $ndelungat pacientul vaprezenta imunitate scăzută# creştereagrăsimilor $n s"nge.

$+&NK'&- )n ,LB asociat cu 3Bindrom4pacientul va intra $ntr-un cerc viciosdezvolt"nd limfedem 0Alefantiazis O

$ngroşarea anormală a unor segmentecorporaleI mem%re superioare şiinferioare1. )n cazul exciziei chirurgicale aganglionilor limfatici# apariţia limfedemuluinu mai reprezintă un ,LB. )n cazulrecăderilor apar 3petricate4 la nivelulganglionilor limfatici 0O depozite de calciu#de consistenţă dură# pietroasă# cu aspectde cretă1.

+econstituirea necrozei. <imfadenita Oum!area ganglionilor limfatici afectaţi0semn pozitiv de vindecare1. şa-numitulMor%us Hodgkin O ganglion limfatic um!atca urmare a mitozei celulare.tenţieJ ceastă proliferare celulară diferăde 3ganglionul limfatic %enign4 O a%ces0colecţie de puroi1 la nivelul ganglionuluilimfatic um!at# datorită suprasolicitării0medicamente# chimicalele alimentare#toxine#etc.1 şi $n cazul $n care un organ

$nvecinat# condus de creierul vechi# se a!ă $n faza de refacere. )n acest caz# nu existănicio mitoză celulară. Be recurge de o%iceila drenarea chirurgicală a ganglionului.)mpreună cu 3Bindromul4 duce lacreşterea# $n continuare# a edemelorganglionare.Bemnicaţie %iologicăI consolidareaganglionilor limfatici# care devin mai mari dec"t

$nainte 0din punct de vedere %iologic# unganglion limfatic mai mare este mai %enecdec"t unul mai mic1.




(ria epileptoidă


+imp.DHBi

(iclul de noapte &utonia L,erioadatranspiraţiei

u t o n i e

,rogramvagotonic





transpiraţiei

(on8ict dedevaloriarelegat de one6otarEre. Dee4emplueliminareadintr9o cursădatoritădirecţiei saupoiţieigreşite. Nu m9am orientat destul

de 5ine. Nu am adoptat o poitie destul de fermă /nfaţa şefului. Nu am răspuns cerinţelor prietenului

meu. 0unt devaloriată datorită deciiei greşite pecare am luat9o. el specialiat /n sintea anumitor6ormoni steroii. Pona glo9 merulară produce6ormonii mineralocorticoii Aaldosteron cu rol /nmenţinera ec6ili5rului dintre sodiu3 potasiu şi apă.Pona fasciculată secretă 6ormonii glucocorticoiiAcortiol care cont roleaă capacitatea organismuluide a transforma alimentele /n energie autEnd corpulsă reacţionee la stres. Pona reticulată produce6ormonii androgeni A6ormoni se4uali masculini.(ortiolul este un 6ormon steroidian implicat /nrăspunsul la stres3 prin creştera tensiunii arteriale şia glicemiei. $cţioneaă ca un antagonist al insulinei3crescEnd gluconeogenea Aprocesul de sinteă a

glucoei din proteine realiat la nivelul catului şilipolia Adescompunerea grăsimilor /n procesuldigestiei3 diminueaă activitatea sistemului imun3reduce activitatea de formare a oaselor şi creşteecacitatea catecolaminelor Aadrenalina3noradrenalina.

Necroacorte4uluisuprarenal 9corticosuprarenala3 stEngaAglanda adrenalăL organ limfoidGlandacorticosup9rarenalărepreintăpartea perifericăa galndei

adrenale3 indformată din treistraturi3 ecaredin

*ocar HamerA*H /n parteade traniţie dela meencefalspre măduvacere5ralăAmedulla3occipital3dreapta.


Necroa corte4ului adrenal senaţiede o5oseală cauată de scădereae4creţiei de cortiol. $cest lucrustopeaă organismul de a o lua pe ocale greşită. $şa9numita 5oală$ddison. &a apare atunci cEndglandele adrenergice Asuprarenalele3localiate /n partea superioară arinic6ilor3 nu produc cantităţisuciente de 6ormoni3 /n specialcortiol şi mai rar aldosteron.(ortiolul acţioneaă asupramaorităţii organelor şi esteimportant pentru funcţionareanormală a organismului.

& u

zona corticală

glandaadrenalădreapta

zona medulară

rinichi rinichi

glandaadrenalăst"nga

,rogram vagotonic

Refacerea corte4ului adrenal necroatprin formarea de c6isturi /n

corticosuprarenală3 care pot atingemărimea unui pumn. După o perioadăscurtă de timp c6isturi /ntărite şisupraproducţie de cortiol A\aldosteron. Jn poda vagotonieiorganismul A/n cola5orare cu 6ipoa3creşte nivelul de cortiol3 care prevedecondiţia de /ntorcere pe drumul cel5un7 şi care se poate asocia cu6irsutism Apiloitate e4cesivă lafemei. 0indromul (us6ing3 numit şi6ipercorticism. A&ste o anomalie rarăcare apare atunci cEnd organismuleste e4pus la o cantitate mult preamare de cortiol.

0emnicaţie 5iologică creştereaproducţiei de cortiol care prevedecondiţia de /ntorcere pe drumul cel5un7.


(ria epileptoidă


(iclul de noapte &utonia L

,rogram





simpaticotonic

,rogramvagotonic

Necroa splineiAgăuri /n splină.0plina esteorganul limfoidcel mai mare3ind situată /npartea stEngă acorpului3 su5re5ordul costal.După osplenectomieAe4tirpareac6irurgicală a

splinei altganglion limfaticparaaortic vecin /şi asumă toatefuncţiile splineiAde stocare atrom5ocitelor.

(on8ict deautodevaloriare de sineasociat cusEngele.De e4emplu3 imposi5ilitatea de alupta din caua unei răni mari cesEngereaă. 0Engerarea şicon8ictul legat de o rană3con8ictul legat de o transfuie desEnge sau con8ictul legat dediagnosticul de cancer de sEngeAcreierul nostru nu poate face

diferenţa /ntre transfuia desEnge3 donarea de sEnge şisEngerare. Jmi este scEr5ă desEnge. %i9a luat tot... O7%i9a suptşi ultima picătură de sEnge...7

*ocar HamerA*H /n măduvacere5ralădreapta parieto95aal.

tra%ecule

capsulasplinei

tra%ecule şivene

pulpasplinei

noduli

limfatici

0plina este de fapt3 un ganglionlimfatic special. Jn timpul faei decon8ict activ necroa splinei şiapariţia trom5ocitopeniei Ascădereanumărului de trom5ocite determină6emolie Ascăderea capacităţii decoagulare a sEngelui cu un DH0 care3de o5icei3 /ncepe cu o sEngerareseveră ce duce la scăderea 5ruscă atrom5ocitelor. $cestea din urmădispar din circulaţia periferică. 0cop5iologic pentru a preveni otrom5em5olie a unui vas de sEnge

Ao5strucţia unui vas de sEnge prinmigrarea unui trom5Oc6eag de sEnge-

Q t 1iFM' .r[ Q QhM

r . . a . M O f - » - .

» i ’* e

După ce rana s9a vindecat3 numărultrom5ocitelor creşte imediat- Jntimpul faei de con8ict activ3transfuiile de sEnge nu au niciunsens3 iar /n timpul faeipostcon8ictuale3 sunt inutile. Jn plustransfuiile de sEnge sau diagnosticulde cancer sanguin7 pot declanşa unnou DH03 atunci cEnd transfuiile suntasociate cu sEngerări. Jn timpul faeide vindecare3 necroa din splină estereumplută. 0plina se um8ă /n modsemnicativ splenomegalie

Acreşterea /n volum şi greutate asplinei3 ceea ce repreintă un semn5un- " operaţie este necesară numai /n caul /n care este vor5a despre uncon8ict sever şi de lungă durată.Jn recăderi con8ictuale Apacientultrăieşte mai multe ,<0 consecutivedatorită depunerii de ţesut /n plus /nonele necroate3 apare >imfomulHodgkin.

0emnicaţie 5iologică scopul5iologic al splinei mărite se a8ă lasfErşitul faei postcon8ictuale iar3 cae4cepţie3 semnicaţia 5iologică 9trom5ocitopenia3 are loc /n timpulfaei de con8ict activ Apentru apreveni trom5em5olia. Jn mod

similar3 scopul 5iologic al6ipertensiunii arteriale are loc /n faaactivă a con8ictului 8uid.


(ria epileptoidă


+imp

3DH0. .R.(.



,rogram vagotonic ,lacă de

u t o n i e




ritm normal iOnoapte,rogram simpaticotonic

Necroa peretelui arterial3 /n special aintimei A5rele elastice interne şie4terne asemănătoare structural cu5rele elastice din musculaturastriată. %usculatura netedă esteinervată din partea stEngă ameencefalului. $utomat apare un ,<0simultan al musculaturii netede avaselor arteriale3 aceasta devenindmai groasă3 /n scopul de a preveni operforare a peretelui arterial.

loc sc6im5ul de gae respiratorii3 iar pe de altă parte /n tot restul corpului3 unde se producsc6im5urile materiale cu ţesuturile. ,eretele arterelor este format din trei tunici internă

Aintima3 medie şi e4ternă Aadventicea.+unica internă este foarte su5ţire3 ind formată dintr9un singur strat de celule turtite 9endoteliu compara5il cu cel care căptuşeşte cavităţile inimii Aendocardul. &4cepţie 'ntimaarterelor coronare cu arcul aortic şi carotida care sunt descendente ale arcului faringian3 şisunt formate dintr9un epiteliu scuamos foarte sensi5il.+unica milocie este cea mai devoltată ind formată din 5re elastice şi musculare netede3dispuse circular. +unica e4ternă este o teacă vasculară3 formată din 5re elasticelongitudinale3 şi din 5re conunctive longitudinale şi o5lice. ,rintre acestea se mai găsesccapilarele sangvine şi 5re nervoase. Jntre cele trei tunici se găsesc elemente de legătură3astfel /ncEt /ntreg peretele formeaă un tot unitar.Jn peretele arterelor de cali5ru mare3 tunica medie este alcătuită din 5re elastice pe cEndla arterele mici Aarteriole3 ea este formată din 5re musculare netede. $rterele milociidispun de am5ele feluri de 5re.(a urmare a acestor deose5iri structurale3 arterele mari sunt e4tensi5ile şi elastice3 pe cEnd

cele mici sunt contractile. (End inima aruncă /n circulaţie3 la momentul sistolic3 o marecantitate de sEnge aorta ind elastică /şi măreşte diametrul lumenului pentru a primi /ntregul volum. Jn acest fel ea /nmagaineaă potenţial o parte din energia de e4pulie acordului. După ce ventriculii se rela4eaă şi valva aortică se /nc6ide3 energia potenţială setransformă /n cinetică prin revenirea aortei la dimensiunile iniţiale şi volumul sanguin su5presiune este /mpins /nainte.

Necroa vaselorde sEngearteriale3 parteastEngă acorpului.$rterele suntvase prin carese transportăsEngele3 pe de oparte laplămEni3 undeare

(on8ict de devaloriare desine3 /n relaţie cu onaafectată. De e4emplu nusunt destul de 5un deoareceam o5ligaţii. %ă simt /ncătuşat. Nu am picioaredestul de frumoase.

*ocar HamerA*H /n măduvacere5rală3 /nona carecorespundecon8ictuluispecic deautodevaloriare3 dreapta.

,rogram vagotonic ,lacă deaterom refacerea peretelui arterialprin inltrarea intimei cu lipide şicolesterol3 cu depuneri de 5rină şisăruri de calciu.$cest proces de refacere este denumitşi ateroscleroă. Jnţelegerea noastrăanterioară cu privire la originea sa afost greşită.Jntr9un con8ict /ndelungat sau /nrecăderi3 depunerile necesare refaceriiperetelui arterial pot 5loca lumenulvascular Aarteriopatie o5literantă.<iologicul face faţă acestei situaţii prindevoltarea circulaţiei colaterale Anoitraiecte vasculare.

0emnicaţie 5iologică consolidareaperetelui vasului arterial3 /n special aintimei Atunica internă.

& u

mm3/0<

%an estarea (onţinutul *ocar Hamer /n9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *Hnecroa 5iologic


+imp


u t o n i e



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer !U



9on!ict special de autodevalorizare0nu este at"t de profund ca $n cazularterelor1. De exempluI & femeiedreptace %iologic# răm"ne $nsărcinatăpe neaşteptate şi vede $n copil o3povară4 li%ertatea ei ind %rusclimitată.9iclistul care se devalorizează $ntimpul concursului.

8ocar Hamer 08H1 $n măduvacere%rală#dreapta. +eleuleste $n aceeaşizonă ca releulpărţiicorespunzătoarescheletului 0os1.

Bemnicaţie %iologicăI pentru aconsolida pereţii venelor# $n special pecei ai intimei.

&


'ecroza venelor. De exemplu# la venelepicioruluiI venele 3creţe4# aşa-numitele3vene varicoase4# $n faza de con!ict activ.Dacă primul con!ict este de acest gen#varicele nu sunt vizi%ile. 9u recădericon!ictuale 0vindecare suspendată1varicele apar din nou 0pro%a%il că implicămusculatura netedă a venei# inervată deaceeaşi parte a trunchiului cere%ral1.@enectazii şi fragilitate capilară. )ntr-uncon!ict $ndelungat $n faza activă apareulcerul venos prin asociere cu con!ictulteritorial al zonei afectate.

Necroa vaselor de sEnge venoase3 partea stEngă a corpului.,rin vene are loc $ntoarcerea s"ngelui la inimă. Datorită adaptării lor la condiţiile ziologice necesare pentru realizarea acestei $ntoarceri# structuravenelor se deose%eşte de cea a arterelor# deşi $n fond şi ele au aceeaşi origine şi acelaşi mod de organizare. Btructural venele prezintă un pereteformat din trei tunici 0internă# mi(locie şi externă1 ind mai su%ţire şi mai puţin rezistent dec"t peretele arterial.

2unica internă este formată dintr-un endoteliu ce căptuşeşte lumenul venelor şi dintr-un strat con(unctiv cu %re elastice dispuse $n formă de reţea.Gntima formează $n interiorul venelor nişte pliuri semilunare numite valvule venoase 0vene valvulare - $n care s"ngele circulă de (os $n sus veneavalvulare - fără valve semilunare# s"ngele circulă de sus $n (osI carotida# etc.1&4cepţie Gntima venelor coronariene este un descendent al arcului faringian# şi este formată dintr-un epiteliu scuamos foarte sensi%il 0veziectodermul1.

2unica mi(locie este %ogată $n %re con(unctive şi săracă $n %re elastice şi musculare 0orientate longitudinal şi o%lic1. 2unica externă este maigroasă dec"t cea medie şi conţine pe l"ngă %rele con(unctive şi elastice şi elemente musculare. <u"ndu-se $n considerare adaptarea structurală avenelor $n comparaţie cu cea a arterelor# se poate spune că ele sunt 3acumulatoare de volum4 spre deose%ire de artere# care sunt 3acumulatoarede energie4.

)n timpul fazei postcon!ictuale# veneledilatate devin mai groase 0varice1.)ngroşarea venelor este adeseoridiagnosticată drept trom%o!e%ită 0coagulărisanguine intravasculare $nsoţite de reacţiiin!amatorii $n peretele venos1. )n realitate#este vor%a despre vindecarea pereteluivenei afectate. 9eea ce răm"ne suntvaricele groase. 9u 3Bindrom4 vena devineşi mai groasă.

+rom5oavenoasă

9urgereas"ngelui

@alve

2rom%0cheag1

YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY

%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictului faa9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 necroa organului postcon ctua aa ,( Lnecroa 5iologic 9 refacerea necroei Amultiplicare

(ria epileptoidă

+imp


(iclul de noapte &utonia L ,rogrami &

u t o n i e



pvagotonia normotonia ritm

normal iOnoapte ,rogram

simpaticotonic

vagotonic &

(on8ict deautodevaloriare3afecteaăvasele limfaticecorespondentecu aceeaşi onăa

*ocar HamerA*H /n măduvacere5rală 9dreapta3 /nfuncţie departicularitateacon8ictului deautodevaloriar

Necroa peretelui vasului limfatic.Jntr9un con8ict /ndelungat sau /nrecăderi succesive apare limfedemulAacumularea limfei /n ţesutulinterstiţial primar A6ipoplaiavaselor limfatice L devoltareinsucientă a vaselor limfatice sausecundar Aruperea vaselor limfatice.

simt atacată şi nu pot să mă apăr Aatacul poate sim5olic 9 cuvinte3acue3 gesturi3 etc. sau real 9 medicamente3 su5stanţe to4ice3 etc.

Necroa vaselorlimfatice3 parteastEngă acorpului.0istemullimfatic esteconstituit dinprecapilare3capilareAlimfaticeiniţiale3precolectoare şicolectoare.

,recapilareledenesc o reţea prin ţesutul interstiţial3 orientată spre capilarele limfatice prin care suntdiriate preferenţial lic6idele e4travaate /n intersitiţii. (apilarele limfatice sunt canaleendoteliate care au un capăt /nc6is /n deget de mănuşă şi sunt situate /n imediatavecinătate a venelor.0tructural3 vasele limfatice preintă trei tunici ca şi venele. 'ntima preintă valvule dispusela distanţe diferite /n funcţie de cali5rul vasului. $cestea conferă aspectul unui 7şirag demărgele7 vaselor limfatice prin strEmtorile şi dilatările care caracterieaă limfangiomulAdistanţa dintre două valvule3 acestea avEnd rolul de a /mpiedica re8u4ul limfei. *i5relemusculare netede situate /n tunica medie a vasului colector sunt organiate /n spirale şi seinseră de o parte şi de alta a punctelor de inserţie a valvulelor. #mplerea la ma4im a unuilimfangiom /nc6ide valvula su5iacentă3 /mpinge pereţii vasului şi o desc6ide pe ceasupraiacentă3 realiEnd astfel circulaţia limfei /ntr9un singur sens.

Refacerea necroei vaselor limfatice.Jngroşarea vaselor limfaticeAlimfangita. Jn caul unui con8ict /ndelungat sau /n recăderi succesivepoate apare o5strucţia vasuluilimfatic ce duce la instalarealimfedemului. $socierea cu0indromul7 determină accentuareaedemelor Aelefantiais L /ngroşareaanormală a segmentelor corporaleafectate.0emnicaţie 5iologică pentru aconsolida vasele limfatice.

9apilarelimfaticeanglionlimfatic

@aselimfatice

9irculaţiapulmonară

Uesutinterstiţial

9irculaţi

asistemică

,lasmasanguină<imfă9apilarelimfatice

a 9 YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY


(ria epileptoidă


(iclul de noapte &utonia L r +


& u t o n i e



pvagotonia normotonia ritm


simpaticotonic

r +,rogram

vagotonic

&

NecroaovarianăinterstiţialăAţesutulconunctiv 9ovarul stEng&varul este glandasexuală femininăpereche# situată $npelvis# cu o du%lăfuncţie secretoareIexternă0producător alovulelor1 şi internă

0secretă estrogeni

Aste vor%a despre un con!ict dedevalorizare# e $n legătură cu opierdere profundă - moartePpărăsire0copil# soţ# părinte# prieteni# animalfavorit1# e legat de un con!ict ur"t#pe (umătate genital cu privire la un%ăr%at. De exempluI mama care şi-apierdut copilul $ntr-un accidentprovocat de ea. 8emeia părăsită decătre iu%it.

8ocar Hamer 08H1 $n partea occipital-%azală a măduveicere%rale#dreapta# adiacentămezencefalului0creieruluimi(lociu1.

'ecroza ovariană# care de o%icei treceneo%servată# cu excepţia cazului $n careovarul afectat de necroză este descoperitde un histopatolog. Deoarece necroza#scade producţia de estrogen# poateprovoca menstruaţii neregulate# poategenera s"ngerări sau amenoree 0a%senţaciclului menstrual1. cest lucru diferă deamenoreea hormonală indirectă mediatăcere%ral 0cortexul cere%ral1# care esterezultatul unui con!ict sexual retrăit ca uncon!ict teritorial# şi implică releul coluluiuterin din emisfera cere%rală st"ngă 0veziectodermul1. )n cazul unui focar Hamer $n

măduva cere%rală# vor%im despre oamenoree hormonală directă. 9u3Bindromul4 apare aşa-numitul 3ovarsurat4.

care determină caracterele sexuale secundare şi tipul constituţional feminin1. Aste lipsit de peritoneu0acesta este prezent doar la nivelul hilului ovarului# ca o continuitate a epiteliului de acoperire de pesuprafaţa ovarului1. Din punct de vedere structural# ovarul este alcătuit dinI epiteliu de acoperire0epiteliul germinativ al lui Ealda?er1# al%ugineea 0ţesut con(unctiv dens# neorientat# care la zona decontact cu foliculul matur formează stigma O locul de rupere al al%ugineei pentru eli%erarea ovulului1#medulara ovarului 0situată $n centru şi $ncon(urată aproape complet de corticală# este formată dinţesut con(unctiv lax# %ogat vascularizat1 şi corticala ovarului 0componenta cea mai dezvoltată#prezintă stroma con(unctivă şi formaţiunile parenchimatoase1.

re loc refacerea necrozei. Deoarece ovarulnu este $ncapsulat# chisturile ovariene pot de diferite mărimi. ceste chisturi sunt mai

$nt"i lichide# apoi se $ntăresc. Bunt umplutecu hormoni mezodermali# producători deţesut. ,"nă acum# chisturile ovariene deacest fel au fost diagnosticate $n modincorect drept 3cancer ovarian4 iar uneorichiar 3dezvoltare rapidă de cancerovarian4# indcă estrogenul mezodermalproducător de celule multiplică primul chistlichid.Bemnicaţie %iologicăI pentru a creşteproducţia de estrogenpentru a arăta mai t"nără

pentru $m%unătăţirea ovulaţiei# astfelfemeia are posi%ilitatea de a răm"ne $nsărcinată mai repede.

"dată cu faa de vindecare Afaa postcon8ictuală3 c6istul ovarian se ataşeaă de organelevecine pentru a se alimenta cu sEnge. $cest proces este interpretat /n mod incorect precumo creştere invaivă7. Dar3 de /ndată ce creşterea a fost asigurată de aproviionarea cupropriul sEnge3 el se desprinde de ţesuturile /nconurătoare şi formeaă o capsulă solidă caredevine parte integrantă a ovarului3 producător de 6ormoni se4uali. (6istul /ntărit Adoarc6istul3 nu şi ovarul- poate uşor /ndepăr tat c6irurgical Adupă B luni de la oprirea creşteriic6istului3 dacă este deranant3 mai mare de B cm. #n fenomen deose5it de interesant esteendometrioa7 Aproliferarea mucoasei uterine /n afara uterului3 /n cavitatea pelvină care3 /n

conformitate cu literatura de specialitate3 produce estrogen. $cest lucru nu a fost niciodatăe4plicat. Jn preent3 ştim că endometrioa7 este reultatul spargerii unui c6ist ovarian alecărui părţi solide aung /n cavitatea a5dominală Adiagnosticată ca %etastaă7. $colo facrădăcini şi formeaă noi c6isturi ovariene mici3 care produc estrogen3 datorită lor aparemitoa de durată.(u 0indrom7 c6isturile se sparg3 cel mai pro5a5il-


+imp


(iclul de noapte vagotonia &utonia Li

,rogramvagotonic &

u t o n i e




,rogram

simpaticotonic

vagotonic &

&ste vor5adespre uncon8ict dedevaloriare3e legat depierdereaAmoartea sau

*ocar HamerA*H /n parteaoccipital95aalăa măduveicere5rale3dreapta3adiacentă

Necroa ţesutului testicularinterstiţial3 cu scăderea nivelului detestosteron Anedescoperită3 deo5icei. 'ntr9un con8ict /ndelungat vascădea calitatea spermeioligospermie Anumăr scăut despermatooii3 astenospermie Ască9

a animalului preferat3 e legat de un con8ict pe umătate genital cu ofemeie Arareori o5servat. De e4emplu 5ăr5atul care simte că femeia

NecroatesticularăinterstiţialăAţesutulconunctiv9 testiculul stEng.>a făt3testiculele suntsituate /na5domen darco5oară /n5ursele scrotale /nainte de naştere. +esticulul preintă două funcţii3 declanşate la pu5ertate funcţia

e4ocrină 9 spermatogenea Aprocesul de formare a spermatooiilor şi funcţia endocrină 9secreţia 6ormonală de testosteron care3 induce spermatogenea ind responsa5il şi deimportantele modicări pu5ertare şi de devoltarea caracterelor se4uale secundaremasculine Apiloitate3 sc6im5area vocii3 repartiţia musculară etc..Din punct de vedere structural /nvelişul testiculului este format din trei tunici tunicavaginală Apreintă două foiţe viscerală şi parietală care delimiteaă /ntre ele cavitateavaginală ce conţine o lamă nă de lic6id3 al5ugineea Aine4tensi5ilă3 de culoare al5 sidee35ogat vasculariată şi tunica vasculară Atapeteă suprafaţa internă a al5ugineei cu careformeaă capsula testicularăM conţine un 5ogat ple4 vascular.,arenc6imul testicular este format din 29 lo5uli cu formă piramidală. *iecare lo5ulpreintă cEte !9 tu5i seminiferi contorţi Aconducte sinuoase la nivelul cărora se desfăşoarăspermatogenea şi un ansam5lu de trei tipuri celulare spermatogoniile3 celulele desusţinere Aţesut conunctiv interstiţial şi celulele interstiţiale >eydig Asecretoare de6ormoni androgeni.XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

0c6ema canalului ing6inal şi a pungilor testiculare /n secţiunesagitală- muşchiul o%lic a%dominal intern

- inelul inghinal superior 0a%dominal

sau profund1

- ligamentul inghinal

- fascia transversă 0endo-a%dominală1

- peritoneul parietal

şi > - inelul inghinal

7 - muşchiul cremaster extern

- inelul inghinal inferior 0supercial şi

su%cutanat1

- cavitatea vaginală

- foiţa viscerală

- foiţa parietală

- testicul

- epididim

- plex vasculo-nervos al testiculului

Refacerea necroei. 'ngroşarea sauum8area testiculului Asimilară cuum8area ovarelor la femei. (6isttesticular eventual /ntărit. $tenţie-$ceasta diferă de punga de lic6id3care este cauată de peritoneuA/ntotdeauna precedat de un con8ictde atac7 /mpotriva testiculului.'n ca de ascită este vor5a despreperitoneul a5dominal cu canaling6inal desc6is3 iar /n ca ul6idrocelului este vor5a despreperitoneul care acoperă testiculul 9tunica vaginală.0emnicaţie 5iologică pentru a /m5unătăţi virilitatea.

- canal deferent

- mezou deferenţial

- traiectul inghinal a -

scrotul

% - dartosul c -

celuloasa d -

%roasa

e - foiţa vaginală parietală

YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY


(ria epileptoidă


(iclul de noaptei

&utonia L ,rogram vagotonic


& u t o n i e



vagotonia normotonia ritmnormal iOnoapte ,rogram

simpaticotonic

&

*n con!ict de devalorizare $n legătură cu apa saualte lichide 0cu excepţia s"ngelui1.De exempluI oexperienţă legată de $nec. B-a spart conducta de apă şi $ntregul apartament esteinundat. 9on!ict de devalorizare legat de infuziePin(ecţie# urinare# lichiditate0%ani1.9on!ict de devalorizare $n legătură cu avalanşaPzăpada.

8ocar Hamer 08H1 $n zona detranziţie dintremezencefal şimăduva cere%ralăoccipitală#dreapta.

8ormarea uneia sau a mai multor necrozede parenchim# %ine delimitate# asociate cuhipertensiune arterială compensatoriepentru a asigura producţia de urină. )nacest caz urina este $nchisă la culoare şi $ncantitate scăzută# conţin"nd s"nge şiproteine.

Necroa parenc6imului renal Aparenc6imulglomerular 9 rinic6iul drept.,arenchimul renal este alcătuit dintr- o zonă centrală#numită medulară şio zonă periferică# numită corticală# diferite ca aspect şi structură microscopică# puternic $ntrepătrunsela nivelul unei linii de (oncţiune cortico-medulară. 9orticala conţine corpusculul renal 0format dincapsula Loman şi glomerulul renal1 şi tu%ii colectori care# $mpreună formează nefronul - unitateaanatomică şi funcţională a rinichiului.lomerulul renal reprezintă un ghem de F-5 %ucle capilare# care rezultă prin diviziunea arterioleiaferente şi care se reunesc la ieşirea din capsulă# $n arteriola eferentă. <a acest nivel are loc ltrareaurinei primare. AxcepţieI nu există $ncrucişare creier - organ.,atologieI glomerulonefrita 0afecţiune renală glomerulară1.

+epararea necrozei# chisturi renale03tumora Eilms41# mai $nt"i lichide# mait"rziu $ntărite 0nefro%lastom1. După 6 luni#chistul $ntărit $ntrerupe legăturile sanguineşi nervoase cu organele vecine. 9histulrăm"ne ataşat numai de rinichi $n zonanecrozei precedente 0gaură1. 2oate vasele0arteră# venă# ureter1 conduc $n gauranecrozată. *rina care este produsă denefro%lastom este eli%erată prin 3gaură40fosta necroză1# de unde este preluată detu%ii renali colectori. Hipertensiuneaarterială revine la normal. 9u 3Bindrom4

chistul devine mare 0pompat cu lichid# se $ntăreşte dacă nu se sparge la $nceput1.Bemnicaţie %iologicăI pentru a

$m%unătăţi capacitatea de eliminare aurinei.

'efronul

ieşirea s"ngeluiltrat ieşirea

s"ngeluiltrat

intrareas"ngeluineltrat

ieşireas"ngelui

ltrat

glomerul

tu%icontorti

oieşireaurinei

Jn caul recăderilor3 /n mod indirect3 este vor5a despre ocreştere a reultatelor tensiunii arteriale A6ipertensiunearterială compensatorie din caua necroei parenc6imuluirenal. ,arado4al3 cEnd rinic6iul este e4tirpat3 tensiuneaarterială se normalieaă temporar3 deşi 5iologiculfuncţioneaă numai cu umătate de parenc6im stEng Arinic6iulrămas. (u toate acestea3 cu un con8ict activ a8at /n curs dedesfăşurare3 /ncepe şi necroa rinic6iului rămas3 determinEndcreşterea treptată a tensiunii arteriale. ,arenc6imul renal nu

preintă /ncrucişare de la creier la organe şi nu depinde delateralitate3 stEnga sau dreapta. Jn acest ca3 reacţioneaăprecum organele din grupul special73 controlate de măduvacere5rală.

ieşirea urinei H Becţiune prinrinichi 9onform descoperirilor Dr. med. +?keeerdvHamer

Detaliunefron


(ria epileptoidă


2imp.DHBi


&utonia L,erioadatranspiraţiei


& u t o n i e

O




vagotonia normotonia ritmnormal iOnoapte

&O,rogram vagotonic,rogram simpaticotonic

'ecroza ţesutului con(unctiv# găuri 0ca $n 3caşcavalul elveţian41.

9on!ict uşor deautodevalorizarelegat deamplasareaţesutului con(unctiv implicat. De exempluI nu sunt $n stare să mă apăr. m un s"nmai mare decat celălalt. )mi curge nasul prea mult din cauza alergiei. Devalorizareatrăită prin expresia 3am două picioare st"ngi4.

Necroaţesutuluiconunctiv3partea dreaptăa corpului.

Uesutulcon(unctivreprezintă ocomponentă ahipodermului# mai exact este vor%a despre %rele de colagen# de elastină sau reticulină# care prin

$ntrepătrundere formează o reţea $n ale cărei compartimente se găsesc adipocitele 0celuleleţesutului adipos1. Aste vascularizat şi inervat.

8ocar Hamer 08H1 $n măduvacere%rală# st"nga.

,roliferare celulară pentru refacereanecrozei# sarcom. 8urunculoză cu %acterii#de o%icei stalococi. 9heloide O acumulareexcesivă de ţesut con(unctiv nou.<a sf"rşitul ,LB-ului ţesutul con(unctiv va mai rezistent $n ceea ce priveştefuncţia sa $n zona afectată.

Bemnicaţie %iologicăI pentru a consolidaţesutul con(unctiv.

%recon(unctive

muşchi

celuleepiteliale

adipocite

epiderm

aderma

%anifestarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 necroa organului postcon ctua aa ,( Lnecroa 5iologic 9 re acerea necroe mu t p care

(ria epileptoidă

(iclul de isimpaticotonia .DHB#

+imp


&utonia Lt i it


J

& u t o n i e



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer !U?


simpaticotonic

Necroaţesutuluiadipos Agras3partea dreaptăa corpului.Hipodermul 0tellasu%cutanea1reprezintă stratul

9on!ict uşor deautodevalorizare

$n legătură cu o

8ocar Hamer 08H1 $n măduvacere%rală#

'ecroza ţesutului adipos. Datorită su%ţieriihipodermului# venele sunt vizi%ile su%piele.

corpului considerată neatractivă. De exempluI senzaţia de a prea sla% sau preagras. )n natură nu există 3prea gras4# animalul este considerat automat sla%J Doaroamenii se văd 3prea graşi4 sau 3prea sla%i4 şi consideră acest lucru ca ind odeformare# 3nu am corp frumos4. Bim%olicI mut"ndu-mă $n altă ţară mă simt străinşi pe toţi $i simt departe de mine. 'u pot să ţin pe cineva aproape de mine datorită

ind format din ţesut adipos şi ţesut con(unctiv. Btratul adipos funcţionează ca un izolator termic0grăsimea nu este un %un conducător electric1 al corpului faţă de mediul exterior şi ind cel maiimportant rezervor de energie pentru corp# aici se stochează sau eli%erează acizii graşi.

J ,rogram vagotonic

<ipomul# formarea de noi ţesuturi adipoasepentru a resta%ili forma normală a corpului.Benzaţia de 3sunt prea grasPgrasă4determină mărirea $n continuare alipomului 03agăţat de vindecare4 adică3vindecare suspendată41. cesta este uncerc vicios neresc care apare numai la om.Dacă există un con!ict activ a%solut derefugiere# de existenţă sau senzaţia de a lăsat $n pace 03Bindrom41 O celulită Oagăţată de vindecarea lipoamelor.

Bemnicaţie %iologicăI pentru a măriţesutul adipos# consolidarea stratului degrăsime 03este %ine să i gras4# 3mare#grasă şi frumoasă41. nimalul care paremare are şanse de iz%"ndă $n luptapentru supravieţuire# pentru a seimpune. )n cazul omului - impunerearespectului.




&utonia L ,rogramvagotonic &

u t o n i e





simpaticotonic

vagotonic

9on!ict uşor de autodevalorizare $nraport cu amplasarea tendonuluiimplicat. De exempluI nu sunt capa%ilsă-mi $m%răţişez nepotul. 'u suntcapa%il să duc at"tea pro%leme $nc"rcă.

8ocar Hamer08H1 $n măduvacere%rală#st"nga.

'ecroza tendonului. 2endinoză Omicrosuri $n interiorul sau pe marginiletendonului. +uptura 0parţială sau totală1de tendon# de exempluI rupturatendonului extensor al policelui 0degetulmare al m"inii - realizează# $n urmacontracţiei muşchiului extensor alpolicelui# opoziţia policelui1.

Necroatendonului3partea dreaptăa corpului.8iecare muşchischeletic are c"teun tendon laam%ele capete#care facelegătura $ntre muşchi şi os. 2endoanele sunt structuri formate din %re de colagen # su%stanţăfundamentală şi puţine celule 0tenocite şi rare %ro%laste1. 8i%rele de colagen sunt paralele# separatede travee con(unctive ne ce constituie endotendonul 0ţesut con(unctiv prin care se realizează aportulvascular şi nervos la fasciculele tendinoase1.2endonul este $ncon(urat de un $nveliş con(unctiv su%ţire -

epitendonul 0sau peritendonul1. cesta este un monostrat de celule mezoteliale ce reprezintăextinderea viscerală a sinoviei form"nd suprafaţa de glisare a tendoanelor !exoare.&rice mişcare a corpului# de la simpla plim%are p"nă la ridicarea greutăţilor# are loc deoarececontracţia muşchilor are ca urmare o tracţiune pe tendoane# care vor produce deplasarea oaselor.<igamentele sunt tot structuri de legătură# alcătuite din %re al%e şi care leagă oasele unul de altul şimenţin articulaţiile. Bunt mai su%ţiri şi mai puţin elastice dec"t tendoanele.

endotendonul

pachet de %resecundar0fascicul1 %rilede colagen

m

pached de%re primar %rile decolagen 0su%fascicul1

Gn!amaţiainserţieitendonului

hilean

Gn faza de refacere adică de vindecare areloc um!area şi re$ncărcarea necrozei.

2endinită 0in!amaţia tendonului1. 2enosinovită 0in!amaţia tecii tendinoase#care izolează# prote(ează şi lu%riazătendonul1. )n cazul asocierii unui3Bindrom4 - creşterea um!ăturii.

Bemnicaţie %iologicăI pentruconsolidarea tendoanelor.

a 9

%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa9 ,<0 in acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 necroa organului postcon8ictuală Afaa ,( Lnecroa 5iologic 9 re acerea necroe mu t p care



&utonia Lt i it

& u t o n i e

r +



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer !UU


simpaticotonic

r +,rogram

vagotonic9on!ict uşor deautodevalorizare

$n raport cu loculcartila(ului implicat. De exempluI 4nu sunt destul de %ună4# nu sunt destul desta%il# nu sunt destul de !exi%il $n această pro%lemă# nu sunt destul de receptiv#3nu am avut coloană verte%rală4 să spun adevărul# să-mi recunosc greşeala sauincapacitatea mea# nu am $ndem"nare destulă# nu sunt $n stare 3să prind4 P 3să

$ndepărtez4 ceva sau pe cineva.

8ocar Hamer08H1 $n măduvacere%rală#st"nga.

'ecroza cartila(ului# găuri 0ca 3caşcavalulelveţian41# artroză. Hernie de disc -lum%ago# lom%osciatică# gonartroză#spondiloză# etc.

NecroacartilauluiA(6ondroporosisDysc6ondroma3partea dreaptăa corpului.9artila(ul este unţesut con(unctivsemidur# nevascularizat# situat la nivelul articulaţiilor# la nivelul extremităţiilor osoase şi $n altepuncte strategice ale scheletului unde netezimea şi elasticitatea sunt necesare. Btructura cartila(uluinu este aceeaşi $n tot scheletul# distingem astfel : tipuriI

cartila(ul hialin# situat la suprafaţa articulară a oaselor# $n peretele laringelui şi al traheei şi la nivelulcartila(elor costale prezintă o elasticitate redusă.

cartila(ul elastic# prezent $n pavilionul urechii. cartila(ul %ros# situat la nivelul discurilor intervete%rale şi $n structura articulaţiilor. YYYYYYYYYYYYYYYYYYY

$9Qş[.m.. o 3

Q

Bemnicaţie %iologicăI pentru a $ntări cartila(ul.

,roliferarea cartila(ului O hipercondroză Ocondrosarcom. 9u 3Bindrom4# um!areexcesivă a cartila(ului# gută. )n cazulrecăderilor# creşterea cartila(ului $n faza devindecare va şi mai accentuată şi maidureroasă# put"nd conduce la pro%lemefuncţionale 0reumatism degenerativ#poliartrită reumatoidă# spondilităanchilozantă# etc1. Bingura modalitate derezolvare nechirurgicală# $n acest caz# estemişcarea - fără $ncărcare - a segmentuluiafectat 0kinetoterapie1# datorită faptului că

$n natură 3funcţionalitatea crează organul4.stfel# creierul va o%serva că $n punctulrespectiv# cartila(ele crescute $n exces sefreacă una de cealaltă sau chiar %locheazăsegmentul $n poziţii nefuncţionale şi vaordona oprirea proliferării celulare acartila(ului.

cartila(erodat

pinteniosoşi

ţesut ososexpus

meniscerodat

%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa9 ,<0 in acestca necroa

con8ictului5iologic

creier 9 *H simpaticotonie 9 necroa organului postcon8ictuală Afaa ,( Lvagotonia 9 refacerea necroei

(ria epileptoidă

2imp



,rogramvagotonic

& u t o n i e





,rogram

simpaticotonic

vagotonic

Necroamusculaturiistriate3 parteadreaptă acorpului.Muşchiul striat0scheletic1 estealcătuit dinfascicule de %recare# la r"ndul lor#conţin %remusculare striate.<a exterior#

muşchiul este

9on!ict deautodevalorizarecu privire lamo%ilitate. DeexempluI nu pot sămă menţin pepoziţie $n faţaşefului. 'u suntcapa%il să-misusţin concepţiileP

8ocar Hamer 08H1 $n măduvacere%rală# a!at $nimediataapropiere areleuluicorespunzătoroaselor# şi $ncortexul motorcere%ral# st"nga.

'ecroza musculaturii striate 0hipotroep"nă la atroerea muşchiului1. DeexempluI necroza muşchiului inimii# herniaa%dominală# platfusul 0piciorul plat1#distroa musculară Duchenne 0muşchiistriaţi atroaţi sunt $nlocuiţi de grăsime şiţesut %ros1.

+efacerea necrozei cu hipertroemusculară 0creştera masei totale amuşchiului1. Uesutului nou format i seatri%uie o reca%lare nervoasă şi vasculară#care va genera spasme şi c"rcei musculari0modalitatea %iologicului de a vericafuncţionalitatea ţesutului regenerat1.tenţie# um!are semnicativă cu 3Bindrom4# diagnosticată de multe ori# $n mod

eronat# ca sarcom muscular.

vederilePcrezul. 'u pot să $naintezpe picioarele mele 0propriile-miputeri1. m inima slă%ită datorită%ătr"neţiiP o%ezităţii.

Bemnicaţie %iologicăI consolidarea musculaturii pentru $ncordare sau efortsuplimentar.

$nvelit $ntr-o mem%rană con(unctivă numită epimisium caretrimite septuri con(unctive $n interior# forme"nd $n (urulfascicolelor# perimisiumul. cesta va trimite septuricon(unctive $ntre %re# solidariz"ndu-le şi form"ndendomisium-ul. YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY

&pimisium Alascia care /nveleşte muşc6iulD

,erimisium A/nveleşte fasciculele de 5re

musculareD &ndomisium A/nveleşte 5rele

musculareD*i5ra musculară$rteră Nerv 1enă

*ascicul de 5re

musculare (apilare

$4onul unui neuron motor

0inapsă AGoncţiuneneuromuscularăD

0arcolema

*i5rămusculară

Jn medicina convenţională3 terminologia estecomplet amestecată Alipseşte e4plicaţia cuprivire la caua care stă la 5aa simptomului.(e9a fost anterior numit poliomielită Adeşivirusul corespunător nu a fost găsit niciodatăeste numit acum %0 Ascleroa multiplă sau $>0Ascleroa laterală amiotrocă3 sau paraplegieAparaliia mem5relor inferioareM nu are o cauămecanică3 deoarece canalul verte5ral este /ncăintact. Diferitele denumiri se referă e laatroe musculară3 e la paraliie musculară. Jnciuda cunoştinţelor do5Endite despre corte4ulmotor cere5ral şi despre ta5loul clinic alnecroei miocardice3 nimeni nu a /nţeles cuadevărat cum să clasice aceste condiţii3 nicidin punct de vedere psi6ologic3 organic3

cere5ral şi cu siguranţă nici din punct de vedereevolutiv sau /n legătură cu cele trei straturigerminale. De e4emplu3 nimeni nu poate facedistincţie /ntre răspunsurile diferite alemusculaturii netede şi striate cu privire la celedouă fae ale programului 5iologic.

a 9




&utonia Lnormotonia ritm &

u t o n i e

r



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer !B


simpaticotonic

&

Necroamiocardică amusculaturiicavităţii stEngi ainimii 0excepţie#din cauză că peparcursul evoluţieia avut locrăsucirea inimiioriginale1.Musculaturastriată a inimiireprezintă 6;K dinmasa musculară

cardiacă# alcătuindpereteleventricular alinimii. @entriculeleconţin şimusculaturănetedă# $nproporţie de 5;K0vezi cere%elul1.

,rocesul sedesfăşoară strict $nconformitate culateralitateast"ngă şi dreaptă.,rin urmare# $ncazul uneipersoane dreptace%iologic# necrozamiocardică pepartea st"ngărezultă dintr-

8ocar Hamer 08H1I $n partea st"ngă amăduvei cere%ralepentru miocardulst"ng 0excepţie#pentru că peparcursul evoluţieia avut locrăsucirea inimiioriginale1.

$n cortexul motor#st"nga.

vena cavasuperioară

auliculdrept

auriculst"ng

triu drept


@entriculdrept @entricul

st"ng

un con!ict de copleşire 0oprimare#sufocare# %iruire# supunere#apăsare1 completă $n legătură cupartenerul. ceastă corelare este

remarca%ilă# deoarece anteriornecroza miocardică a fost văzută caun rezultat al unor tul%urăricirculatorii# cauzat de ocluzia uneiartere coronare. cest lucru a fostcomplet greşit. De exemplu# astmullaringianI inhalare prelungită#g"f"ială la respirat. se vedeacon!ictele cortexului motor -ectoderm.

b

ventricul drept------

n _Ytiiu drept.triu st"ng

Gnelul

valveitricuspide

ventriculdrept ventricul st"ng

Gnelulvalvei%icuspid

triu st"ng

Gnelulvalvei%icuspide

ventricul st"ng

r ,rogram vagotonic

9riză epilepticăI infarct miocardic 0almusculaturii cavităţii st"ngi a inimii 1 Oatac epileptic al musculaturii cardiaceI%rilaţie atrială# crampe ale muşchiuluicardiac şi# de o%icei# cu tensiune arterialăcrescută 0at"t $n aorte c"t şi $n artere1# şitahicardie 03inima %ate rapid41.

*n şoc %iologic imens. Btrict vor%ind# acest tip de atac de cord 0infarct miocardicepileptic1 ar tre%ui să e a%ordat $n coloana roşie a ectodermului# deoarece miocarduleste# de asemenea inervat din cortexul motor 0infarct miocardic epileptic1. Din momentce am%ele# at"t necroza miocardică c"t şi infarctul miocardic# nu au fost corect $nţelese#proliferarea musculară din perioada fazei postcon!ictuale a fost numită 3sarcommiocardic4. 2ermenul de 4infarct miocardic4 este corect# de o%icei# patologii nu $l pottrece cu vederea $n timpul disecţiei. 9u toate acestea# cauza infarctului este

necunoscută. şa cum se $nt"mplă adesea# o teorie s-a transformat rapid $ntr-o dogmă.)n ceea ce priveşte infarctul miocardic# teoria spune că necroza muşchiului inimii esterezultatul unor tul%urări circulatorii# cauzate de o ocluzie a arterelor coronare. ceastăinterpretare a fost $n $ntregime greşităJ & necroză miocardică cu paralizie a musculaturiicavităţii st"ngi a inimii nu este legată deloc de arterele coronare# ci mai degra%ă delateralitate# dreapta sau st"nga# mama P copil sau partener# ind $ntotdeauna asociatăcu con!ictulI 3Bunt complet copleşitPcopleşită4 $n legătură cu mama# copilul saupartenerul. Axistă o altă particularitateI iniţial# inima a fost compusă din două tu%uri. )ncursul evoluţiei# tu%urile s-au răsucit $n scopul de a oferi spaţiu pentru circulaţiapulmonară. stfel tu%ul original drept a devenit cavitatea st"ngă a inimii# iar tu%uloriginal st"ng a devenit cavitatea dreaptă a inimii. şa-numitul infarct miocardic st"ngeste criza epilepticăP epileptoidă 0atac epileptic1 care apare $n timpul fazeipostcon!ictuale a necrozei miocardice a cavităţii st"ngi a inimii 0J1# com%inată adeseacu o necroză a diafragmei drepte cu apnee şi crampe ale diafragmei $n timpul crizeiepileptice. )n consecinţă# infarctul cavităţii cardiace din partea st"ngă apare adesea

$mpreună cu un atac de epilepsie al diafragmei drepte# $n care rezultă apnee 0oprireatemporară a respiraţiei1. 2erapieI terapie de şoc O proceduri cu apă rece. Gnfuzieanaleptică pentru a spri(ini respiraţia.

'ecrozele miocardice se dezvoltă $n timpulfazei active. Ale sunt de o%icei detectate $ntimpul criezi epileptice acute# atunci c"ndapare atacul epileptic al musculaturiistriate a inimii. 'ecrozele miocardice pot amplasate pe partea exterioară amiocardului# $n mi(loc# $n interior sau potchiar să 3treacă prin4 acesta.


& u t o n i e




(on8ict deautodevaloriare legat deincapacitateade a păstrafătul.De asemenea3 de imposi5ilitatea de a păstra penisul ţeapăn /n timpulactului se4ual. De e4emplu femeia care se devalorieaă că este prealargă73 femeia care se devalorieaă din cauă că este /nşelată departener3 femeia care simte că nu poate păstra partenerul Apenisul.Jn caurile de e4cepţie3 sncterul se desc6ide /n timpul faei desimpaticotonie şi /n cria epileptică3 şi se /nc6ide /n timpul faei devagotonie Avei ectodermul.

*ocar HamerA*H

a /n măduvacere5rală

5 /n corte4ulmotorcere5ral3stEnga

Necroa musculaturii cervicale striate.0curgeri uterine de culoareal5icioasă.Jn caurile de e4cepţie Afără necroă3se produce desc6iderea sncterului /ntimpul simpaticotoniei şi a crieiepileptice3 cu diferenţa că nu e4istănici o /ncetinire a peristaltismului3deoarece musculatura striată asncterului răspunde precummusculatura ar6aică a intestinului.

Necroa musculaturii colului uterinApartea striată a musculaturii cervicale. 0ncter cervicalAe4ocol.&4cepţie /n caul /n care nu este necroă 9 orgasmul3 naşterea3menstruaţia.(olul repreintăpartea inferioară a uterului care proemină /n porţiunea superioară a vaginului.&ste format din ţesut conunctivo9elastic şi rare 5re musculare. $re forma unui cilindru şi /n miloc e stră5ătut de un canal numit canalul endocervical care face legătura /n os cuvaginul Ae4ocol şi /n sus cu cavitatea uterină Aendocol. ,rin acest canal trece lic6idulspermatic /n uter3 şi tot pe aici se pierde sEngele la menstruaţie. &4ocolul are aspect diferitpunctiform la femeile care nu au născut Anulipare şi /n fantă transversală la cele care aunăscut.

Refacerea musculaturii cervicaleAmai mult decEt /nainte. 0pasme cudureri la nivelul musculaturii striatea sncterului. 0ncterul cervical3fără necroă3 se desc6ide /n timpuleforturilor depuse pentru a naşte Lcriă epileptică.

0emnicaţie 5iologică pentru a /ntări musculatura cervicală striată3pentru a mai 5ine pregătită pentrufaa de e4pulare a fătului.

2rompa utenna eretele interior al

uterului

&varul

l u tiv ulu

%usculatura cervicală devoltăadeseori crampe /n timpul crieiepileptice3 este vor5a desprespasmele musculare care au loc /nprocesul naşterii copilului. $cest lucruduce de multe ori la o e4pulie dicilă.0ncterul veical şi anal3 ca parte

inelară a musculaturii cervicaleAsncter3 se desc6ide /n timpulsimpaticotoniei Arela4are şi se /nc6ide /n timpul vagotoniei.

a trompei uterine

Becţiunea%roasa

9orpul gal%en nIteu nterr

Mucoauterului

lendocoluli

Ntir eter ( exterr0exocolul1

v. n r ml

i>F'â#.4'/%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa

9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 necroa organului postcon ctua aa ,( Lnecroa 5iologic 9 re acerea necroe mu t p care



&utonia Li i

,rogramvagotonic &

u t o n i e (r

ep

9on!ict dedevalorizare legatde incapacitateapersoanei de a-şimarca sucientteritoriul. DeexempluI copilul

8ocar Hamer 08H1interemisfericst"nga

a1 $n cortexul motor%1 $n măduva

cere%rală# $n zona%azinului.

'ecroza musculaturii striate a sncteruluiextern al vezicii urinare. Bncter vezicaldeschis $n perioada simpaticotoniei şi# deasemenea# $n perioada crizei epileptice0simpaticotonie specială1. ,ierdereacontrolului voluntar al sncterului extern.Micţiune involuntară. Gncontinenţă

+efacerea musculaturii necrozate asncterului vezical# $n faza vagotonică.După faza de vindecare# sncterul veziciiurinare este mai puternic dec"t $nainte.+elaxarea musculaturii sncterului veziciiurinare $n timpul vagotoniei 0cu sau fără,LB1.

$ $



Necroasncteruluiveicii urinare Apartea musculaturii striate a ncterului veical3 dreapta.AxcepţieI micţiunea ziologică 0eliminarea urinei1# c"nd relaxarea musculaturii sncterului nu sedatorează necrozei.@ezica urinară este un organ muscular care colectează urina provenită de la cei doi rinichi prinintermediul ureterelor şi o elimină prin intermediul uretrei# atunci c"nd depăşeşte o anumităcapacitate. ,eretele vezicii urinare este format din muşchiul detrusor 0muşchi neted1 care comunică cuuretra prinI sncterul vezical intern 0alcătuit din %re musculare netede# cu control involuntar1 şi prinsncterul vezical extern 0alcătuit din %re musculare striate care prezintă şi control voluntar1.*rina se acumulează treptat $n vezică# unde muşchiul detrusor se destinde# cuprinz"nd o cantitate deurină c"t mai mare 0a(ung"nd p"nă la =; - F;; ml1# fără să-şi modice $nsă presiunea conţinutului#deoarece pereţii vezicali $şi pot adapta uşor lungimea musculaturii. 2ensionarea peste un anumit punct

a pereţilor vezicali determină creşterea %ruscă a tensiunii intravezicale# detrusorul se contractă $n modre!ex produc"nd sau nu evacuarea urinei# $n funcţie de acceptarea conştientă a acestui act. +eţinereaconştientă a urinei este realizată prin contracţia sncterului extern comandată de nervul ruşinos intern.Drept urmare# vezica se adaptează re!ex la o capacitate urinară crescută. &dată actul micţiuniiconsimţit# vezica urinară se contractă prin impulsul parasimpatic care# contractă detrusorul şi relaxeazăsncterul intern# cel extern ind relaxat prin scăderea tonusului nervului ruşinos. Micţiunea poate a(utată de contracţia musculaturii a%dominale care# prin creşterea presiunii intravezicale poate provocavoluntar micţiunea şi c"nd aceasta nu a atins un nivel critic.


simpaticotonic

vagotoniccărui părinte este tot timpul plecat. ,ersoană incapa%ilă de a-şi păstra maşina

cumpărată $n leasing. Lăr%atul care se simte incapa%il să-şi impună punctul de

AxcepţieI sncterul vezicii se $nchide $nperioada vagotoniei şi se deschide $nperioada simpaticotoniei şi a crizeiepilepticeP epileptoide. cesta este motivulpentru care urinează $n timpul crizeiepileptoide 0simpaticotonie1 $n faza devindecare.Bemnicaţie %iologicăI a avea urinăsucientă pentru a marca teritoriul.

<igamentulom%ilical

<igamentulom%ilical

lateral

1eicaurinară

&riciileureterale

Muşchineted

Muşchistriat

Muşchiuldetrusor

9entrultrigonuluivezical

"tul vezicii

urinare landa

prostată*retra prostatică

*retra

mem%ranoasă


(ria epileptoidă


2imp.DHBi




,rogram vagotonic

Refacerea musculaturii rectului După




Refacerea musculaturii rectului. Dupăfaa de vindecare3 musculatura

rectului devine mai puternică decEt /nainte.

%uşc6iul sncterului devine puternic /n perioada vagotoniei şi /nc6ideanusul. Defecarea are loc /n perioadacriei epileptice A(&.

0emnicaţie 5iologică a aveasuciente materii fecale pentru amarca teritoriul Afecale cu aspect decreion73 căcăree.


Necroa musculaturii rectului Anu asncterului permite o mai 5unărela4are Astule anale cu scurgerifecale lic6ide şi o mai 5ună eliminarea materiilor fecale. Jntr9 un con8ict /ndelungat necroa accentuatădetermină surile anale %uşc6iulsncterului se desc6ide Arela4eaă /nperioada simpaticotoniei precum şi /nperioada criei epileptice.

(on8ict dedevaloriarelegat deincapacitateapersoanei dea9şi marcasucientteritoriul.De e4empluDevaloriareafemeii care şi9ardori dar este incapa5ilă să practice un act se4ual anal. (aul unuiangaat la fa5rica de pEine care3 datorită unor pro5leme de sănătateAenterocolită a fost o5ligat să9şi sc6im5e specialitatea de 5rutar cu ceade magaioner. <ăr5atul deranat de mutarea soacrei /ncasa sa. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

care3 continuă colonul3 co5oară prin pelvis3 stră5ate perineul şi se desc6ide la e4terior prinanus. $re două porţiuni pelviană 9 mai lungă şi mai largă3 numită ampula rectului şiperineală 9 /ngustă şi mai scurtă3 numită canalul anal.Din punct de vedere structural3 rectul preintă tunica e4ternă formată din peritoneu şiadventice. ,eritoneul acoperă numai umătatea anterosuperioară a ampulei rectale3adventicea acoperă restul rectului şi este formată din ţesut conuctiv la4. +unica muscularăpreintă la nivelul ampulei rectale stratul longitudinal A5re musculare netede3 situat lae4terior3 reultat din dispersarea celor două tenii de pe colonul sigmoid. 0tratul circular segăseşte profund şi se /ntinde pe toată lungimea rectului3 ind alcătuit din 5re musculare

striate.>a nivelul canalului anal 5rele circulare se 6ipertroaă formEnd sncterul anal internAprofund3 gros şi sncterul anal e4tern Asupercial su5cutanat3 separate prin 5relongitudinale. 0u5mucoasa preintă /n compoiţia sa ţesut conunctiv3 ple4uri vasculare3capilare3 limfatice şi ple4uri nervoase. >a nivelul oncţiunii recto9sigmoidiene se facetrecerea 5ruscă de la mucoasa uşor rugoasă a colonului la cea netedă a rectului.

NecroamusculaturiirectuluiApartea striată amusculaturiirectului.0ncter rectalA&4cepţie /ncaul /n care nueste necroă.Rectul estesegmentulterminal alintestinului grosşi al tu5uluidigestiv

*ocar HamerA*HinteremisfericstEnga /n corte4ulmotor

5 /n măduvacere5rală3 /nona5ainului.

a 9


(ria epileptoidă



&utonia Lnormotonia ritm r +


& u t o n i e



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer !B@


simpaticotonic

r +,rogram

vagotonic<ocalizareafocarului Hamer08H1 se face $nfuncţie dediferiteleconţinuturi alecon!ictului şi demanifestarea lor $ndiferitele organecare aparţin departea st"ngă amăduveicere%rale.

'ecroza ţesutului osos 03găuri $n os41.<ocalizarea osteolizei depinde de tipulexact de autodevalorizare.AxempleI osteoliza craniului şi coloaneicervicaleI autodevalorizare intelectuală0nedreptate# constr"ngere# dizarmonie#etc.1.Depresia de hematopoieză 0anemie1.)n această fază# nu există nicio durere# şirareori apar fracturi osoase spontane#pentru că periostul furnizează un scut deconsolidare.

9on!ict sever dedevalorizare desine.*n con!ictspecic deautodevalorizareafectează oanumită parte ascheletului.De exemplu#pentru o femeiedreptace0lateralitate%iologică

dreapta1I uncon!ictde autodevalorizare legat de partener se va transforma $ntr-o osteoliză $n osulumărului drept 03nu am reuşit să am un partener41.,entru o femeie st"ngace# un con!ict de autodevalorizare cu copilul va determinaosteoliză pe partea dreaptă a corpului 03'u sunt o mamă %ună. 9opilul meu amurit pentru că nu i-am acordat atenţie41.

"steolia osoasă

L decalciereosoasăO pierderea demasă osoasă0osteoporoză1#partea dreaptă acorpului.&sul prezintă $nstructura sa douăpărţi componenteIţesutul ososcompact 0parteaexterioară aosului#

caracterizată prinduritate1 şi ţesutulosos spongios0partea interioarăaosului1. <a exterior osul este acoperit de un strat protector - periostul# stră%ătut de numeroase vasesangvine şi nervi. Gnteriorul osului este alcătuit din măduvă osoasă# cu rol $n producerea componentelors"ngelui.9omponenta de %ază a ţesutului osos compact este osteonul# cunoscut şi su% numele de BistemHarvesian. 8iecare Bistem Harvesian are o structură cilindrică formată din patru părţiIcanalul Harvesian 0canal central care conţine vasele de s"nge şi nervii1lamelele 0inele concentrice care alcătuiesc o structură puternică formată din săruri minerale şi %re decolagen1lacunele 0osteoplastele O spaţiile mici dintre lamele# conţin osteocite şi osteoclaste1canalicule 0canale mici care conectează osteoplastele $ntre ele# prin care nutrienţii a(ung la osteoplaste

iar su%stanţele nefolositoare sunt eliminate1. Uesutul osos spongios nu conţine osteoni. )n locul acestora există o reţea de 4coloane4 numitetra%ecule# care conţin lamele# lacune# canaliculi şi osteocite. <a unele ţesuturi osoase spongioasespaţiile dintre tra%ecule sunt umplute cu măduvă osoasă roşie.Jn medicina convenţională3 găurile osoase sunt clasicate ca metastae osoase73 c6iardacă sunt contrare multiplicării celulare3 avEnd loc o topire celulară. se vedea diagrama scheletului pentru localizarea osteolizei# specică ecărui tip de con!ict.

Adem osos cu $ntindere de periost# careprezintă un risc mare de fracturi spontane.Dureri acute din cauza sensi%ilităţiiproduse de $ntinderea de periostdiagnosticate ca reumatism la persoaneleadulte şi ca proces ziologic la copii# $nperioada de creştere.+ecalcicarea osteolizei# numită $n modgreşit osteosarcom# deşi acest proces esteziologic $n refacerea fracturilor osoase0calus1.<eucemia O creşterea numărului tuturorcelulelor sanguine imature# la $nceput $nspecial al leucocitelor 0leucozei1.

+eumatism comun $n cazurile $n careosteoliza este aproape de articulaţie.,e parcursul con!ictului# vasele de s"ngecare se dilată $n timpul vagotoniei# $ncep săse umple cu ser 03s"ngele se diluează41.+ezultatulI pseudo-anemie cu scădereahematocritului 0numărul hematiilor dintr-unvolum de s"nge1. 9u 3Bindromul4 are loc ocreştere a um!ăturii 0dureri acute cauzatede $ntinderea periostului1 şi apar mai multecomplicaţii $n vindecarea oaselor. 8aza devindecare osoasă asociată cu un con!ictactiv legat de existenţăPrefugiere03Bindrom41 O gută 0cu creşterea cantităţiide uree din serul sanguin1.Bemnicaţie %iologicăI consolidarea

oaselor. După faza postcon!ictuală#osul este mai puternic dec"t $nainte.

(on8ictele autodevaloriării A($D şi diferitelelor localiări

F

)n generalI Uesut adipos# con(unctivI 9D uşor9artila(e# 2endoaneI 9D uşor-mediuanglioni limfatici# vase limfaticeI 9D mediu&aseI 9D grav.5

I>5>I

;I

<ocalizarea osteolizei depinde de tipul exact de autodevalorizare.

+ipuri de autodevaliare 9 e4emple5. &steoliza craniuluiI devalorizare intelectuală de sine

0nedreptate# constr"ngere# dizarmonie# etc1. De exempluI

persoană care descoperă după anga(are că a fost $ncadrat peo funcţie inferioară specialităţii sale# 3nu sunt destul dedeştept4.

. &steoliza or%itei 0glo%i oculari1I de exemplu 3ochiul tău aratăca cel al unui monstru4# 3ai ochii %ul%ucaţi4.

:-F. &steoliza mandi%uleiI 3a nu putea să muşte4# la propriu 0%ătr"niicu dinţii sla%iPştir%i# persoanele cu afecţiuni dentare1# sau lagurat 0persoana care# de răz%unare şi-ar muşca şeful# partenerulsau părinţii1.

=. &steoliza coloanei verte%rale cervicaleI autodevalorizare intelectuală 0nedreptate#

constr"ngere# dizarmonie# etc1.De exempluI persoana căreia nu-i vine să creadăce se $nt"mplă $n viaţa ei 0$n raport cu mama#copilul sau partenerul1# persoană care nu estesatisfăcută de lungimea g"tului său. ,atologieIspondiloza cervicală.

a 9



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer 2T



-

5;. &steoliza coloanei verte%rale sacrate şi coccigieneI de exemplu 9Ddin cauza hemoroizilor# 3nu am de ce să mă reazăm4# 3nu am nici unspri(in4.

55. &steoliza osului pu%ianI 9D sexual. De exempluI 3'u sunt valoroasă $n pat4.Bt"ngaI

<LDI 9D $n legătură cu mama sau copilul. De ex.I %ăr%atul seteme că este incapa%il de a se reproduce 0impotenţă1.<LBI 9D $n raport cu partenerul. De ex.I 3Bunt frigidă4 femeie lamenopauză# nefertilă.

DreaptaI

:

5I



!BT Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer

DreaptaI<LDI 9D $n raport cu partenerul. De ex.I soţul nu- şi

poate satisface soţia din punct de vedere sexual dincauza e(aculării premature.<LBI 9D $n legătură cu mama sau copilul. De ex.I%ăr%atul se simte important dacă se reproduce#femeia care crede că nu poate să nască.

5. &steoliza umăruluiI )n general# 9D $n relaţia cu prietenii.&steoliza capului humeral - dreapta.

<LB la femeieI 9D mamăPcopil 03m greşit camamă. 9opilul meu a avut un accident indcă amfost neatentă.41 <LB la %ăr%atI 9D tatăPcopil 03m greşitca tată. 9opilul meu a devenit narcotic.41

<LD la %ăr%at şi la femeieI 9D legat de partener03BoţiaP Boţul a plecat# indcă nu am fost un soţPsoţie%unPă.41 &steoliza capului humeral - st"nga

<LB la femeieI 9D cu partenerul 03'u mă pot iertapentru că l-am umilit pe soţul meu $n faţa prietenilor.41<LD la femeieI 9D mamăPcopil. 03'u am timp să-mivizitez %unica la ospiciu.41<LD la %ăr%atI 9D tatăPcopil 03)ntotdeauna l-am preferatpe unul din copii mei# negli-("ndu-i pe ceilalţi. cuzaţiilelor sunt (uste.41.

5CI

5>I

57

6

5;

5:

5FI

5=I

;I

5

5C5>I565

F

75;

5

5:57 ;J 5F5=

J

5:. &steoliza cotului. 9D# deoarece se a!ă $n imposi%ilitatea de a persoană. De exemplu# un iu%itPiu%ită nu-s capa%il să-mi fac lo

a(ung unde doresc# persoana devalorizată de (ocul sportiv pe capractică 03cotul tenismanului4# (ucătorul de golf1.

5F-5=. &steoliza m"iniiI 9D legat de ne$ndem"nare 03M-am tăiat. prea st"ngaci $n a folosi cuţitul.41

M"na st"ngăI<LDI 9D $n legătură cu mama sau copilul 03'u pot să o $ngmama.41<LBI 9D $n raport cu partenerul 03'u pot să-l ţin l"ngă min

M"na dreaptăI<LDI 9D $n raport cu partenerul 03'u gătesc ca soacra me<LBI 9D $n legătură cu mama sau copilul 03'u pot să $m%ăsingură %e%eluşul.41

5C. &steoliza pelvisului. De ex.I femeia crede că nu poate acopii deoarece %azinul ei este prea mic femeia care sedevalorizează că are %azinul prea lat.

5>. &steoliza colului femuralI 9D legat de incapacitatea de a $ndura.,ersoană cu <LDI

,artea dreaptăI 9D $n raport cu cei din (ur 03'u sunt capa%ilă săpromovez41 ,artea st"ngăI 9D $n raport cu mamaPcopilul 039opilumă $nne%uneşte. 'u mă mai pot ocupa de altceva.41

,ersoană cu <LBI,artea dreaptăI 9D $n raport cu mamaPcopilul 03'u măpot stăp"ni deoarece copilul meu nu a promovat.41,artea st"ngăI 9D $n raport cu cei din (ur 03 Buntincapa%ilă de a mă $mpăca cu soţul meu. M-a rănit preamult.41

-



2! Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer

57. &steoliza osoasă ischialăI incapacitatea de a avea sau de a poseda ceva.,artea st"ngăI

<LDI $n legătură cu mama sau copilul 03'u-i pot oferi copilului meu orice# indcă nu am destul41.<LBI $n raport cu partenerul 03'u am timp destul să stau mai mult cu soţul meu deoarece tre%uie să lucrez.41

,artea dreaptăI<LDI 9D $n raport cu partenerul 03'u mai pot cu soţul meu# indcă a murit.41<LBI 9D $n legătură cu mama sau copilul 03'u-i pot oferi mamei atenţia cuvenită deoarece tre%uie să mă ocup de familia mea.41



56.&steoliza genunchiuluiI 9D legat de performanţă zică. De ex.I 3dacă voi rapid# voi c"ştiga turneul.4Bt"ngaI,ersoană cu <LDI 9D $n legătură cu mama sau copilul 0'u sunt destul de 3rapid4 pentru a ţine pasul cu ul meu $n domeniul informaticii.1,ersoană cu <LBI 9D $n raport cu partenerul 0'u sunt destul de %unăPrapidă la activităţile sportive1

DreaptaI

,ersoană cu <LDI 9D $n raport cu partenerul 0'u sunt destul d3rapidă4 ca să-l c"ştig $n faţa 3adversarelor.41,ersoană cu <LBI 9D $n legătură cu mama sau copilul 0Lunica devalorizată că nu mai ţine pasul cu nepoţii c"nd merge cu ei $n

9ondilullateral 9ondilul

medial,latoulti%ial



;.&steoliza oaselor gam%eiI 9D legat deincapacitatea de a mă mişca destul derepede. De exempluI persoana care nueste capa%ilă să ţină pasul cu informaţiileprimite# cu partenerul# persoana care nupoate face faţă cerinţelor de la servici.Bt"ngaI

,ersoană cu <LDI 9D $n legătură cu mama sau copilul ,ersoană cu <LBI 9D $n raport cu partenerul. DreaptaI,ersoană cu <LDI 9D $n raport cu partenerul. ,ersoană cu <LBI 9D $n legătură cu mama su copilul.



&steoliza glezneiI 9D legat de incapacitatea de a lucra# dansa# %alansa# a mă menţine $n echili%ru 03'u pot merge la %al indcă mi-am luxat glezna4# 3am doust"ngi4 c"nd dansez cu parteneraP partenerul# nu sunt capa%il să raspund cerinţelor familiei şi al mamei $n acelaşi timp# nu pot să merg la servici deoarece sunt

persoană recăsătorită care nu poate să corespundă exigenţei copilului din prima căsătorie şi al actualei familii# persoană care nu-şi gechili%rul $ntr-o anumită situaţie de viaţă1.

Bt"ngaI,ersoană cu <LDI 9D $n legătură cu mama saucopilul ,ersoană cu <LBI 9D $n raport cu partenerul.

DreaptaI,ersoană cu <LDI 9D $n raport cu partenerul.,ersoană cu <LBI 9D $n legătură cu mama saucopilul.

:

5I

. &steoliza diazei femuraleI 9D legat deincapacitatea de a $ndura# de a face faţăunei situaţii# de a se impune# de a se ridicala $nălţimea situaţiei 03'u mai rezist (oculuide fot%al ca $n tinereţe4# 3'u mă ridic lanivelul aşteptărilor partenereiPpartenerului4#3'u fac faţă cerinţelor mamei41.Bt"ngaI

,ersoană cu <LDI 9D $n legătură cumama sau copilul



$+&NK'&- "steoporoa oaselor poate apare şi /n onele apropiate organelor diagnosticate cu modicanceroase sau organelor care au suferit intervenţii c6irurgicale3 datorită devaloriării persoanei /raport cu ona afectată. De e4emplu mastectomie totală sau parţială3 lipoame şi ganglioni limfati

5

5CI

5>I

57

6

5;

5:

I

5=I

mama sau copilul

,ersoana cu <LBI 9D $n legătură cupartenerulPşeful.DreaptaI

,ersoană cu <LDI 9D $n raport cupartenerul.,ersoană cu <LBI 9D $n legătură cumama sau copilul.

;I

scoşi3 liposucţie3 6isterectomie3 etc.



Diagrama con8ictului de autodevaloriare Nu mă pot aprecia7. 'n faa devindecare leucemie.

*aa de con8ict activ$nemia \ osteoliaosoasă

*aa postcon8ictuală. !. >eucemia \recalciereaBac periostalI dureri la ridicare din cauzapresiunii interne locale existente $n os. Bcopuldurerii este repausul piciorului. )n cazul $n caresacul periostal este perforat sau surat#calusul se $ntinde la ţesutul $ncon(urător#provoc"nd un osteosarcom.8ormarea de calus um!area transudativă aţesuturilor $ncon(urătoare# datorită periostului3pseudotrom%oză4.

2. Renormaliarea0semnicaţia%iologică este lasf"rşitul fazeipostcon!ictuale1.Be opreşte recalcierea.Be opreşte leucemia.&asele devin mai groase şimai puternice dec"t $nainte.



Descrierea sc6ematicăa traseului leucemiei




Autonia O normotoniaBimpaticotoniePvagotonie normală

+itm ziPnoapte

(riaepileptoidă

+imp

8aza activă a con!ictului de autodevalorizare.&steoliză osoasă simpaticotonică.Depresiunea reliefului măduvei osoase0diminuarea celulară1.nemie reală şi leucopenieO scădereanumărului de glo%ule al%e din s"nge 0spredeose%ire de pseudo- anemia de la $nceputulfazei postcon!ictuale1

Bimpaticotonie de durată

8aza activă a ,LB Oactivitate con!ictuală 0faza de con!ict activ1

9reştere rapidă aleucocitelor 0glo%uleal%e1. <A*9AMGA,seudoanemie.Hematocrit 0Onumărulde glo%ule roşii dintr-un volum de s"nge1scăzut.

9reştere $nt"rziată aeritrocitelor 0hematiiOglo%ule roşii1# F-Csăptăm"ni dupăleucemie.A+G2+&9G2&RW

+enormalizare

@agotonie de durată

9on!ict rezolvat O faza de refacere O fazapostcon!ictuală

Autonia O normotoniaBimpaticotoniePvagotonie normală

+itm ziPnoapte

0emnicaţia 5iologică de la sfErşitulfaei ,( 9reştere

rapidă aleucocitelor.

9reştere $nt"rziată aeritrocitelor# F-Csăptăm"ni dupăleucemie.

Bcăderea numărului de glo%ule roşii şi al%eO an ^ leucopenie# $mpreună cu limitareaperi ferică a vaselor sanguine

0vasoconstricţie1.H% 7gK# Ari : mill .# H[ :;K

H% Ohemoglo%ină# AriO eritrocite#

<euco O leucociteH[ O

Din cauza expansiunii vaselor sanguine $ntimpul fazei postcon!ictuale - pseudoanemieIH% =gK# Ari 5.> mill.# <euco 5=;;. H[ 5=K

+estaurarea osteolizei osoase. +ecalciere.&ase mai puternice dec"t $nainte 3grupspecial4I celule roşii 0poliglo%ulie OAritrocitoză1# celule al%e 0leucemie1.


(ria epileptoida

+imp




& u t o n i e


vagotonic




8ocar Hamer 08H1 $n partea frontalăa măduveicere%rale st"nga.

*lcerarea ţesutului osos al dentinei cuformarea de găuri $n interiorul dintelui.cestea sunt vizi%ile foarte uşor peradiograe iar clinic determină modicareaculorii dintelui.

9on!ict dedevalorizare desine 0desu%apreciere1.9on!ict legat deincapacitatea de a capa%il de a muşca. De exempluI 9opilul certatPatenţionat $nmod constant de către profesoara prea autoritară. BoţulPsoţia şicanat şi umilit $npermanenţă de către partener. ,ersoana care doreşte să rupă complet legătura cupartenerul de care nu poate divorţa.

"steoliadentinei Agauradentinei3partea dreaptăa danturii.Dentina este osu%stanţăasemănătoarecu osul# a!atăsu%smalţ şi care alcătuieşte cea mai mare parte a dintelui. Aa $ncon(oară şi prote(ează nervii şi vasele des"nge# mai exact pulpa 0din coroană1 şi rădăcina dintelui. Dentina transmite impulsuri dureroase şi sepoate repara singură.,entru a schim%a culoarea dintelui# este necesară schim%area culorii dentinei. 9uloarea dentinei estegri-al%ă sau găl%uie# nu un al% pur. ,etele pot produse de !uor sau anti%iotice administrate $nperioada de dezvoltare.

Bmalţ

Dentină

ingie

,ulpa

dintelui

9iment

<igamentul

parodontal &s

alveolar

9&+&'

+WDW9G'

+ecalciere cu calus. Dintele devinemai ferm şi mai puternic. ăurile dindentină $ncep să e dureroase la

$nceputul fazei postcon!ictuale.tunci c"nd dentistul lucrează la gauradintelui 0pentru a o plom%a1#devitalizează sau chiar extrage dintele#deşi acesta s ar autovindecat cudurere temporară. 3Bindromul4dezvoltă in!amarea dentinei.

Bemnicaţie %iologicăI pentru $ntărirea dentinei.

(#R'"P'+$+&-Dantura mandi%ulară răspunde

con!ictelor referitoare la alţii0colegii de servici# şcoală# copil#părinţi# prieteni# societate# etc.1con!icte care au sensul de a prinde#de a apropia# a $nsuşi.

Dantura maxilară este afectatăde con!ictele de devalorizare $nlegătură cu partenerul# cu sensul denu pot să termin această legătură03să o rod4P 3să o tai4P 3să o muşc41.


simpaticotonia



,rogramvagotonic &

u t o n i e




O p,rogram

simpaticotonicNecroaganglionuluilimfatic 9 parteadreaptă acorpului.ăuri $n ganglioniilimfatici.Bistemul limfaticconţine vaselimfatice 0prezente

$n ţesuturi# $ntrecelulele şicapilarele

sanguine1#ganglioni şi organelimfoiderepartizate $ndiverse regiuni alecorpului. Doarsistemul nervos

9on!ict deautodevalorizare 0desu%apreciere1.Bunt afectaţi nodulii limfaticicorespunzători cu aceeaşi zonă ascheletului. 8iecare ganglion limfaticaparţine unui anumit os.utodevalorizarea de sine este puţinmai uşoară dec"t $n cazul $n care ar afectat chiar osul corespunzător.De exempluI nu pot să $mi a(ut 0spri(in1sucient partenerulPmamaPcopilul suntincapa%il să $nţeleg ce spuneprofesoara devalorizarea de sine acopilului $n legătură cu su%estimareainteligenţei sale# din partea mamei.

8ocar Hamer 08H1 $n aceeaşi locaţiecu releul părţiicorespondente ascheletului0oasele1 $nmăduvacere%rală# st"nga.

'ecroze 0ăuri1. 'odulii limfatici răspund $nacelaşi mod precum oasele. <a microscop#un astfel de nodul limfatic arată precum3caşcavalul elveţian4. )n cazul unui con!ict

$ndelungat pacientul va prezenta imunitatescăzută# creşterea grăsimilor $n s"nge.$+&NK'&-Jn ,<0 asociat cu 0indrom7 pacientulva intra /ntr9un cerc vicios devoltEndlimfedem A&lefantiais L /ngroşareaanormală a unor segmente corporalemem5re superioare şi inferioare. Jncaul e4ciiei c6irurgicale aganglionilor limfatici3 apariţialimfedemului nu mai repreintă un,<0.Jn caul recăderilor apar petricate7la nivelul ganglionilor limfatici ALdepoite de calciu3 de consistenţădură3 pietroasă3 cu aspect de cretă.

+econstituirea necrozei. <imfadenita Oum!area ganglionilor limfatici afectaţi0semn pozitiv de vindecare1. şa-numitulMor%us Hodgkin O ganglion limfatic um!atca urmare a mitozei celulare.tenţieJ ceastă proliferare celulară diferăde 3ganglionul limfatic %enign4 O a%ces0colecţie de puroi1 la nivelul ganglionuluilimfatic um!at# datorită suprasolicitării0medicamente# chimicalele alimentare#toxine#etc.1 şi $n cazul $n care un organ

$nvecinat# condus de creierul vechi# se a!ă $n faza de refacere. )n acest caz# nu existănicio mitoză celulară. Be recurge de o%iceila drenarea chirurgicală a ganglionului.)mpreună cu 3Bindromul4 duce la creşterea#

$n continuare# a edemelor ganglionare.

central# oasele# dinţii şi măduva osoasă sunt lipsite de sistem limfatic. anglionii limfatici sunt miciaglomerări celulare de formă rotun(ită# distri%uiţi su% formă de ciorchini de-a lungul vaselor limfatice.8iecare ganglion este compartimentat $n mai mulţi foliculi limfatici %ogaţi $n glo%ule al%e# cum suntlimfocitele şi macrofagele. anglionii limfatici au rol esenţial $n ltrarea limfei. 9irculaţia limfei se facedinspre ţesuturi spre s"nge# prin intermediul valvelor şi datorită contracţiei muşchilor netezi ai pereteluivaselor# ind a(utată şi de musculatura striată a corpului. <imfa este captată $n ţesuturi de capilarelelimfatice şi condusă la ganglioni. După ce a fost ltrată# ea este evacuată spre spaţiile interstiţiale.9apilarele limfatice o colectează din nou pentru a o direcţiona spre inimă.

Bemnicaţie %iologicăI pentru consolidareaganglionilor limfatici# care devin mai maridec"t $nainte 0din punct de vedere %iologic#un ganglion limfatic mai mare este mai%enec dec"t unul mai mic1.

miez nodul limfatic

canal ieşire

ltru


(ria epileptoidă(iclul de isimpaticotonia

2imp .DHBi(iclul de noaptevagotonia



& u t o n i e

(on8ict dedevaloriarelegat de one6otărEre. Dee4emplueliminarea dintr9o cursă datorită

direcţiei saupoiţiei greşite.*emeia care eită /n alegereadintre doi pretendenţi.,ersoana care se simteimprecisă /n meseria pe care opractică.

*ocar HamerA*H /n partea

de traniţie dela meencefalspre măduvaAmedullacere5ralăoccipital3stEnga.

Necroacorte4uluisuprarenal 9corticosuprarenala3 dreaptaAglandaadrenală Lorgan limfoid.Glanda corticosu9 prarenală repreintă parteaperiferică a glandei adrenale3 ind formată din trei

straturi3 ecare din el specialiat /n sinteaanumitor 6ormoni steroii. Pona glomerularăproduce 6ormonii mineralocorticoii Aaldosteron curol /n menţinera ec6ili5rului dintre sodiu3 potasiu şiapă. Pona fasciculată secretă 6ormoniiglucocorticoii Acortiol care controleaăcapacitatea organismului de a transformaalimentele /n energie autEnd corpul să reacţioneela stres. Pona reticulată produce 6ormonii androgeniA6ormoni se4uali masculini.(ortiolul este un 6ormon steroidian implicat /nrăspunsul la stres3 prin creştera tensiunii arteriale şia glicemiei. $cţioneaă ca un antagonist al insulinei3

crescEnd gluconeogenea Aprocesul de sinteă aglucoei din proteine realiat la nivelul catului şilipolia Adescompunerea grăsimilor /n procesuldigestiei3 diminueaă activitatea sistemului imun3reduce activitatea de formare a oaselor şi creşteecacitatea catecolaminelor Aadrenalina3noradrenalina.


Necroa corte4ului adrenal senaţiede o5oseală cauată de scădereae4creţiei de cortiol. $cest lucrustopeaă organismul de a o lua pe ocale greşită. $şa9numita 5oala$ddison. &a apare atunci cEndglandele adrenergice Asuprarenalele3localiate /n partea superioară a

rinic6ilor3 nu produc cantităţisuciente de 6ormoni3 /n specialcortiol şi mai rar aldosteron.(ortiolul acţioneaă asupramaorităţii organelor şi esteimportant pentru funcţionareanormală a organismului.

,rogram vagotonic

Refacerea corte4ului adrenal necroatprin formarea de c6isturi /n corte4uladrenal3 care pot atinge mărimea unuipumn. După o perioadă scurtă de timpc6isturi /ntărite şi supra producţie decortiol A\ aldosteron. Jn podavagotoniei organismul A/n cola5orarecu 6ipoa3 creşte nivelul de cortiol3care prevede condiţia de /ntoarcerepe drumul cel 5un7 şi care se poateasocia cu 6irsutism Apiloitatee4cesivă la femei. 0indromul (us6ing3numit şi 6ipercorticism. A&ste oanomalie rară care apare atunci cEnd

organismul este e4pus la o cantitatemult prea mare de cortiol.

0emnicaţie 5iologică pentru a creşteproducţia de cortiol care prevedecondiţia de /ntorcere pe drumul cel5un7.Buprafaţa glandeisuprarenale

landa

suprarenală

+inichi9ortico-

suprarenala

MedulosuprarenalaMedulosuprarenala

Uesut

con(unctiv -

9apsula

] Rona

glomeruloasă

Rona fasciculată] Ronareticulară





(iclul de isimpaticotonia(iclul de noaptevagotonia



,rogramvagotonic(riaepileptoidă

Necroa vaselorde sEnge 9arterele3 partea

dreaptă acorpului.AxcepţieI Gntimaarterelor coronarecu arcul aortic şicarotida care suntdescendente alearcului faringian#şisunt formate dintr- un epiteliu scuamos foarte sensi%il. rterele sunt vase prin care se transportăs"ngele# pe de o parte la plăm"ni# unde are loc schim%ul de gaze respiratorii# iar pe de altă parte $n totrestul corpului# unde se produc schim%urile materiale cu ţesuturile. ,eretele arterelor este format dintrei tuniciI internă 0intima1 medie şi externă 0adventicea1 2unica internă este foarte su%ţire ind

9on!ict dedevalorizare desine# $n relaţie cu

zona afectată. DeexempluIpersoana care nupoate 3trage

8ocar Hamer 08H1 $n măduvacere%rală# $n zona

care corespundecon!ictuluispecic deautodevalorizare#

'ecroza peretelui arterial# $n special aintimei 0musculatura netedă este cel maipro%a%il inervată din partea st"ngă a

trunchiului cere%ral1. Dacă există un ,LBsimultan al musculaturii netede a vaselorarteriale# musculatura devine mai groasă#

$n scopul de a preveni o perforare a

partenerulPmama 0sim%olicI idei# concepţii# viziuni1 persoana care# $n urma unuiaccident# are un mem%ru diferit faţă de celălalt persoană care se devalorizează $nlegătură cu capacitatea sa intelectuală.

,lacă de ateromI refacerea pereteluiarterial prin inltrarea intimei cu lipide şicolesterol# cu depuneri de %rină şi săruri

de calciu.cest proces de refacere este denumit şiateroscleroză. )nţelegerea noastrăanterioară cu privire la originea sa a fostgreşită.

)ntr-un con!ict $ndelungat sau $n recăderi#depunerile necesare refacerii pereteluiarterial pot %loca lumenul vascular0arteriopatie o%literantă1. Liologicul facefaţă acestei situaţii prin dezvoltareacirculaţiei colaterale 0noi traiectevasculare1.

Bemnicaţie %iologicăI pentru aconsolida peretele vasului arterial# $nmod special al intimei 0tunica internă1.




trei tuniciI internă 0intima1# medie şi externă 0adventicea1. 2unica internă este foarte su%ţire# ind

formată dintr-un singur strat de celule turtite - endoteliu# compara%il cu cel care căptuşeşte cavităţileinimii 0endocardul1. 2unica mi(locie este cea mai dezvoltată ind formată din %re elastice şi muscularenetede dispuse circular. 2unica externă este o teacă vasculară# formată din %re elastice longitudinaleşi din %re con(unctive longitudinale şi o%lice. ,rintre acestea se mai găsescI capilarele sangvine şi%re nervoase. )ntre cele trei tunici se găsesc elemente de legătură astfel $nc"t $ntreg pereteleformează un tot unitar. )n peretele arterelor de cali%ru mare# tunica medie este alcătuită din %reelastice pe c"nd la arterele mici 0arteriole1 ea este formată din %re musculare netede. rterele mi(lociidispun de am%ele feluri de %re. 9a urmare a acestor deose%iri structurale# arterele mari suntextensi%ile şi elastice# pe c"nd cele mici sunt contractile. 9"nd inima aruncă $n circulaţie# la momentulsistolic# o mare cantitate de s"nge aorta# ind elastică# $şi măreşte diametrul lumenului pentru a primi

$ntregul volum. )n acest fel ea $nmagazinează potenţial o parte din energia de expulzie a cordului. Dupăce ventriculii se relaxează şi valva aortică se $nchide# energia potenţială se transformă $n cinetică prinrevenirea aortei la dimensiunile iniţiale şi volumul sanguin su% presiune este $mpins $nainte.

%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 necroa organului postcon ctua aa ,( Lnecroa 5iologic 9 refacerea necroei Amultiplicare

(riaepileptoidă


+imp

k DH03 R.(.



'ecroza vaselor des"nge - venele0intima venelor1#partea dreaptă a

8ocar Hamer08H1 $n măduvacere%rală#st"nga. +eleul


& u t o n i e

9on!ict special deautodevalorizare.De exempluI ofemeie care


'ecroza venelor. De exemplu# la venelepicioruluiI venele 3creţe4# aşa-numitele3vene varicoase4# $n faza de con!ict activ.Dacă primul con!ict este de acest gen#

,rogram vagotonic )n timpulfazei postcon!ictuale# venele dilatate devinmai groase 0varice1. )ngroşarea venelor esteadeseori diagnosticată drept trom%o!e%ită0coagulări sanguine intravasculare $nsoţitede reacţii in!amatorii $n peretele venos1. )nrealitate# este vor%a despre vindecarea




,rin vene are loc $ntoarcerea s"ngelui la inimă. Datorită adaptării lor la condiţiile ziologice necesare pentru realizarea acestei $ntoarceri# structura venelor sedeose%eşte de cea a arterelor# deşi $n fond şi ele au aceeaşi origine şi acelaşi mod de organizare. Btructural venele prezintă un perete format din trei tunici0internă# mi(locie şi externă1 ind mai su%ţire şi mai puţin rezistent dec"t peretele arterial.

2unica internă este formată dintr-un endoteliu ce căptuşeşte lumenul venelor şi dintr-un strat con(unctiv cu %re elastice dispuse $n formă de reţea. Gntimaformează $n interiorul venelor nişte pliuri semilunare numite valvule venoase 0vene valvulare - $n care s"ngele circulă de (os $n sus vene avalvulare - fără valvesemilunare# s"ngele circulă de sus $n (osI carotida# etc.1 2unica mi(locie este %ogată $n %re con(unctive şi săracă $n %re elastice şi musculare 0orientatelongitudinal şi o%lic1. 2unica externă este mai groasă dec"t cea medie şi conţine pe l"ngă %rele con(unctive şi elastice şi elemente musculare.<u"ndu-se $n considerare adaptarea structurală a venelor $n comparaţie cu cea a arterelor# se poate spune că ele sunt 3acumulatoare de volum4 spre deose%irede artere# care sunt 3acumulatoare de energie4.

p pcorpului.AxcepţieI Gntimavenelorcoronariene esteun descendent alarcului faringian# şieste formată dintr-un epiteliuscuamos foarte

este $n aceeaşizonă ca releulpărţiicorespunzătoarescheletului 0os1.

sensi%il 0vezi coloanaroşie1.

răm"ne $nsărcinată peneaşteptate şivede $n copil o3povară4#li%ertatea ei ind%rusc limitată persoanele care simt cănu corespund cerinţelor impuse depostul pe care $l ocupă.

varicele nu sunt vizi%ile. 9u recăderi

con!ictuale 0vindecare suspendată1varicele apar din nou 0pro%a%il că implicămusculatura netedă a venei# inervată deaceeaşi parte a trunchiului cere%ral1.@enectazii şi fragilitate capilară. )ntr-uncon!ict $ndelungat $n faza activă apareulcerul venos prin asociere cu con!ictulteritorial al zonei afectate.

peretelui venei afectate. 9eea ce răm"nesunt varicele groase. 9u 3Bindrom4 venadevine şi mai groasă.

Bemnicaţie %iologicăI pentru aconsolida pereţii venelor# $n specialperetele intimei.

a9 YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY


(ria epileptoidă




r +


& u f o n i e



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer 2U


simpaticotonic

,rogram

vagotonic(on8ict deautodevaloriare3afecteaăvaselelimfaticecorespondentecu aceeaşionă asc6eletului.De e4emplusunt

Necroa vaselorlimfatice3 parteadreaptă acorpului.0istemullimfatic esteconstituit dinprecapilare3capilareAlimfaticeiniţiale3precolectoare şicolectoare.,recapilarele denesc o reţea prin ţesutulinterstiţial3 orientată spre capilarele limfatice princare sunt diriate preferenţial lic6idele e4travaate /n intersitiţii. (apilarele limfatice sunt canaleendoteliate care au un capăt /nc6is /n deget demănuşă şi sunt situate /n imediata vecinătate avenelor. 0tructural3 vasele limfatice preintă treitunici ca şi venele. 'ntima preintă valvule dispusela distanţe diferite /n funcţie de cali5rul vasului.$cestea conferă aspectul unui 7şirag de mărgele7vaselor limfatice prin strEmtorile şi dilatările carecaracterieaă limfangiomul Adistanţa dintre douăvalvule3 acestea avEnd rolul de a /mpiedica re8u4ullimfei. *i5rele musculare netede situate /n tunica

medie a vasului colector sunt organiate /n spirale şise inseră de o parte şi de alta a punctelor deinserţie a valvulelor. #mplerea la ma4im a unuilimfangiom /nc6ide valvula su5iacentă3 /mpingepereţii vasului şi o desc6ide pe cea supraiacentă3realiEnd astfel circulaţia limfei /ntr9un singur sens.

*ocar HamerA*H /n măduvacere5rală 9stEnga3 /nfuncţie departicularitateacon8ictului deautodevaloriare trăit.

Necroa peretelui vasului limfatic.'ntr9un con8ict /ndelungat sau /nrecăderi succesive apare limfedemulAacumularea limfei /n ţesutulinterstiţial primar A6ipoplaiavaselor limfatice L devoltareinsucientă a vaselor limfatice sausecundar Aruperea vaselor limfatice.0egmentul afectat este edemaţiatAum8at3 roşu şi cald3 dureros3 greoi

Refacerea necroei vaselor limfatice.'ngroşarea vaselor limfaticeAlimfangita. 'n caul unui con8ict /ndelungat sau /n recăderi succesivepoate apare o5strucţia vasuluilimfatic ce duce la instalarealimfedemului. $socierea cu0indromul7 determină accentuareaedemelor Aelefantiais L /ngroşareaanormală a segmentelor corporaleafectate.

ne/ndemEnaticăO/mpiedecatăM nuam fost un soţOsoţie 5unAăM nu /lpot ierta pe soţul meu că a uitatde iua mea.


(ria epileptoidă


2imp.DHBi




& u t o n i e

,rogram vagotonic 9histuriovariene. re loc refacerea necrozei.Deoarece ovarul nu este $ncapsulat#





Aste vor%adespre uncon!ict dedevalorizare# e

$n legătură cu opierdereprofundă -moartePpărăsire0copil# soţ#părinte#prieteni# animal favorit1# e legat de un

con!ict ur"t# pe (umătate genital cu privire la un %ăr%at. DeexempluI femeia care $n urma divorţului şi-a pierdut copiideoarece aceştia au ales să locuiască cu tatăl mama care

simte că a pierdut controlul asupra copilului femeia caresimte ca nu mai este atractivă pentru patrenerul său dec"tprin sex anal. constituţional feminin1. Aste lipsit deperitoneu 0acesta este prezent doar la nivelul hiluluiovarului# ca o continuitate a epiteliului de acoperire de pesuprafaţa ovarului1.Din punct de vedere structural# ovarul este alcătuit dinIepiteliu de acoperire 0epiteliul germinativ al lui Ealda?er1#al%ugineea 0ţesut con(unctiv dens# neorientat# care la zonade contact cu foliculul matur formează stigma O locul derupere al al%ugineei pentru eli%erarea ovulului1# medularaovarului 0situată $n centru şi $ncon(urată aproape complet decorticală# este formată din ţesut con(unctiv lax# %ogatvascularizat1 şi corticala ovarului 0componenta cea maidezvoltată# prezintă stroma con(unctivă şi formaţiunileparenchimatoase1.

Necroa ovarianăinterstiţialăAţesutulconunctiv 9ovarul drept&varul este glandasexuală femininăpereche# situată $npelvis# cu o du%lăfuncţie secretoareIexternă0producător alovulelor1 şi internă0secretă estrogeni

care determinăcaracterele sexualesecundare şi tipul

8ocar Hamer 08H1 $n partea occipital-%azală a măduveicere%rale# st"nga#adiacentămezencefalului0creieruluimi(lociu1.

p #

chisturile ovariene pot de diferitemărimi. ceste chisturi sunt mai $nt"ilichide# apoi se $ntăresc. Bunt umplute cuhormoni mezodermali# producători deţesut. ,"nă acum# chisturile ovariene deacest fel au fost diagnosticate $n modincorect drept 3cancer ovarian4 iar uneorichiar 3dezvoltare rapidă de cancerovarian4# indcă estrogenul mezodermalproducător de celule multiplică primulchist lichid.

Bemnicaţie %iologicăI pentru a creşteproducţia de estrogen

pentru a arăta mai t"nărăpentru $m%unătăţirea ovulaţiei# astfelfemeia are posi%ilitatea de a răm"ne

$nsărcinată mai repede.

'ecroza ovariană# care de o%icei treceneo%servată# cu excepţia cazului $n careovarul afectat de necroză este descoperitde un histopatolog. Deoarece necroza#scade producţia de estrogen# poateprovoca menstruaţii neregulate# poategenera s"ngerări sau amenoree 0a%senţaciclului menstrual1.cest lucru diferă de amenoreeahormonală indirectă mediată cere%ral0cortexul cere%ral1# care este rezultatulunui con!ict sexual retrăit ca un con!ictteritorial# şi implică releul colului uterin dinemisfera cere%rală st"ngă 0vezi

ectodermul1. )n cazul unui focar Hamer $nmăduva cere%rală# vor%im despre oamenoree hormonală directă. 9u3Bindromul4 apare aşa-numitul 3ovarsurat4.

"datăcufaadevindecareAfaapostcon8ictuală3 c6istul ovarian se ataşeaă deorganele vecine pentru a se alimenta cu sEnge. $cest proces este interpretat /n mod incorect precum o creştere invaivă7. Dar3 de /ndată ce creşterea afost asigurată de aproviionarea cu propriul sEnge3 el se desprinde deţesuturile /nconurătoare şi formeaă o capsulă solidă care devine parteintegrantă a ovarului3 producător de 6ormoni se4uali. (6istul /ntărit Adoarc6istul3 nu şi ovarul- poate uşor /ndepărtat c6irurgical Adupă B luni de laoprirea creşterii c6istului3 dacă este deranant3 mai mare de B cm. #nfenomen deose5it de interesant este endometrioa7 Aproliferarea mucoaseiuterine /n afara uterului3 /n cavitatea pelvină care3 /n conformitate cu

literatura de specialitate3 produce estrogen. $cest lucru nu a fost niciodatăe4plicat. Jn preent3 ştim că endometrioa7 este reultatul spargerii unui c6istovarian ale cărui părţi solide aung /n cavitatea a5dominală Adiagnosticată ca%etastaă7. $colo fac rădăcini şi formeaă noi c6isturi ovariene mici3 careproduc estrogen3 datorită lor apare mitoa de durată. (u 0indrom7 c6isturilese sparg3 cel mai pro5a5il-

i>F'â#.4'/%an estarea (onţinutul *ocar Hamer *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictuluiL faa

9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H simpaticotonie 9 necroa organului postcon ctua aa ,( Lnecroa 5iologic 9 re acerea necroe mu t p care




r +,


& u f o n i e

(riaepileptoidă

Aste vor%adespre un con!ictde devalorizare#e legat depierderea0moartea1 sauplecarea unei

8ocar Hamer 08H1 $n parteaoccipital-%azală amăduveicere%rale#st"nga# adiacentămezencefalului

'ecroza ţesutului testicular intescăderea nivelului de testostero0nedescoperită# de o%icei1. Gntr-

$ndelungat va scădea calitatea soligospermie 0număr scăzut despermatozoizi1# astenospermie 0mo%ilităţii spermatozoizilor -

4a animalului preferat1# e legat de un con!ict pe (umătate genital cu o fe0 i % t1 D l d l t l ă ă it d i t ţ

+efacerea necrozei. Gngroşareaum!area testiculului 0similară ovarelor la femei1. 9hist testicueventual $ntărit. tenţieJ ceasde punga de lichid# care este cperitoneu 0$ntotdeauna precedcon!ict 3de atac4 $mpotriva tesGn caz de ascită este vor%a desperitoneul a%dominal cu canal



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer 2!

'ecroza testiculară interstiţială 0ţesutul con(unctiv - lo%ulii testiculari1 - testicululdrept.<a făt# testiculele sunt situate $n a%domen dar co%oară $n %ursele scrotale $nainte de


,rogram

vagotonic

0rareori o%servat1. De exempluI adolescentul părăsit de prietena sa soţude către soţie cu o altă femeie.

peritoneul a%dominal cu canal

deschis# iar $n cazul hidroceluluvor%a despre peritoneul care atesticulul - tunica vaginală.

naştere. 2esticulul prezintă două funcţii# declanşate la pu%ertateI funcţia exocrină - spermatogeneza 0procesul de formare a spermatozoizilor1 şifuncţia endocrină - secreţia hormonală de testosteron care# induce spermatogeneza ind responsa%il şide importantele

modicăripu%ertare şi dedezvoltareacaracterelorsexuale secundaremasculine0pilozitate#schim%area vocii#repartiţiamusculară etc.1.Din punct devedere structural

$nvelişuli l l i

Bemnicaţie %iologicăI pentru a $m%unătăţi virilitatea.



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer 2!!

testiculului esteformat din treituniciI tunicavaginală 0prezintădouă foiţeviscerală şiparietală caredelimitează $ntre ele cavitatea vaginală ce conţine o lamă nă de lichid1# al%ugineea 0inextensi%ilă# de culoare al% sidee# %ogat vascularizată1 şitunica vasculară 0tapeteză suprafaţa internă a al%ugineei cu care formează capsula testiculară conţine un %ogat plex vascular1. ,arenchimultesticular este format din ;;-:;; lo%uli cu formă piramidală. 8iecare lo%ul prezintă c"te 5-: tu%i seminiferi contorţi 0conducte sinuoase la nivelulcărora se desfăşoară spermatogeneza1 şi un ansam%lu de trei tipuri celulareI spermatogoniile# celulele de susţinere 0ţesut con(unctiv interstiţial1 şicelulele interstiţiale <e?dig 0secretoare de hormoni androgeni1.

0+R$+#> G&R%'N$+'1 &V+&R'"R

Jncrucişare de la corte4 la organ prin cere5el

Histogenea AL procesul de formare a ţesuturilor /n cursul devoltării em5rionare,LB-urile conduse de la nivel cere%ral pot cel mai %ine $mpărţite $n următoarele categoriiI

a1 ,LB cu diminuare celulară prin ulceraţia epiteliului scuamos $n %1 Modicări funcţionale semnicative 0scăderea sau pierderea

&rgane ectoderm 9ortex cere%ral



Conform descoperirilor Dr. med. Ryke Geerd Hamer 22

a1 ,LB cu diminuare celulară prin ulceraţia epiteliului scuamos $n %1 Modicări funcţionale semnicative 0scăderea sau pierderea

timpul fazei ca funcţiei1 $n timpul fazei ca# d. ex. paralizie motorie saudia%et8aza pclI refacerea zonei ulcerate ^ formarea cicatricilor 8aza pclI refacerea totală sau parţială a funcţiei organului.

compensatorii

%icro5i virusuri# dacă există.m armat anterior că virusurile se $nmulţesc $n timpul



fazei pcl. @irusurile au fost considerate a particule proteicecare proliferează $ntr-o manieră catalitică fără a creaturi viiMărimea unui virus a fost estimată a $ntre o miime şi zecemiimi din mărimea unei %acterii. +ecent# existenţa virusurilorfost pusă su% semnul $ntre%ării# deoarece nu există o dovadăcă acestea există cu adevărat. Dacă $ntr-adevăr virusurileexistă# acestea ar a(uta la refacerea ulceraţiilor $n timpul fazepcl. 9u toate acestea# procesul de refacere are loc chiar dacăvirusurile nu sunt prezente 0hepatita non-# non-L şi non-91J

Deci# este normal ca proteinele# aşa-zis virusurile# săapară $n acestă fază de vindecare - faza pcl# datorită proliferă

celulare mitotice pentru refacerea organelor care au fostnecrozate $n faza ca. 'ormal că structura acestor proteine -mai mult sau mai puţin complexe - denumite viruşi# este $nt " ă l ţi ti l d ţ t l l i f t t i $

macromolecule sunt implicate $n cooperarea necesară sintezeproteinelor.

'u putem vor%i de ,LB $n cazul 3viruşilor4 0proteine



sintetice 3rudimentare41 care au fost introduşi $n organismuluman viu prin alimente# medicamente şi vaccinuri# deoareceaceştia nu sunt produşi

şi nici nu pot recunoscuţi de %iologicul uman. &%ţinerea acestorproteine $n la%orator i se datorează medicului rom"n Amil eorge ,alade - cercetător la *niversitatea +ockefeller din 'e ork - care# $n



56>F a primit premiul 3'o%el pentru ziologie sau medicină4 pentrudescoperiri privind organizarea funcţională a celulei care au avut unrol esenţial $n dezvoltarea %iologiei celulare moderne.

92 craniană standard

...... 0992 O 92 cere%rală1 realizatăparalel cu %aza craniului



Becţiune prin creier 0identică cu

diagrama din st"nga1# paralelă cu %azacraniului

D&R%

!. (on8icte teritoriale . 8eminineI pentru o femeie zona mai restr"nsă este considerată

teritoriul său# adică cui%ul familiar 0soţul# copii# părinţii#

a t e r a l i t

a t

n i c a t i v




&(+"K+

(i ̀ `

s)H

:D

Ra

persoanelePanimalelePo%iectele foarte apropiate1 şi corpul său.L. MasculineI $n percepţia %ăr%atului teritoriul său este mult mai vast#incluzănd at"t cui%ul familiar c"t şi exteriorul 0maşina# casa# cariera#etc.1.

2. (on8icte de separare care pot privite ca dorinţa de a te $ndepărtaP de%arasa sau apropiaP$m%răţişa de ceva.

''

*aa ca ulceraţii epiteliale 0pierdere de tesut1l

*aa pcl repararea şi refacerea ulceraţiilor cu sau fără virusuri 0dacăaceştia există1

■

0emnicaţie 5iologică $n faza de con!ict activ

R5 . ,<0 cu modicărifuncţionale

' Q'

0+NG$ - DR&$,+$

*aa ca insucienţă funcţională'

*aa pcl renormalizarea funcţieil

0emnicaţie 5iologică $n faza de con!ictactiv

> s e m

R&>$K'$ ("R+&V (&R&<R$> 9 "RG$Nt

Jn am5ele emisfere distingem onele corte4ului frontal3 occipital3 cranial3 5aal3 lateral şiinteremisferic.

$şa9numitele one teritoriale7 AstEnga şi dreapta care au o semnicaţie specială.

'. Duetele tiroidiene. %usculatura laringelui \ centrul motor al vor5irii =. &piteliulscuamos al mucoasei laringelui T. Releul

2=. Pona senorială pentru picior 9 gam5ă şi la5apiciorului 9 dreapta

2T. Pona post9senorială Aperiost3 con8ict 5rutal de separare 9



cervi4ului uterin şi al porţiunii epiteliuluiscuamos releul epiteliului scuamos alveiculei seminale şi releul epiteliuluiscuamos al intimei venei coronare \ centrulcomple4ului peri9insular pentru ritmul cardiacrapid al camerelor inimii Ata6icardieventricularăB. &piteliul scuamos al mucoasei rectului''. &piteliul scuamos

al mucoasei veiciiurinare 9 dreapta \pelvisul renalAdreapta \epiteliul scuamos

de traniţie alureterului Adreapta

!. (orte4ul viual3 retina 9 stEnga!=. (orpul vitros 9 stEnga !T. 0malţul dentar!B. 'nsulele celulelor alfa Aglucagon2!. (entrul musculaturii striate a miocardului

9 stEnga Aanterior tu5ul coronarian 9dreapta. Jn caul unui con8ict necroamiocardică /n partea stEngă a inimii3 criaepileptoidă infarct miocardic

9 stEnga L atac de cord epileptic Avei diagrama măduveicere5rale meodermale

2. Pona motorică pentru picior 9 gam5ă şi la5a piciorului9 dreapta

sensi5iliarea periostului3 /n caulpiciorului3 gam5ei şi la5ei piciorului 9dreapta

2B. +esticul 9 dreapta3 ovar 9 dreapta3 /ncrucişare creier 9 organM parenc6imrenal 9 stEnga Aglomerulii3 caudal 2 cm3fără /ncrucişare de la creier la organAvei diagrama măduvei cere5ralemeodermale

ona de con8ictteritorial

feminin

2. Ductele 5ran6iale @. %usculatura 5ron6iilor ?. &piteliulscuamos al mucoasei 5ron6iilor U. Releul epiteliului scuamos al

intimei arterelor coronare şi centrul comple4ului peri9insularpentru ritmul cardiac lent al camerelor inimii A5radicardie

ventriculară !. &piteliul scuamos al stomacului3 căilor 5iliare şipancreatice

!2. &piteliul scuamos al mucoasei veicii urinare 9 stEnga \pelvisul renal \ epiteliul scuamos de traniţie al ureteruluiAstEnga !@. (orte4ul viual3 retina ona de con8ict 9 drea pta

!? . (or pul vitros 9 drea pta

!U. 0malţul dentar 2. 'nsulele celulelor5eta Ainsulină 22. (entrul musculaturii striate a miocardului 9dreapta Aanterior tu5ul coronarian stEnga

Jn caul unui

epileptoidă infarct miocardic 9 dreapta L atac de cord epilepticAvei diagrama măduvei cere5rale meodermale2@. Pona motorică pentru picior 9 gam5ă şi la5a piciorului 9

stEnga2?. Pona senorială pentru picior 9 gam5ă şi la5a piciorului 9stEnga

2U. Pona post9senorială Aperiost3 con8ict 5rutal deseparare 9 sensi5iliarea periostului3 /n caul piciorului3gam5ei şi la5ei piciorului 9 stEnga

. +esticul 9 stEnga3 ovar 9 stEnga3 /ncrucişare creier 9 organMparenc6im renal 9 dreapta Aglomerulii3 caudal 2 cm3 fără /ncrucişare de la creier la organ Avei diagrama măduvei



dreapta Aanterior tu5ul coronarian 9 stEnga. Jn caul unuicon8ict necroa miocardică /n partea dreaptă a inimii3 cria cere5rale meodermale

("R+&V#> (&R&<R$> &(+"D&R%#>9ortexul cere%ral este partea cea mai t"nără a creierului ind şi cea mai diferenţiată. 2oate evenimentele de ordin social

mai avansate care se petrec $ntr-o haită# turmă sau familie au fost programate $n această parte a creierului. 9u a(utorul 'oiiMedicini ermanice $nţelegem mult mai %ine ma(oritatea dintre aceste raporturi. &%servăm cu uimire că p"nă şi o activitatecon!ictuală ce durează pe tot parcursul unei vieţi# ca de exemplu $n cazul fenomenului 3lupul %eta4# reprezintă un factorimportant al structurii sociale a unui grup. stfel# la nivelul ectodermului Mama 'atură foloseşte 3disfuncţionalităţile4 procesului%iologic natural 0care# $n realitate# erau de(a programe %iologice semnicative1 $n %eneciul funcţionării sociale avansate agrupului. )n acest fel# 3castrarea teritorială4 devine un factor necesar $n ordinea socială a haitei# $n măsura $n care - cu excepţialupului alfa 0şeful haitei1 şi pro%a%il a unui lup cu constelaţie 0$nlocuitor opţional al şefului1 - sunt 3castraţi teritorial4 numai lupii



p 0ş 1 ş p p ţ 0 pţ ş 1 3 ţ p

de ordin secundar. ,rogramul este at"t de ingenios conceput $nc"t $n cazul unei situaţii de urgenţă# lupii %eta mai sunt $ncă $nmăsură să se reproducă. cest lucru $nseamnă că 3disfuncţionalităţile4 care erau de(a ,rograme Liologice Bpeciale Bemnicativeau devenit acum părţi ale programului de supravieţuire pentru $ntreaga haită.

>ateralitatea

Bexualitatea# precum şi distincţia dintre %ăr%aţi şi femei 0at"t din punct de vedere cortical c"t şi hormonalPovare şitesticule1 (oacă un rol semnicativ $n cortexul cere%ral. ,rin urmare# $n ceea ce priveşte ,LB-urile con!ictelor teritoriale corticaleavem de-a face cu un sistem excepţional care# $nsă# urmează reguli stricte 0vezi 3regulile %alanţei41. ceste reguli excepţionalese aplică# de asemenea# la 3,LB-urile glucozei4# ,LB-ul creat de frica frontală şi ,LB-ul creat de neputinţă. m avut nevoie demulţi ani de cercetare pentru a putea descoperi aceste corelaţii# $n mod special cele legate de lateralitatea st"ngă şi dreaptă.9hiar dacă zonele de con!ict teritorial corticale sunt parte a cortexului senzorial# ,LB- urile conexe sunt toate legate de stareahormonală a ecărui individ. &dată cu schim%area stării hormonale# con!ictele pot 3sări4 $n cealaltă emisferă cere%rală 0vezi3regulile %alanţei41. stfel# locul impactului este determinat de lateralitatea individului şi de starea hormonală actuală# maidegra%ă dec"t de relaţia mamăPcopil sau partener# ca $n cazul celorlalte ,LB-uri ale cortexului senzorial. De exempluI $n cazul $n



care o femeie st"ngace trăieşte un con!ict de identitate# con!ictul va avea impact $n partea dreaptă a cortexului cere%ral 0lo%ultemporal1. <a nivelul organelor# ea dezvoltă ulcer gastric sau ulceraţii ale căilor %iliare. )n cazul $n care femeia suferă un noucon!ict de identitate# acesta nu va mai avea impact $n aceeaşi emisferă cere%rală şi# $n consecinţă# impactul celui de-al doileacon!ict de identitate va avea loc $n partea st"ngă 0lo%ul temporal1. <a nivelul organelor# femeia dezvoltă ulcere rectale# caredevin hemoroizi $n timpul fazei pcl. t"ta timp c"t am%ele con!icte sunt active 0cortical dreapta şi st"nga1# persoana se a!ă $ntr-o 3constelaţie schizofrenică4. )ntre%area referitoare la modul $n care a fost retrăit acest con!ict 0dacă a fost retrăit $n modmasculin sau feminin1 şi c"nd a avut loc impactul con!ictului la nivel cere%ral# nu este determinată numai de starea hormonală0postmenopauza# sarcina# contraceptivele# necroza ovariană# etc.1 ci# de asemenea# şi de lateralitate. )n mod similar# atunci c"ndcondiţiile se schim%ă 0starea hormonală# constelaţia con!ictului actual1# conţinutul con!ictului $şi poate pierde semnicaţia saupoate 3sări4 $n releul opus al celeilalte emisfere cere%rale# adică un ulcer rectal devine un ulcer gastric sau invers.

,rimul con!ict de identitate legat de cui%ul său va trăit teritorial feminin. )n acest con!ict femeia a fostnehotăr"tă $n ceea ce priveşte deciziile sale# neştiind de cine să aparţină sau $ncotro s-o apuce. De

exempluI fetiţa care la divorţul părinţilor tre%uie să aleagă cu cine va răm"ne femeia nehotăr"tă $nalegerea unuia dintre pretendenţi femeia care nu se poate decide să divorţeze sau nu.Din acest moment# prin apariţia 8H $n releul rectului# toată zona teritorială feminină va %locată at"ta timpc"t ,LB-ul este $n faza ca sau $n vindecare suspendată 0castrare cere%rală1. 2imp de aproximativ trei luni# $ncazul $n care con!ictul nu se rezolvă# femeia va trăi un dezechili%ru mental psihic# $nsăşi vi%raţiile creieruluiind descentrate faţă de vi%raţiile normale. &dată cu apariţia focarului femeia va deveni din punct devedere emoţional şi teritorial masculină# ind incapa%ilă să trăiască o emoţie feminină. stfel femeia va mai autoritară# se va impune mai mult# atac"nd $n loc să se apere# aşa-numita feministă.)n cazul $n care con!ictul este prea $ndelungat sau masa con!ictuală este mare# ulceraţiile rectale setransformă $n stule anale. Dacă se intervine cu anticonceptionale sau orice altă situaţie care modică

starea hormonală a femeii# 8H va 3sări4 simetric opus# $n emisfera cere%rală dreptă 0masculinitate hormonală1.

Dacă femeia este implicată $ntr-un un nou con!ict teritorial# acesta va trăit din punct de vedereemoţional masculin# afect"nd partea dreaptă a cortexului 0zona teritorială masculină1. )ntr-un con!ictde furie teritorială cu privire la limitele sau conţinutul teritoriului 0cearta permanentă cu administratorul%locului# deoarece casa scării# liftul# curtea %locului# etc. au devenit teritoriul ei1# 8H va afecta releulepiteliului scuamos al mucoasei stomacului 0cur%ura mică1.Din acest moment femeia se a!ă $n 3constelaţie schizofrenică4 şi anume 9onstelaţia agresivităţii. )nfuncţie de intrarea pe şine 0vezi regulile %alanţei1 va depresivă sau maniacă. )n momentelemaniacale# c"nd femeia se a!ă pe şinele primului con!ict# se simte $ncolţită# este cao %om%ă cu ceas am%ulantă# violentă şi chiar cu amoc continuu 0furie inexplica%ilă#ardoare# excitaţie1. )n cazul $n care femeia intră pe şina celui de-al doilea con!ict# aceasta devinedepresivă tensionată# agresivă faţă de propria persoană.

9on!ict 5 9on!ict



p g ţ p p p

Din punct de vedere %iologic al doilea focar# care va avea tot timpul masa con!ictuală zero# opreşte creşterea masei con!ictuale a primuluicon!ict şi totodată posi%ilitatea de a-l rezolva. vanta(ul unei constelaţii $ndelungate este acela că la aproximativ 5; ani masa primului con!ictse $n(umătăţeşte 0regulă vala%ilă $n cazul tuturor constelaţiilor# indiferent de sex şi lateralitate1. ,entru a ieşi din constelaţie femeia tre%uie sărezolve $nt"i ultimul con!ict.

De la al treilea con!ict teritorial# apare 3săritura calului4# astfel con!ictul teritorial feminin va avea releul $n zona teritorială masculină şiinvers.

Dacă femeia este depresivă# ea nu poate experimenta dec"t con!ictele teritoriale



feminine care vor afecta releele din partea masculină. Gncapacitatea marcării teritoriului0cui%ul1# d.ex soacra femeii se mută la ea pentru a de a(utor# va afecta datorită 3sărituriicalului4 releul epiteliului scuamos al (umătăţii st"ngi a ureterului şi a vezicii urinare. Dinacest moment se accentuează depresivitatea# femeia devenind mai introvertită şi cuimpulsuri sinucigaşe $n crizele epileptoide. 9on!ictele teritoriale viitoare vor afecta $nacest caz tot aria teritorială masculină accentu"nd şi mai mult depresia.

Dacă femeia este maniacă# ea poate trăi con!ictele teritoriale doar $ntr-o manierămasculină# releele acestora afect"nd zona teritorială feminină datorită 3săriturii calului4.

celaşi con!ict de incapacitate de marcare a teritoriului 0exteriorul1# d.ex vecinul $i zg"riedin neatenţie maşina $n parcare# va afecta de data aceasta releul epiteliului scuamos al (umătăţii drepte a ureterului şi a vezicii urinare. Din acest moment se accentuează stareamaniacală şi agresivitatea femeii# aceasta av"nd $n timpul crizelor epileptoide impulsuricriminale şi stări de amoc 0violenţă excesivă# forţă ieşită din comun# hiperexcitaţie1.9on!ictele teritoriale ulterioare vor afecta tot aria teritorială feminină# femeia devenind şimai maniacă.

<a persoanele st"ngace 3săritura calului4 se produce la apariţia primului con!ict. stfel# un con!ict de fricăPspaimă $n legătură cu pericolul neaşteptat ce $i poate afecta cui%ul# femeia se va manifesta $ntr-o manierăfeminină 0defensivă1 iar 8H va afecta zona teritorială masculină# $n acest caz releul epiteliului scuamos al%ronhiilor. ,rin $nchiderea zonei teritoriale masculine 0,LB $n fază ca sau $n vindecare suspendată1 femeia va depresivă# devenind totodată şi mai feminină.



l doilea con!ict teritorial va resimţit feminin şi va afecta zona teritorială feminină. 9u uncon!ict de identitatePnehotăr"re legat de cui%# 8H va afecta releul mucoasei rectului# femeiaintr"nd din acest moment $ntr-o 3constelaţie schizofrenică4 09onstelaţia mitomaniei1. cestcon!ict secundar care generează constelaţia# are pentru totdeauna masa con!ictuală zero şiopreşte creşterea masei con!ictuale a primului con!ict.Din acest moment ordinea impactului con!ictelor $şi pierde importanţa# intrarea pe şinelecon!ictuale va determina $n continuare manifestarea stărilor de depresie saumanie. 8emeia mitomană maniacă 0este pe şinele celui de-al doilea con!ict1vor%eşte foarte repede# este capa%ilă să ţină monologuri foarte lungi# scrie cărţi şiarticole trec"nd de la un su%iect la altul fără pro%leme# ind incapa%ilă să ascultepe cineva. Din punct de vedere emoţional femeia este masculinizată# cui%ul săuincluz"nd acum şi exteriorul.

Dacă femeia trece pe şinele primului con!ict intră astfel $n starea depresivă 0mitomaniadepresivă1 şi devine incapa%ilă de a se exprima. Monologul său se va desfăşura $n continuare $n mintea sa dar ea nu $şi va puteagăsi cuvintele# nemaiav"nd idei. 8emeia nu va antisocială ci doar persoana tăcută de la masa de prieteni.

*emeie stEngace3 activă

0fără tratament hormonal# chimioterapie# necrozăPextirpare ovariană# sarcină sau con!icte

teritoriale1 )n cazul persoanelor st"ngace# locul impactului con!ictelor ulterioare va sta%ilit tot de 3regulile %alanţei4.

(on8ict2

(on8ict!

9on!ict :9on!ict 5

)n cazul femeii a!ate $n constelaţie depresivă 0mitomania depresivă1 al treilea con!ict va trăit dinperspectiva feminină iar 8H va afecta zona teritorială feminină. *n con!ict legat deincapacitatea de a-şi marca teritoriul 0cui%ul1# d.ex. partenerul care primeşte $npermanenţă avansuri de la femeile din (ur# va $nclina %alanţa constelaţiei spre manie# 8Hafect"nd releul epiteliului scuamos al vezicii urinare 0dreapta1# epiteliul de tranziţie alpelvisului renal şi ureterului 0dreapta1.

)n cazul femeii a!ate $n constelaţie maniacă 0mitomania maniacală1 al treilea con!ict va trăit din persepectiva masculină iar 8H va afecta zona teritorială masculină. 9u un con!ictde frică $n legătură cu un atac teritorial 0teritoriul masculin - exteriorul1# d.ex. atacul dinpartea pu%licului referitor la informaţiile prezentate de femeie $n discursul său# aceasta va

deveni depresivă. Din acest moment femeia va avea trac şi nu $şi va putea controlaemoţiile.

9on!ict

9on!ict :

9on!ict 5



,rimul con!ict teritorial va trăit masculin şi 8H va afecta zona teritorială masculină. )n cazul unui con!ict de frică teritorială $n care un adameninţă să pătrundă pe teritoriul său 0exteriorul1# d.ex. colegul de servici care urmăreşte să-i ocupe poziţia# %ăr%atul va riposta $n maniermasculină# prin atac. )n acest caz 8H va afecta releul epiteliului scuamos al mucoasei %ronhiale. 9"t timp ,LB-ul se va a!a $n faza ca sau $nvindecare suspendată# zona teritorială masculină va $nchisă 0castrare cere%rală1 şi timp de aproximativ trei luni# $n cazul $n care con!icturezolvă# va trăi un dezechili%ru mental psihic# vi%raţiile creierului ind descentrate faţă de vi%raţiile normale. &dată cu apariţia 8H %ăr%atudeveni din punct de vedere emoţional şi teritorial feminin# ind incapa%il să trăiască o emoţie masculină.



)n cazul $n care nivelul hormonal este pertur%at 0feminitate hormonală1 de intrarea $n andropauză# administarea de chimioterapie sau necrtesticulară 0con!ict de devalorizare1# 8H va 3sări4 simetric opus# $n emisfera cere%rală st"ngă# afect"nd releul epiteliului scuamos al mucoalaringelui.

l doilea con!ict teritorial va resimţit feminin şi va afecta zona teritorială feminină. )n cazulunui con!ict de fricăPspaimă teritorială 0cui%ul1 legat de incapacitatea de a vor%i 03am rămasfără cuvintePam amuţit1# d.ex. vestea că soţia nu se mai poate $nsănătoşi# 8Hva afecta releul epiteliului scuamos al mucoasei laringelui. Din acest moment%ăr%atul va $n 3constelaţie schizofrenică4 09onstelaţia aerianului1. cestcon!ict secundar care generează constelaţia# are pentru totdeauna masa

con!ictuală zero şi opreşte creşterea masei con!ictuale a primului con!ict.&dată cu formarea constelaţiei ordinea impactului con!ictelor $şi pierde importanţa# intrareape şinele con!ictuale va determina $n continuare manifestarea stărilor de depresie sau manie.Lăr%atul a!at $n constelaţia aerianului este 3a%sent din viaţa sa4# pluteşte deasupraevenimentelor care le trăieşte iar# $n funcţie de $nclinaţia %alanţei se va manifesta prin%ucurie excesivă# exagerare 0stare maniacală1 sau prin deprimare# suferinţă psihică 0stareadepresivă1# av"nd sentimentul că se afundă tot mai mult $n depresie.

9on!ict 9on!ict 5

)n cazul persoanelor dreptace de la al treilea con!ict teritorial# apare 3săritura calului4# astfel con!ictul teritorial masculin va avea releul $n zona teritorială feminină şi invers.

Lăr%atul a!at $n constelaţie maniacă 0aerianul maniac1 experimentează cel de-al treilea con!ict din punct de vedere emoţiomasculin# şi va reacţiona $n maniera masculină 0atac"nd pentru a se apăra1 dar# datorită 3săriturii calului4# 8H va afecta zon

teritorială feminină %ăr%atul devenind astfel şi mai maniac. De exemplu# $n cazul unui con!ict de furie teritorială $n legătură cu limitele sau

(on8ict!

(on8ict2



teritoriului 0 d.ex. cearta cu un vecin1 8H va afecta# prin 3săritura calului4# releul mucoasei rectului# %ăr%atul devenind acum şi mitoman mecare con!ict teritorial pe care $l va trăi# %ăr%atul va deveni din ce $n ce mai maniac asoc iind diferite constelaţii.

Lăr%atul a!at $n constelaţie depresivă 0aerianul depresiv1 experimentează cel de-al treileacon!ict din punct de vedere emoţional feminin# şi va reacţiona $n maniera feminină 0apărare defensivă1. Datorită 3sărituriicalului4 8H va afecta zona teritorială masculină accentu"nd astfel şi mai mult depresia %ăr%atului. De exemplu $n cazul unuicon!ict teritorial 0cui%ul1 legat de plecarea fetei care se mută la prietenul său# 8H va afecta# prin 3săritura calului4# releul

mucoasei stomacului# al ductelor %iliare şi pancreatice. )n acest caz# datorită existenţei şi unui 8H $n releul epiteliului

laringelui# %ăr%atul va avea şi constelaţia autistului depresiv.<a persoanele st"ngace 3săritura calului4 se produce la apariţia primului con!ict. stfel# $n cazul unui con!ictde frică teritorială# c"nd adversarul ameninţă să pătrundă pe teritoriul său# d.ex. vestea că o altă persoanăvrea să mai deschidă o %rutărie $n cartierul său# 8H va afecta# datorită 3săriturii calului4# releul epiteliuluiscuamos al mucoasei laringelui. Din acest moment %ăr%atul devine maniac# ind mai masculin. &dată cuapariţia primului 8H# zona teritorială feminină se va %loca# vi%raţiile creierului ind descentrate faţă de vi%raţiile normale.)n cazul $n care nivelul hormonal este pertur%at 0feminitate hormonală1 de intrarea $n andropauză# administarea de chimioterapie sau necrtesticulară 0con!ict de devalorizare1# 8H va 3sări4 simetric opus# $n emisfera cere%rală dreaptă# afect"nd releul epiteliului scuamos al muco%ronhiilor.

(on8ict

(on8ict2

(on8ict!

(on8ic

,ersoanele st"ngace se a!ă# de la apariţia primului 8H care %lochează zona teritorială#$ntr-o 3psihoză primară4# devenind astfel pur masculine. )n acest caz al doilea con!ictva experimentat din punct de vedere emoţional masculin şi va afecta zona teritorialămasculină. *n con!ict de furie teritorială# d.ex. cearta cu adversarul care a deschis%rutăria şi ameninţă să $l ducă $n pragul falimentului# va determina apariţia 8H $n releulepiteliului mucoasei stomacului 0cur%ura mică1# al ductelor %iliare şi pancreatice. Dinacest moment %ăr%atul se a!ă $n 3constelaţie schizofrenică4 0constelaţia autismului1



ceea ce determină oprirea masei con!ictuale şi maturizării emoţionale 0$n cazul $n care%ăr%atul este su% v"rsta de = ani1. )n funcţie de intrarea pe şinele con!ictuale#%ăr%atul se va manifesta prin stări de depresie sau manie.

Lăr%atul a!at $n constelaţie maniacă 0autistul maniac Oorkaholic-ul1 devine exagerat $n ceea ce priveşte muncasa şi $n ciuda aparentei socializări- pe care o manifestă tot $n scopul

rezolvării pro%lemelor de servici - nu participă la viaţa din (urul său ind# de fapt#un introvertit. )n cazul unui con!ict de nehotăr"re $n legătură cu teritoriul său0exteriorul1# 8H va afecta zona teritorială masculină# $nclin"nd %alanţa spre depresivitate dacă con!ictul

9on!ict 5



este destul de puternic. De exemplu# un con!ict legat de nehotăr"rea %ăr%atului $n privinţa menţineriiraportului preţPcalitate va determina apariţia 8H $n releul epiteliului vezicii urinare# al pelvisului renal şi alureterului 0partea st"ngă a organului1.)n cazul constelaţiei depresive 0autistul depresiv1 %ăr%atul devine completintrovertit şi $şi pierde apetitul pentru muncă şi puterea de concentare# inddeprimat# priveşte $n gol şi nu comunică cu cei din (ur. cum teritoriul său devinecui%ul iar cu un nou con!ic t de marcare teritorială# d.ex. sanepidul $l $nştiinţează că utila(ele sale nu mai corespund normelor europene# 8H va afecta releul epiteliului vezicii urpelvisului renal şi al ureterului 0partea dreaptă a organului1.

9on!ict

9on!ict :

Homose4ualitatea'ote generale despre homosexualitateI $ntr-o haită de lupi# şeful este lupul alfa. 9eilalţi lupi masculi care au fost $nvinşi de lupul alfa

sunt ga?# inclusiv lupii a!aţi $n constelaţie. )n afară de cei care au fost $nvinşi de către şef 03ga?-i şefului41 sau tată 03ga?-i tatălui41# există lupi $nvinşi de femela alfa sau de mamă 03ga?-i mamei4 O complexul &edip1. cest devotament şi această supunere de tip homosexual diferă deafecţiunea o%işnuită a unui animal sau a unui om faţă de mamă. )n acest context# 3ga?4 $nseamnă că lupul $nvins nu va căuta răz%unare cuprima ocazie# ci# dimpotrivă# va profund devotat lupului 3alfa4 0mascul sau femelă1 pentru tot restul vieţii. celaşi lucru este vala%il şi pentruoameni# inclusiv complexul &edip 0O 4ga?-i mamei41. cesta este secretul %iologic a!at $n spatele funcţionării haitelor de lupi şi a familiilorde oameni.

)n cazul $n care scăderea de testosteron sau o decienţă totală de testosteron# respectiv hormoni ovarieni $n cazul femeilor# estecauzată de con!icte active de pierdere 0con!ict de devalorizare cu necroza ţesutului testicular interstiţial# respectiv ţesutului ovarian1 - fără



con!icte teritoriale - atunci vor%im despre asexualitate. Dacă# cu toate acestea# scăderea testosteronuluiPestrogenilor şi progesteronului sedatorează unui con!ict teritorial activ# este ceea ce noi numim homosexualitate.

*emeie dreptace3 activă0fără tratament hormonal# chimioterapie# necrozăPextirpare ovariană# sarcină sau con!icte teritoriale1

)n cazul unui con!ict teritorial cu conţinut sexual# d.ex. adolescenta care se simte $nşelată $n momentul $n care constatăcă t"nărul pe care $l iu%ea $n secret are o prietenă# 8H va afecta releul cervixului uterin şi al intimei venelor coronare.Din acest moment zona teritorială feminină va %locată 03castrare cere%rală41# femeia devenind 3con!ictiv masculină4#at"ta timp c"t ,LB-ul este $n faza ca sau $n vindecare suspendată. 2imp de aproximativ trei luni# $n cazul $n carecon!ictul nu se rezolvă# femeia va trăi un dezechili%ru mental psihic# vi%raţiile creierului ind descentrate faţă devi%raţiile normale. Din punct de vedere %iologic fataPfemeia devine emoţional şi teritorial masculină# dar aceastămasculinitate diferă de masculinitatea indusă hormonal. 8emeia prezintă amenoree 0a%senţaP$ncetarea s"ngerărilormenstruale1# anovulaţie 0lipsa ovulaţiei1# frigiditate şi li%ido scăzut ind incapa%ilă să experimenteze un orgasm vaginal0stare de maximă excitaţie care se manifestă cu contracţii ale muşchilor vaginali sau cu deschiderea colului uterinpentru a permite trecerea capului penian1. De acum $nainte femeia se va simţi atrasă $n principal de %ăr%aţii 3soft?4.Dacă acest con!ict este $ndelungat femeia poate resimţi şi o uşoară angină pectorală datorită in!uenţei asupra venelorcoronare. Dacă se intervine cu anticoncepţionale sau orice altă situaţie care modică starea hormonală a femeii# 8H va

3sări4 simetric opus# $n emisfera cere%rală dreptă 0masculinitate hormonală1# ceea ce va determina reapariţia ciclului menstrual şi a ovulaţieipe perioada tratamentului.)n cazul $n care acest con!ic t survine $naintea v"rstei de 55 ani# fetiţei $i va $nt"rzia apariţia menstruaţiei şi ovulaţiei p"nă $n momentul $n care,LB-ul se va rezolva sau p"nă la momentul unui nou con!ict teritorial cu conţinut sexual care $i va induce o 3constelaţie schizofrenică4.

Dacă femeia este implicată $ntr-un un nou con!ict teritorial cu conţinut sexual# acesta va trăit din punct de vedere

emoţional masculin# afect"nd partea dreaptă a cortexului 0zona teritorială masculină1. )n cazul $n care# d.ex.# $n urma unei certe prietenul ei merge cu altă fată la lm# t"năra va avea un nou8H $n releul intimei arterelor coronare# intr"nd astfel $n 9on!ict 3constelaţie schizofrenică409onstelaţia nimfomaniei1. Din acest moment femeii $i revine ciclul menstrual şi ovulaţia. )ncazul femeilor care au avut primul con!ict $naintea v"rstei de 55 ani# acest con!ict secundardetermină apariţia primei menstruaţii. &dată cu intrarea $n constelaţie se opreşte creştereamasei con!ictuale şi maturizarea emoţională 0$n cazul femeilor p"nă la v"rsta de = de ani1. )nfuncţie de intrarea pe şinele con!ictuale femeia va manifesta stări de depresie sau manie.

Bemnicaţia %iologică a unei constelaţii teritoriale este şansa de supravieţuire pe care %iologicul o oferă individuluideoarece $n cazul rezolvării unui con!ict teritorial mai lung de 6 luni acesta va face $n criza epileptică em%olie pulmonară sauinfarct miocardic. )n plus# s-a o%servat că# de o%icei# la aproximativ 5; ani de constelaţie masa con!ictuală a primului con!ict se

)



$n(umătăţeşte. )n cazul $n care femeia are su% = de ani şi răm"ne $nsărcinată# cele 6 luni de graviditate $i permit să recuperezeaproximativ : ani de maturizare emoţională. ,entru a ieşi din constelaţie femeia tre%uie să rezolve $nt"i ultimul con!ict.

De la al treilea con!ict teritorial# apare 3săritura calului4# astfel con!ictul teritorial feminin va avea releul $n zona teritorialămasculină şi invers.

)n cazul $n care femeia se a!ă pe şinele primului con!ict aceasta va $n constelaţiemaniacală 0nimfomana maniacă1. cum femeia are zona teritorială feminină %locatăşi se manifestă din punct de vedere emoţional masculin 0a%ordează %ăr%aţii $ntr-omanieră directă1# devenind 3con!ictual masculină4. Din punct de vedere %iologicfemeia nimfomană maniacă este plină de energie adopt"nd o atitudine de viaţă3pozitivă4# are ciclul menstrual neregulat# cu dureri şi fără ovulaţie. Aste frigidă şinu poate experimenta un orgasm vaginal.)n cazul unui nou con!ict teritorial acesta este trăit emoţional din perspectivamasculină# iar 8H va afecta zona teritorială feminină# datorită 3săriturii calului4. Deexemplu# $n cazul unui con!ict de furie teritorială - partenerul său este a%ordat de oaltă femeie - 8H va afecta releul mucoasei rectului. l treilea con!ict teritorialaccentuează şi mai mult mania femeii precum şi tul%urările şi durerile menstruale.9u c"t femeia este mai maniacă cu at"t durerile menstruale sunt mai mari.

)n cazul nimfomaniei depresive este %locată aria teritorială masculină# femeia devenind feminină at"t emoţional c"t şi teritorial 0a%ordează %ăr%aţii $ntr-o manieră timidă# pasivă $nsă cu potenţial de succes mai mare dec"t nimfo-maniaca1. ,rezintă stări de apatie trăind viaţa $nculori gri. Din punct de vedere %iologic are ciclul menstrual regulat# cu ovulaţie şi fără dureri# put"nd răm"ne uşor $nsărcinată.Bexual este frigidă şi nu poate experimenta un orgasm clitoridian normal dec"t oral sau prin mastur%are.)n cazul unui nou con!ict teritorial acesta va trăit emoţional din perspectiva feminină dar 8H va afecta zona teritorială masculină

9on!ict 5 9on!ict

9on!ict :



datorită 3săriturii calului4. De exemplu# $n cazul unui con!ic t de nehotăr"re $n privinţa unei decizii - alegerea unuia dintre cei doi pretendenţi - 8Hva afecta releul mucoasei stomacului şi al căilor %iliare şi pancreatice. cest nou con!ict teritorial accentuează şi mai mult depresia femeii#intensic"nd totodată şi fertilitatea acesteia.

*emeie stEngace3 activă0fără tratament hormonal# chimioterapie# necrozăPextirpare ovariană# sarcină sau con!icte teritoriale1

<a persoanele st"ngace 3săritura calului4 se produce la apariţia primului con!ict. stfel# $n cazul unui con!ict teritorial cu conţinut sexual femeia $l va

resimţi feminin dar 8H va afecta zona teritorială masculină. De exemplu# $n cazul unui con!ict de frustrare sexuală - morala pe care i-au făcut-o părinţiic"nd au a!at că a dormit la prietenul ei pe ascuns - 8H va afecta releul arterelor coronare. Din acest moment# prin %locarea teritoriului masculin femeiaintră $ntr-o 3psihoză primară4 devenind automat depresivă şi mai feminină. cest con!ict nu va pertur%a sau $mpiedica apariţia menstruaţiei şi ovulaţieidar va genera frigiditate sexuală şi angină pectorală# femeia ind incapa%ilă să experimenteze un orgasm clitoridian normal.)n cazul $n care acest con!ict survine $naintea v"rstei de 55 ani determină declanşarea menstruaţiei mai devreme dec"t $n mod normal# de exemplu lav"rsta de 6 -5; ani.

l doilea con!ict teritorial va resimţit feminin şi va afecta zona teritorială feminină# dinacest moment femeia intr"nd $n 3constelaţie schizofrenică4 09onstelaţia nimfomaniei1. Deexemplu# $n cazul $n care partenerul o $nşeală# 8H va afecta releul cervixului uterin şi alvenelor coronare. cest con!ict secundar opreşte creşterea masei con!ictuale şimaturizarea emoţională 0$n cazul femeilor su% = de ani1 şi $n funcţie de intrarea pe şinelecon!ictuale femeia va maniacă sau depresivă.&dată cu intrarea $n constelaţia nimfomaniei# persoana se poate a!a şi $n constelaţie post-mortem datorită in!uenţei 8H.

*emeie stEngace3 activă0fără tratament hormonal# chimioterapie# necrozăPextirpare ovariană# sarcină sau con!icteteritoriale1



Dacă primul con!ict este mai puternic atunci femeia este depresivă. 'imfo-depresiva esteapatică# fără poftă de viaţă şi frigidă sexual# neput"nd experimenta un orgasm clitoridiannormal. re ciclu menstrual regulat# fără dureri şi cu ovulaţie# ind foarte feminină şi fertilă.)n acest caz al treilea con!ict teritorial va resimţit feminin şi va afecta zona teritorialăfeminină. De exemplu# $n cazul unui con!ict de identitate - femeia se simte exclusă dincercul de prieteni ai fostului partener - 8H va afecta releul rectului# ea devenind astfelmaniacă 0cu condiţia ca acest con!ict să e destul de puternic1.

)n cazul unui con!ict de pierdere teritorială 0pierderea unei părţi sau a $ntregului teritoriu1# d.ex. soţia $naintează actelepentru divorţ# 8H va afecta zona teritorială masculină la nivelul releului intimei arterelor coronare. Dacă# $n timp# aparerenunţarea pentru rezolvarea con!ictului# se produce $nchiderea zonei teritoriale masculine 03castrare cere%rală41 %ăr%atulind retrogradat la poziţia de 3al doilea la comandă4. Din acest moment el devine depresiv şi va putea răspundecon!ictelor ulterioare doar cu emisfera cere%rală st"ngă# deci $n maniera feminină# teritoriul său devenind acum cui%ul

)n cazul $n care al doilea con!ict este mai puternic dec"t primul femeia este maniacă.'imfo-maniaca se manifestă cu amenoree sau tul%urări menstruale cu dureri# anovulaţie#frigiditate sexuală cu incapacitate de a experimenta un orgasm vaginal# femeia ind suplă#dinamică şi cu tendinţă spre exagerare.)n cazul unui nou con!ict teritorial acesta este resimţit masculin# 8H afect"nd zonateritorială masculină. De exemplu# $n cazul $n care partenerul o părăseşte pentru fata cucare a $nşelat-o# 8H va afecta releul mucoasei stomacului şi căile %iliare şi pancreatice.Dacă acest con!ict este destul de puternic# femeia va deveni depresivă.

9on!ict

9on!ict :

9on!ict 5

9on!ict9

9

0teritoriul feminin1. Bexual %ăr%atul este frigid# prezent"nd disfuncţie erectilă şi e(aculare prematură# neput"nd a(unge la orgasm. Dinpunct de vedere emoţional este aşa-numitul 3%ăr%at soft?4 sau 3homosexual4. )n mod instinctiv el nu va $ncerca să $şi ia revanşa cuprima ocazie care se va ivi ci va manifesta supunere faţă de adversar# aceasta reprezent"nd soluţia de supravieţuire pe care o oferă'atura# deoarece $n cazul $n care acest con!ict este mai lung de 6 luni va determina un infarct 0şoc cardiac cu %rilaţie atrială1 la Csăptăm"ni de la rezolvarea con!ictului. ,entru un con!ict activ timp de C luni infarctul va surveni la F săptăm"ni de la rezolvare# iar

pentru un con!ict de : luni infarctul se va manifesta la săptăm"ni. 9on!ictele care au depăşit perioada de 6 luni p"nă la rezolvare cauzează decesul prininfarct $n criza epileptoidă.)n cazul $n care con!ictul de pierdere teritorială survine $naintea v"rstei de 5= ani va determina apariţia primei poluţii şi manifestarea impulsurilor sexuale mai

d d " $ d l



devreme dec"t $n mod normal.

)n cazul unui nou con!ict teritorial# acesta va resimţit feminin şi va afecta zona teritorialăfeminină. stfel# dacă $n urma divorţului %ăr%atul pierde şi custodia copilului# 8H va afectareleul veziculei seminale şi al venelor coronare. Din acest moment %ăr%atul intră $n3constelaţie schizofrenică4 şi anume 9onstelaţia 9asanovismului 0Batiriazis1# ceea cedetermină oprirea creşterii masei con!ictuale a primului con!ict şi# $n cazul $n careconstelaţia apare p"nă la v"rsta de = ani# oprirea dezvoltării emoţionale. )n funcţie demodul $n care %ăr%atul va intra pe şinele con!ictuale# acesta va manifesta stări de depresieşi manie. )n plus# %ăr%atul este şi $ntr-o constelaţie post-mortem şi suicidară# datorită

in!uenţei 8H.

)n cazul persoanelor dreptace de la al treilea con!ict teritorial# apare 3săritura calului4# astfelcon!ictul teritorial masculin va avea releul $n zona teritorială feminină şi invers.

)n cazul $n care %ăr%atul este maniac# adică al doilea con!ict este mai puternic 09onstelaţia casanovismului maniacal1#acesta a%ordează femeile $ntr-o manieră foarte directă. Deşi este afemeiat şi urmăreşte $n permanenţă să o%ţină noicuceriri# este $n acelaşi timp frigid psihic şi sexual# ind incapa%il să iu%ească 0adeptul relaţiilor de o noapte1.

)n acest caz un nou con!ict teritorial va resimţit masculin dar 8H va afecta# datorită 3săriturii calului4#zona teritorială feminină# %ăr%atul devenind astfel şi mai maniac 0d.ex. homosexualul 3macho41. Deexemplu# $n cazul unui con!ict de frică teritorială# $n care adversarul ameninţă să pătrundă pe teritoriulsău - noul iu%it al fostei soţii doreşte să cumpere pentru aceasta şi (umătatea sa de apartament - 8H va

afecta releul mucoasei laringelui. ,rin asocierea cu acest con!ict# c"nd de o%icei este in!uenţată şi componenta motorie#

%ă % t l i ţi i i l it i t t 0 "f"it1 tf l $ ti l t l i l t i

9on!ict :

9on!ict 9on!ict 5



%ăr%atul va avea o respiraţie cu inspir prelungit şi accentuat 0g"f"it1. stfel# $n timpul actului sexual acesta va respirafeminin 0deoarece cere%ral teritoriul feminin conţine releul laringelui O inspiraţii prelungite $ntrerupte de expiraţiiscurte tre%uie să geamă pentru a putea expira1.

)n cazul $n care %ăr%atul este depresiv# adică este pe şinele primului con!ic t 09onstelaţia casanovismuluidepresiv1 acesta a%ordează femeile $ntr-o manieră timidă# pasivă# $nsă nu cu mai puţin succes. Deşi poateavea o relaţie $ndelungată este incapa%il să iu%ească. Bexual este frigid şi nu poate experimenta unorgasm# are li%idoul scăzut# disfuncţii erectile şi e(aculare prematură.)n acest caz un nou con!ict teritorial va resimţit feminin dar 8H va afecta# datorită3săriturii calului4# zona teritorială masculină# %ăr%atul devenind astfel şi mai feminin0d.ex. homosexualii# travestiţii1. De exemplu# $n cazul unui con!ict de fricăPspaimă - un

hoţ $i pătrunde $n casă - %ăr%atul va riposta $n maniera feminină 0defensivă1 dar 8H va afecta releulmucoasei %ronhiilor. ,rin asocierea cu acest con!ict# c"nd de o%icei este in!uenţată şi componentamotorie# %ăr%atul va avea o respiraţie cu expir prelungit şi accentuat# şuierătoare 0teritoriul cere%ralmasculin conţine releul %ronhiilor O expiraţii prelungite $ntrerupte de inspiraţii scurte1.

9on!ict

9on!ict :

9on!ict 5

&dată cu apariţia primului con!ict de pierdere teritorială care va afecta zona teritorială feminină datorită 3săriturii calului4# %ăr%atulst"ngaci devine automat maniac. ,rin $nchiderea zonei teritoriale feminine %ăr%atul intră $ntr- o 3psihoză primară4 ind# din punct devedere %iologic 3homosexualul macho4. stfel# $n cazul unui con!ict de pierdere teritorială - d.ex. plecarea mamei - 8H afectează releulveziculei seminale şi al intimei venelor coronare. cest prim con!ict accentuează sexualitatea masculină dar generează $n acelaşi timpinfertilitate 0astenospermie O mo%ilitate scăzută a spermatozoizilor datorată scăderii calitative a lichidului seminal1 şi frigiditate psihicăşi sexuală. Dacă acest con!ict survine $naintea v"rstei de 5= ani# %lochează apariţia primei poluţii p"nă la momentul rezolvăriicon!ictului sau intrarea $n constelaţie printr-un nou con!ict teritorial.



)n cazul unui nou con!ict teritorial# d.ex. pierderea primei iu%ite# 8H va afecta zona teritorială masculină lanivelul releului arterelor coronare. Din acest moment %ăr%atul intră $n 3constelaţie schizofrenică409onstelaţia casanovismuluiPBatiriazis1 şi $n mod adiţional 9onstelaţia post-mortem#trec"nd prin stări de depresie sau manie $n funcţie de şinele con!ictuale. )n cazul%ăiatuluiP%ăr%atului care a avut primul con!ict $naintea v"rstei de 5= ani# acest con!ictsecundar declanşează apariţia primei poluţii.&dată cu intrarea $n constelaţie se opreşte creşterea masei con!ictuale şi# $n cazul $n care %ăr%atul este

su% v"rsta de = de ani# se opreşte şimaturizarea emoţională. Geşirea din constelaţiese poate face doar prin rezolvarea iniţială acon!ictului secundar.Lăr%atul maniac 09asanovismul maniacal1 este foarte masculin# plin de energie# av"nd o atitudinepozitivă exagerată. %ordează femeile foarte direct# şi deşi este afemeiat prezintă $n acelaşi timpfrigiditate psihică şi sexuală# ind incapa%il să iu%ească 0adeptul relaţiilor de o noapte1.*n nou con!ict teritorial va resimţit masculin şi va afecta emisfera cere%rală dreaptă 0zonateritorială masculină1 $nclin"nd %alanţa spre depresivitate $n cazul $n care con!ictul este destul deputernic. stfel# $n cazul unui con!ict teritorial de auz 0%ăr%atul aude un lucru imposi%il1 - d.ex. unadin partenere $i spune că a mimat orgasmul de ecare dată c"nd au avut relaţii - 8H va afecta zonateritorială masculină# $n profunzimea ectodermului# su% releul arterelor coronare.

9on!ict 9on!ict 5

9on!ict 59on!ict

9on!ict :0$n profunzimea

ectodemului1

Lăr%atul depresiv 09asanovismul depresiv1 este apatic şi deşi poate avea o relaţie de durată esteincapa%il să iu%ească. Bexual %ăr%atul este frigid# prezent"nd li%ido scăzut# disfuncţieerectilă şi e(aculare prematură# neput"nd a(unge la orgasm. Din punct de vedereemoţional este aşa-numitul 3%ăr%at soft?4# supus# del# 3de casă4.*n nou con!ict teritorial va resimţit $n maniera feminină şi va afecta emisfera cere%ralăst"ngă 0zona teritorială feminină1 %ăr%atul devenind astfel maniac. De exemplu# $n cazulunui con!ict de nehotăr"re $n legătură cu teritoriul său 0cui%ul1 - să accepte sau nu ofertade muncă $n altă localitate - 8H va afecta releul mucoasei rectului.

9on!ict 5

9on!ict :

9on!ict



'nfarctele cardiace7 ale arterelor şi venelor coronare

9rizele epilepticePepileptoide ale ulcerelor arterelor şi venelor coronare# inclusivale musculaturii vaselor coronare# erau numite $n trecut 3infarcte cardiace4. )nsătermenul nu este cu adevărat corect. 9riza $ncepe cu dureri cardiace $n timpul fazei ca0angină pectorală1 precum şi $n criza epileptoidă 0pentru epiteliul scuamos al intimei1şi $n criza epileptică 0excepţieI musculatura striată a arterelor coronare1. Dar $n afarăde acest lucru# $n timpul acestui tip de 3infarct cardiac4 inima $n sine aproape că nueste afectată# cu excepţia ocluziei inofensive 0datorită dezvoltării simultane a vaselorsanguine colaterale1 a arterelor coronare sau a ramurilor acestora datorită in!amaţiei

din faza de refacere şi vindecare

vena - cava superioara- CO#$[Zj %#

-capilare sistemice

arteră pulmonară venă

pulmonară

plămân CO#



Gnfarctul miocardic reprezintă doar criza epileptică a musculaturii striate a camerelor inimii situate $n partea dreaptă sau st"ngă. stfel#infarctul este $ntotdeauna precedat de necroza muşchiului mai mult sau mai puţin extinsă $mpreună cu paralizia parţială amuşchiului inimii $n faza ca. De asemenea# miocardul nu are nimic $n comun cu con!ictele teritoriale masculine sau cu un con!ic tsexual feminin# ci mai degra%ă cu un con!ict de copleşire profundă $n legătură cu mama# copilul sau partenerul. )n ceea cepriveşte miocardul tre%uie să ţinem cont de faptul că# datorită răsucirii inimii originale $n timpul evoluţiei# muşchiul inimii 0st"ngaşi dreapta1 este inervat din aceeaşi parte la nivelul creierului 0fără $ncrucişare de la creier la organ1. cest lucru se aplicăinervaţiei din cortexul motor precum şi trocităţii 0O nutriţiei1 ţesutului muscular controlat de măduva cere%rală.

din faza de refacere şi vindecare.9auza reală a unui atac de cord fatal o reprezintă implicarea centruluiritmicităţii cardiace la nivel cere%ral. Decesul survine e ca urmare a aritmiei saustopului cardiac iniţiate de centrul ritmicităţii cardiace din partea cere%rală dreaptăpentru ritmul cardiac lent şi arterele coronare# e din cauza %rilaţiei arteriale iniţiatăde centrul ritmicităţii cardiace din partea cere%rală st"ngă pentru ritmul cardiac rapidşi venele coronare. m%ele apar $n timpul crizei epileptoidePepileptice. <a nivelulvenelor coronare există un incident suplimentar deoarece plăcile# formate $n timpulprocesului de vindecare al fazei pcl# se desprind şi sunt $mpinse $n arterele pulmonare0care transportă s"ngele venos1# cauz"nd o em%olie pulmonară. )ntr-o em%oliepulmonară fatală# decesul survine $n primul r"nd la nivelul creierului 03moartecere%rală41J cesta este motivul pentru care practic patologii nu găsesc niciodată

cauza care se a!ă la %aza acestui tip de atac de cord. Datorită acestor decienţe#medicina ortodoxă vine cu teoria nedovedită a corelaţiei la aşa-numitul miocard.

capilare

pulmonare

atriu drept -

ventricul drept -

capilare -

-aortă

-ventricul stâng

■ celule tesut

■capilare sistemice

'eşirea nervilor cranieni ''' 9 V''' dintrunc6iul cere5ral

Din punct de vedere em%riologic şi anatomic# primiidoi 3nervi ai capului4 nu sunt nervi periferici verita%ili cimai degra%ă proeminenţe ale creierului. )n orice caz# eisunt extensii proporţionale ale nervilor derivaţi din releelevechiului trunchi cere%ral precum şi din releele cortexuluicere%ral 08H1 din emisfera cere%rală opusă. @echiul sistem

senzorial al intestinelor care este inervat din trunchiul

XIII ,lexul cardiac pentru nodulsinoatrial 0pentru muşchii cardiacinetezi# mai ales pentru atriu1



senzorial al intestinelor# care este inervat din trunchiulcere%ral# este practic şa%lonul original pentru nervul olfactivşi pentru nervul optic 0organul olfactiv primar şi ochiulprimar1. 9u a(utorul senzorilor intestinali# primii doi nervicranieni analizează calitatea 3$m%ucăturiiP%ucăţelei4alimentare $nainte ca aceasta să e $nghiţită. cest lucrureprezintă %aza pentru funcţiile cortexului cere%ral# şi anumede a percepe şi de a analiza evenimentele externe şi de atrage concluziile necesare. 2re%uie să $nţelegem faptul că unnerv cranian conţine %re nervoase de la două releecere%raleI din aceeaşi parte a trunchiului cere%ral precum şidin partea opusă a cortexului cere%ral. m%ele părţi se unesc

$ntr-o legătură nervoasă# chiar dacă au 0parţial1 funcţiidiferite.

+eferitor la cel de-al XGGG-lea nerv cranian 0,lexulcardiac1# a cărui inervaţie nu a fost cunoscută p"nă ladescoperirea 'M# a se vedea 35^5 Hirnnerven - 2a%elleder 'euen Medizin4# ediţia ;;F.

0ecţiunea de ieşire a tractului gastrointestinal cu umătatea stEngă a esofagului ar6aic

Mai $nt"i# este important să $nţelegem natura mecanismelorarhaice ale con!ictului $n contextul evoluţiei noastreI $n timpul aşa-numitei 3perioade a esofagului arhaic4# forma de inel arhaică astrămoşilor noştri evolutivi s-a rupt $n partea dreaptă a deschiderii# su%g"tle(. stfel# $ntregul esofag arhaic anterior a devenit gura şi faringelenostru. ceastă ruptură s-a $nt"mplat undeva $n timp c"nd epiteliul

scuamos inervat de cortexul cere%ral migrase de(a 5 cm 0pentru und l 1 i f l h i $ i d i i l i

*orma inelului ar6aicoriginal



scuamos# inervat de cortexul cere%ral# migrase de(a 5 cm 0pentru unadult1 prin esofagul arhaic $n secţiunea de ieşire a tractuluigastrointestinal. De aceea# astăzi găsim $ncă mucoasă cu epiteliuscuamos pe o porţiune de 5 cm ascendentă $n rect. )n creier# centrelede control pentru epiteliul scuamos al mucoasei rectului# vaginului#colului uterin# vezicii urinare inclusiv a ureterului şi a mucoaseipelvisului renal 0aşa- numitul epiteliu de tranziţie1 sunt aran(ate ordonatl"ngă releele cere%rale ale descendenţilor arcului faringian al esofaguluiarhaic 0vezi grupa roşie# aşa-numiţii nervi cranieni1. ura de astăziconţine $ncă perechi nervoase %ilaterale ale trunchiului cere%ral# cunervii de pe partea dreaptă pentru consumul de alimente# iar cei de pepartea st"ngă pentru eliminarea de fecale. ,e timpuri acest lucru

tre%uia să e de(a o afacere foarte complicată. & rămăşiţă a acesteiinervaţii de eliminare a excrementului este re!exul vomei. )ncontinuare# tre%uie să re!ectăm $n ce formă gurativă putem găsiaceste con!icte arhaice 0vechi1 $n viaţa noastră de zi cu zi. &

$m%ucătură sau o %ucăţică se poate să nu e de natură alimentară# darpoate de exemplu o casă# un loc de muncă# o moştenire# un cal derasă sau altceva.

0ecţiunea de intrare a tractului gastrointestinal cu umătatea dreaptă a esofagului ar6aic

ici# tre%uie de asemenea să re!ectăm asupra modului $ncare# astăzi# experimentăm aceste con!icte arhaice 0vechi1. )nviaţa noastră de zi cu zi# $m%ucătura sau %ucăţica nu este$ntotdeauna de natură alimentară. ,oate de exemplu o casă# unloc de muncă# o moştenire# chiar şi un cal de rasă sau altceva.stăzi# faringeleP g"tul nostru 0$ntregul esofag arhaic1 reprezintăsecţiunea de intrare a tractului intestinal. 9u toate acestea# $ncreier vechea inervaţie pentru (umătatea st"ngă a esofagului

*orma nală aem5rionului



creier vechea inervaţie pentru (umătatea st"ngă a esofaguluiarhaic continuă să provină de la (umătatea st"ngă a trunchiuluicere%ral. tunci c"nd ruptura a avut loc $n imediata vecinătate aesofagului arhaic# epiteliul scuamos crescuse de(a din exterior $nfaringe şi $n secţiunea de intrare şi de ieşire a intestinului. <anivelul secţiunii de ieşire a crescut 5 cm ascendent. Becţiunea deintrare a tractului intestinal include gura# esofagul 0P:superioare1# cur%ura mică a stomacului cu %ul%ul duodenal#canalul coledoc# canalele %iliare şi ductele pancreatice.După ruptura esofagului arhaic# epiteliul scuamos senzitiv precumşi inervaţia motorie a $ntregului sistem urinar-ano-vaginal 0rectul#

vaginul cu colul uterin# vezica urinară cu uretra1 au tre%uit să edin nou 3ca%late4 prin măduva spinării. cesta este motivul pentrucare aceste părţi paralizează cu paraplegie. Diagramele arată căepiderma şi mucoasa au migrat $n esofagul arhaic. Benzitivitateadin timpul ,LB-ului derulat la %ronhii# laringe# canalele galactofore#nas# mucoasa ano-vagino-vezicală şi mucoasa uretrei 0cu toate căultimele două sunt descendente originale ale esofagului arhaic1urmează 3modelul $nvelişului exterior4# pentru că după rupturaesofagului arhaic# senzitivitatea mucoasei a fost reconectată la senzitivitatea $nvelişului exterior. 9u toate acestea# senzitivitatea ductelor faringiene şi a desceacestora 0vasele coronare# arcul aortic# şi artera carotidă1# mai răm"ne corelată la esofagul arhaic 03modelul mucoasei esofagului arhaic41.

+ect

,unctul rupturiiintestinale

Măduva spinării

'n timpul unui ,<03 /ntElnim două tipuri diferite de senitivitate a epiteliului scuamos0enitivitatea pielii şi mucoasei /n timpul unui ,<0ceasta $nseamnă că senzitivitatea mucoasei similară 3modelului $nvelişului exterior4 $n timpul unui ,LB se comportă exact invers dec"t senzitivitatea similară 3modelu

mucoasei esofagului arhaic4# deşi am%ele dezvoltă ulcere $n timpul fazei ca# şi sunt reparate $n timpul fazei pcl. )n practica clinică cu 'M este important să cunoaştem acestemodele de senzitivitate pentru a capa%ili să le clasicămI

!. %odelul /nvelişului e4terior2. %odelul mucoasei esofagului ar6aic

cest lucru poate $nţeles cu uşurinţă de către ecare pacient# a(ut"ndu-l să se raporteze la durere explică de ce %ronşita 03Modelul $nvelişului exterior41 provoacă tusecarcinomul colului uterin at"t durerea c"t şi hiperestezia apar $n timpul fazei pcl# de ce ulceraţiile rectale se manifestă cu amorţeli $n faza ca# şi de ce m"ncărimile şi durerile lacanalelor galactofore apar numai $n faza de vindecare etc. ,entru pacienţii noştri este important să poată concluziona# cu a(utorul senzaţiilor 0m"ncărime# hiperestezie# amorţefază a ,LB-ului se a!ă.

! %odelul /nvelişului e4terior7 0enitivitate /n timpul ,<0



!. %odelul /nvelişului e4terior7 9 0enitivitate /n timpul ,<0

8aza pclI um!ături 0in!amaţii1# reumplerea ulcerelor# temperatură# $nroşire# m"ncărime 0prurit1# dureri# hiperestezie. $nainte de epi-crizăI hiperestezieDupă epi-crizăI hiperestezieGn timpul epi-crizeiI dacă este percepută numai senzorialI scurte amorţeli ^ a%senţă. )n cazul $n care este implicată musculatura striată din (ur# aceasta suferă# de asemena# o epilepticăI amorţeli# a%senţă ^ atac epileptic 0$n cazul $n care este afectată şi motricitatea $n acelaşi timp1 O crampe sau spasme#ex.# spasme rectale# spasme ale vezicii urinare# tenesme fără dureri dureri fără spasme $nainte şi după epi-criză.

$morţeli \$5senţă

9riza epilepticăPepileptoidă

*aa de i

simpaticoton

ie

*aa de

noapte

vagotonie

0impaticotonie

permanenta faa activa a

,rogramului 0pedal L

activitate con8ictuala Afaa

ca

1agotonie permanentă L faa

con8ictului reolvat a ,rogramului

0pecial L faa de refacere3 de

revenire la normal L faa post9

con8ictuala Afaa pcl

derivate dinepidermă.

migrate iniţial $n esofagul arhaic.Dar după ruptura esofagului

arhaic inervaţia a fost nouca%lată prin măduva spinării indreconectată la $nvelişul exterior#prin urmareI modelul $nvelişuluiexterior.

&utonie L normotonie

0impaticotonieOvagotonie

normală

RitmiOnoapte

8aza caI ulceraţii cu amorţeli O hiposenzitivitate a pielii şimucoasei

3Modelul $nvelişului exterior4 se aplică la $nvelişurileexterioare şi la mucoasa care derivă din $nvelişurile exterioare

)nveliş exterior 0epidermă1 ̂ părMucoasa laringianăMucoasa %ronşică9analele galactoforeMem%rana nazală

C. 9analul auditiv extern 0parteainferioară meatului acustic1

>. Mucoasa vezicii urinare^ ureter ̂ uretră

7. Mucoasa vaginală ^mucoasa coluluiuterin

+ect

2. %odelul mucoasei esofagului ar6aic7 9 0enitivitate /n timpul ,<0Mucoasa 0la nivelul periostului este doar o rămăşiţă aplexului nervos1 derivă din esofagul arhaic şi urmează3modelul mucoasei esofagului arhaic4.. ,lexul nervos sensi%il la nivelul periostului 0numit şi

periodont1 conţinea $n trecut epiteliu scuamosI $nfaza ca a plexului nervos al periostuluiI dureri

$nţepătoare# radiante# numite reumatism deasemenea dureri severe $n criza epileptoidă#amorţeli $n restul fazei pcl

Mucoasa de la nivelulIurii %uzelor lim%ii cerului gurii faringelui



. urii# %uzelor# lim%ii# cerului gurii# faringelui#smalţului şi ductelor excretorii ale glandelor salivare

Asofagului 0P: superioare1BtomaculuiI cur%ura mică ̂ pilor ̂ %ul% duodenal. 9ăilor %iliareI canalul coledoc 0canal %iliar mare1 ^

vezica %iliară ̂ ductele intrahepaticeDuctelor pancreaticeDuctelor faringiene şi a descendenţilor ductelorfaringiene

a1 arterele coronare%1 venele coronarec1 arcul aortic

d1 artera carotidăe1 ductele faringiene ale g"tului 0%ranhiile vechi1f1 ductele tiroidiene

. Mucoasa sinusurilor paranazale# posi%il numaipartea rămasă a fostei mucoase a periostului

De exempluI ] atac de cord dureros 0O durere ^a%senţă ̂ atac epileptic1

] colică esofagiană dureroasă 0O durere ^a%senţă ̂ atac epileptic1 fără durere

$nainte şi după

(rie dureroase \ $5senţă9riza epilepticăP epileptoidă

&utonie L normotonie 0impaticotonieOvagotonie normală Ritm iOnoapte

0impaticotonie permanentă faa activă a ,rogramului 0pecial L activitate con8ictuală Afaa ca

1agotonie permanentă L faa con8ictului reolvat a ,rogramului 0pecial L faa de refacere3 de revenire la normal L faa

post9con8ictuala Afaa pcl

8aza caI ulceraţie# hiperestezie# durere $n periost numită reumatism.8aza pclI um!ătură 0in!amaţie1# temperatură# s"ngerare# diminuareasenzitivităţii# reumplerea ulcerelor

)nainte de epi-crizăI amorţeli După epi-crizăI amorţeli)n timpul crizei epileptoideI din nou hiperestezie ̂ dureri acute 0a se

vedea atacul de cord coronarian# ulcerul stomacal1 ̂ a%senţă. <a nivelulperiostuluiI dureri reumatice severe# $nţepătoare# radiante cu a%senţă

] colică stomacală dureroasă O epilepsie gastrică 0O dureri ^ a%senţă ̂ atac epileptic1)n cazul $n care este implicată musculatura striată din (ur# aceasta suferă# de asemenea# o criză epileptică 0O atac epileptic1I hiperestezie ̂ dureri acute ̂ a%secrampe sau spasme tonico-clonice epileptice ale musculaturii striate.



(orte4ul motor şi senorial precum şi corte4ul post9senorial şi corte4ul premotor senorial9ortexul motor .

9ortexul post-senzorial 0O 3modelul mucoasei esofagului arhaic41

9ortexul vizual

(orte4ul motor

Bituată $n profunzime# nu este vizi%ilă $n acest cazI zona insulei la nivelul căreicortexuri converg pentru a forma un centru peri-insular complex pentru ritmulrapid 0st"nga1 şi lent 0dreapta1

9ortexul premotor senzorial 0O 3modelul mucoasei esofagului arhaic41

] 9ortexul senzorial 0O 3modelul $nvelişului exterior41

(orte4ul %"+"R s

2oate funcţiile motorii ale musculaturii striate sunt controlate decortexul motor. 2oate funcţiile senzoriale ale epiteliului scuamos

sunt controlate de cortexul senzorial precum şi de cortexulsenzorial frontal 0O cortex premotor senzorial1 ceasta includeI

Releul motor pentru miocardul stâng (cavitatea stânga a inimii, în trecut tubul inimii

drept); Ecep!ie" datorită -# răsucirii inimii nu eistă încruci$are de la creier la

organ %

Releul motor pentru miocardul drept (cavitatea dreapta - a inimii, în trecut tubul

inimii stâng); Ecep!ie" datorită răsucirii inimii nu eistă încruci$are de la creier la

organ

usculatura genunciului usculatura genunciului



sunt controlate de cortexul senzorial precum şi de cortexulsenzorial frontal 0O cortex premotor senzorial1. ceasta includeImusculatura striată a miocardului# musculatura striată a cur%uriimici a stomacului# pilorul# %ul%ul duodenal# şi musculaturastriată din (urul arterelor coronare# venelor coronare#arcului aortic# şi arterei carotide 0acestea din urmăsunt descendentele arcului faringian1. 9a de exemplu$n infarctul miocardic 0precedat de necrozamiocardică1# musculatura striată este inervată at"t departea cortexului care controlează funcţiile motorii şisenzoriale c"t şi de măduva cere%rală carecontrolează regenerarea ţesutului muscular. Dinaceastă cauză muşchiul paralizat este $nsoţit $ntotdeauna de

atroe musculară 0O necroză musculară1 $n timpul fazei ca# iar$n timpul fazei pcl de o retragere a paraliziei şi de refacereamuşchiului afectat# criza epileptoidă av"nd loc $n mi(locul fazeide vindecare. ,"nă acum# nu se cunoştea careţesuturi sunt inervate de releele din creier 0dreaptaşi st"nga1 a!ate $n (urul surii lui Bilvius 0cerc1. 9entrele decontrol ale miocardului erau# de asemenea# necunoscute.

&u'e

ailar imbă

Releul măduveicerebrale pentru

tro*icitatea

miocardului stâng (în

trecut tubul inimii

drept); inerva!ie corticală, a se vedea partea de sus a corteului Iusculatura laringiană

+entrul motor al ritmicită!ii cardiace pentru ritmul rapid al inimii ( taicardie ventriculară) compleul peri-insular post-sen'orial-motor $i centrul premotor al ritmicită!ii cardiace pentruritmul rapid al inimii (taicardie ventriculară). centrul motor al vorbirii . musculatura colului uterin . por!iune a musculaturii uterine s*incterul cervical . musculatura rectului . musculatura vaginului . musculatura anusului partea dreaptă a s*incterului rectului . /umătatea dreaptă a musculaturii ve'icii urinare .s*incterul ve'icii urinare . musculatura ve'iculei seminale

ailar imbă

Releul măduvei cerebrale pentru tro*icitatea miocardului drept (în trecut tubul inimii

corticală, ve'i partea de sus a corteului I

usculatura bron$ică

0egluti!ie

+entrul motor al ritmicită!ii cardiace pentru ritmul lent al inimii (bradicardie ventricul

compleul peri-insular post-sen'orial-motor $i centrul premotor al ritmicită!ii cardi

pentru ritmul lent al inimii (bradicardie ventriculară) . partea stânga a s*incterului

rectului . /umatatea stânga a musculaturii ve'icii urinare . s*incterul ve'icii urinare,

partea stânga1

drept (coapsă $i gambă)

0egluti!ie

stâng (coapsă $i gambă)

2ec!iune prin corteul motor

(orte4ulsenorial

&%servaţii generale cu privire la paraliziile senzoriale ale epiteliului scuamos de la nivelul pielii şi mucoasei precum şi a periostului 0$n trecut epiteliuscuamos1. 9ortexul senzorial şi cortexul premotor 0frontal1 senzorial culeg şi evaluează toate informaţiile epiteliului scuamos senzorial 0vezisenzitivitatea $n ceea ce priveşte 3modelul $nvelişului exterior4 şi 3modelul mucoasei esofagului arhaic41. Deose%it de interesant este modul $n carefuncţia senzorială a epiteliului scuamos interacţionează cu funcţia motorie a musculaturii striate din (ur. 9u excepţia periostului al cărui plex nervosal epiteliului scuamos a fost degenerat de-a lungul evoluţiei# paraliziile senzoriale 0amorţeli1P,LB sunt $ntotdeauna $nsoţite de ulceraţii ale stratuluiepitelial scuamos afectat. 8aza pcl se manifestă cu forme variate de urticarie şi vindecarea zonei ulcerate cu hiperestezie# um!ături 0in!amaţii1 şis"ngerări. )n organele tu%ulare precum arterele coronare# %ronhiile sau ductele %iliare# aceasta poate cauza stenoze sau ocluzii temporare#conduc"nd la ta%loul clinic al stenozelor arterelor coronare# al atelectaziei pulmonare 0%ronşice1 sau icterului. stfel# $n timpul fazei pcl esteimportant de sta%ilit dacă simptomele dispar din cauza vindecării complete sau din cauza unei recidive# care diminuează de asemenea in!amaţia0um!ătura1. 3Buccesul4 0pseudo1 terapeutic al distrugerii chimice a celulelor 0chemoterapie1 administrată $n faza de vindecare# este $nşelător# indcăacesta opreşte numai sensul simptomelor de vindecare cu preţul otrăvirii severe a $ntregului organism. cest tip de 3medicină simptomatică4 este

ne(usticat şi inaccepta%il.

( t l 0&NP"R'$> ti



ne(usticat şi inaccepta%il.ici# lateralitatea depinde desigur din nou de dominantafuncţională st"ngă şi dreaptă. <a persoanele dreptace#toate con!ictele senzoriale care afectează partea dreaptăa corpului 0emisfera cere%rală st"ngă1 se referă lacon!ictele de separare cu partenerul $n timp ce cele careimplică partea st"ngă 0emisfera cere%rală dreaptă1 suntlegate de con!ictele de separare cu privire la mamă saucopil. Axcepţii sunt 4zonele de con!ict teritorial4# undetre%uie luate $n considerare statutul hormonal precum şilateralitatea %iologică. 2oate organele cortexului senzorial# a căror senzitivitateurmează 3modelul $nvelişului exterior4# au propriul lor

releu corespunzător. &rganele care $n trecut au aparţinutde 3modelul mucoasei esofagului arhaic4 au fostreconectate după ruptura formei inelare şi corespund deatunci 3modelului $nvelişului exterior4. ceste organeconstitue o excepţieI mucoasa colului uterin# portiomucoasa# mucoasa vaginului# mucoasa rectului# mucoasavezicii urinare ̂ mucoasa uretrei# ureterelor şi pelvisuluirenal# mucoasa veziculei seminale. ceste organe $şi au $ncă releul $n cortexul post-senzorial dar din cauza rupturiiformei inelare 0$n timpul ,LB1 senzitivitatea lor urmeazăacum 3modelul $nvelişului exterior4.9ortexul motor şisenzorial păreau să e introduse ulterior ca o pană de

despicat $ntre cortexul premotor şi post-senzorial pentru $nvelişul exterior şi inervaţia musculaturii striate.

(orte4ul 0&NP"R'$> somatic 0Becţiune vertical-transversală prinGnsula1

2ec!iune prin corteul sen'orial

( 3modelul epidermei4)

C$Q[

Nas

ul

5a!a

ucoasa laringiană 111111111111111111

(mai mult *rontală, în spatele

corteului motor)

cn's

6ria *e!ei, /umătatea dreapta

(nervul trigemen)

7enunci 7enunci

8icior9 -8icior

aba piciorului9

0egetele de la picioare

- aba piciorului

9 0egetele de la picioare

6ria au'ului $i aria

ecilibrului

+entrul comple peri-insular al ritmicită!ii pentru ritmul

cardiac rapid (taicardie ventriculară)

v

1"Q[[=>>>I #asut :

5a!a

ucoasa bronsica (mai mult

* ro ntal ă, î n s pa te le

corteului motor)

ucoasa penisului $i

clitorisului, cm dorsal,

eternă (prepu! interior

endodermal)

6ria *e!ei, /umătatea stânga

(nervul trigemen)

+entrul comple peri-insular al ritmicită!ii pentru ritmul

cardiac lent ( bradicardie ventriculară)

9ortexul motor şi senzorial şi părţi ale cortexului vizual au fost de(a cunoscute. 2otuşi# releele cere%rale ale insulei 0partea dreaptăI zona decon!ict teritorial masculin partea st"ngăI zona de con!ict teritorial feminin1 şi centrele de control ale urechii interne 0st"nga pentru urecheadreaptă# dreapta pentru urechea st"ngă1 erau necunoscute. ,"nă $n prezent at"t zona de auz c"t şi zona peri-insulară 0cerc1 nu au fostidenticate. Becţiunea verticală pentru mucoasa %ronşică - dreapta# mucoasa laringiană - st"nga# şi centrul de vor%ire este de fapt situatămai mult ventral cea pentru mucoasa stomacului# căile %iliare# rect şi vezica urinară este situată mai mult dorsal centrul de control alvaginului este situat $ntre colul uterinPportio 0Osncterul cervical1 şi releul rectului $n cortexul post-senzorial. ,"nă acum# aceste relee au fostde asemenea necunoscute.

(orte4ul post9senorial \ (orte4ul 5aal)nainte de descoperirea 'oii Medicini ermanice noi nu ştiam prea multe despre cortexul premotor şi cortexul post-senzorial. )n prezent le

9ortexul post-senzorial este celmai interesant dintre cele =

9ortexulmotor .

Bituată $n profunzime# nu este vizi%ilă $nacest cazI zona insulei la nivelul căreia cele F



cunoaştem nu numai sensul# dar putem $nţelege de ce nu am a!at aceste lucruri mai devreme deşi este vor%a despre două zone corticaleextrem de importanteJm descoperit astfel o mulţime colosală de corelaţiiIGniţial# a existat numai o singură zonă mare interdependentă a cortexului cere%ral pe care $n prezent o numim cortex premotor şi post-

senzorial. cest cortex comun uneşte toate releele mucoasei periostului 0mai t"rziu rămăşiţa plexului nervos al periostului1 şi toatemem%ranele mucoase care urmează 3modelul mucoasei esofagului arhaic4. ,utem o%serva faptul că at"t cortexul post-senzorial c"t şicortexul premotor sunt conectate la %aza craniului.spectul morfologic al creierului mare ne face să presupunem că at"t cortexul motor c"t şi a cortexul senzorial# av"nd formă de pană dedespicat# au fost inserate mai t"rziu# creierul mare primind o formă de arc sau de semicerc# şi insula reprezent"nd axa acestuia.Au cred că acest lucru este - vă rog să mă scuzaţi# nu vreau să mă complimentez - o descoperire uriaşă deoarece dintr-odată suntem capa%ilisă $nţelegem tot creierul mare - at"t din punct de vedere funcţional c"t şi morfologicJ,e scurtI

5. 9ortexul premotor şi cortexul post-senzorial sunt aproape $mpreunate.. Bunt conectate prin %aza corticală a creierului.

:. 2oate organele# a căror senzitivitate urmează $n timpul unui ,LB 3modelului mucoasei esofagului arhaic4 sunt sta%ilite $n aceste releecorticale comune 0releul premotor şi releul post-senzorial1.

3modelulmucoasei

9ortexul senzorial 0O 3modelul $nvelişuluiexterior41

mai interesant dintre cele =cortexuri

5. 9ortexul premotor. 9ortexul motor:. 9ortexul senzorialF. 9ortexul post-senzorial=. 9ortexul vizual

9ortexul post-senzorial 0O3modelul mucoasei esofaguluiarhaic41

9ortexul vizual

cortexuri converg pentru a forma un centruperi-insular complex pentru ritmul cardiacrapid 0st"nga1 şi lent 0dreapta19ortexul premotorsenzorial 0O esofaguluiarhaic41

F. 9ortexul motor pentru musculatura striată şi cortexul senzorial pentru $nvelişul exterior au fost introduse mai t"rziu de-a lungul evoluţiei# su%forma unei pene de despicat# $ntre cortexul premotor şi cortexul post-senzorial. De aceea creierul primeşte o formă de arc 0precum arcul#semicercul sau semiluna1. xa acestui semicerc este insula. De asemenea# simptomele fazei ca# precum tinitus# ameţeli# dia%et sauhipoglicemie 0celulele insulare alfa1 acţionează conform modelului mucoasei esofagului arhaic.

=. &rganele situate $n partea st"ngă a esofagului arhaic# care au fost reconectate după ruptura formei inelare 0%lastocistului1# le vom găsi parţial $ncortexul post-senzorial# deşi ele urmează acum 3modelul $nvelişul exterior4.

De exempluI mucoasa rectului# mucoasa vaginului# mucoasa vezicii urinare cu uretra# ureterele şi epiteliul pelvisului renal 0$n plus mucoasaveziculei seminale1. ceastă a%ilitate evolutivă a naturii de a varia tre%uie admirată.

Aste at"t de dicil pentru noi# mic i practicanţi de magie# să $nţelegem paşii complicaţi ai evoluţiei naturale. 9"nd vom capa%ili să $nţelegemaceşti paşi# vom recunoaşte importanţa lor.



+orteul premotor sen'orial -------------(= „modelul mucoasei esofagului arhaic”)

+orteul motor

+orteul sen'orial(= „modelul învelişul exterior”)

+orteul post-sen'orial---------------------(= „modelul mucoasei esofagului arhaic")

+orteul vi'ual

(orte4ul ,"0+90&NP"R'$> somatic Asecţiune vertical9transversală prin parteaoccipitală a insulei

9ortexul post-senzorial O se comportă conform3modelului mucoasei esofagului arhaic4# excluz"nd mucoasa gurii# rectului# vezicii urinare# uretrei# ureterelor# pelvisului renal şi veziculei seminale.ceste organe au $ncă releul lor $n cortexul post- senzorial deşi au fost reconectate la $nvelişul exterior după ruptura formei inelare. De aceea#sensi%ilitatea urmează acum 3modelul $nvelişului exterior4 $n timpul ,LB-ului. )n medicina convenţională# neam $ntre%at de ce cortexul post-senzorial este mult mai mare dec"t cortexul senzorial. 'u ştiam ce să facem cu acest lucru. 9a urmare a descoperirii diferenţei existente $ntre3modelul mucoasei esofagului arhaic4 şi 3modelul $nvelişului exterior4 putem $nţelege acest lucru. )n prezent putem o%serva faptul că at"t releelepentru organele ce urmează 3modelul mucoasei esofagului arhaic4 c"t şi releele organelor care au fost 0după ruptura formei inelare1 reconectateprecum şi releele pentru plexul nervos al $ntregului periost sunt situate $n cortexul post-senzorial. ,lexul nervos reaminteşte evoluţia epiteliuluiscuamos care a existat c"ndva la nivelul periostului. Benzitivitatea periostului este sta%ilită $n cortexul post-senzorial 03modelul mucoasei

esofagului arhaic41. Durerea de la nivelul senzitivităţii periostului $n timpul fazei ca şi crizei epileptoide o numim reumatism. & mulţime depro%leme indică existenţa at"t a unui strat exterior c"t şi a unui strat interior la periostul original cum putem o%serva şi la $nvelişului exterior 0faza

Secţiune prin ortexul post!senorial

(= „#odelul mucoasei esofagului arhaic”)

`@.

oeN 9

[ C

$f e3

C -9oaps

e<(8enost)(7enunci (

7enunci (8eriostB- 8icior



g ţ p p ş p p ţpro%leme indică existenţa at"t a unui strat exterior c"t şi a unui strat interior la periostul original cum putem o%serva şi la $nvelişului exterior 0fazacaI strat exterior - neurodermită# strat interior - vitiligo1. Btratul interior a rămăşiţei plexului nervos al periostului ar responsa%il pentru $ntindereaperiostului $n timpul vindecării osului. Btratul exterior ar responsa%il pentru durerile $nţepătoare din timpul fazei ca şi crizei epileptoide 0urm"nd3modelul mucoasei esofagului arhaic41 ind numite 3reumatism4. )n zona %azei corticale putem găsi unirea cortexului post-senzorial cu cortexulpremotor# indcă organele controlate de cortexul premotor urmează 3modelul mucoasei esofagului arhaic4. &%servaţieI )n ceea ce priveşte releeledin zona capului nu sunt destul de sigur. & altă parte a releelor periostului capului sunt situate $n cortexul premotor care a fost ataşat de-a lungulevoluţiei direct cortexului post-senzorial. ceastă separare aproape articială a reuşit datorită introducerii evolutive ulterioare a cortexului motorşi senzorial su% forma unor pene de despicat.

$ura (Periost) i

Cerul gurii (per @4st 8eriostul

mailarului interior 8eriostul dintelui

periodont 8eriostul

*aringelui=gâtului >

?umătatea dreaptă a eso*agului, - la

cm mai occipital *a!ă de releul

mucoasei rectului

Epiteliul scuamos al intimei venelor coronare;

epiteliul scuamos al colului uterin $i portio

(s*incterul cervical); @ona seuală *eminină; Ae'icula

seminală; +entrul ritmicită!ii pentru ritmul cardiac

rapid (taicardie ventriculară)

i piciorului

de la picioare (8erii

6ria au'ului $i

aria ecilibrului

: (8eriost)

aba piciorului

i la picioare (8eriost)

Cnirea 'onei ba'ale (a

corteului) cu corteul

premotor1 6ceasta 'ona

ba'ala cuprinde o mare

parte din releele post-

sen'oriale pentrusen'itivitatea epiteliului

scuamos al gurii (

3modelul mucoasei

eso*agului araic4)16ria au'ului $i

aria ecilibrului

[[[[[

i 7ură (8eriost)

: +erul gurii (8eriost)umen-8eriost

8eriostul mailarului interior 8eriostul

dintelui periodont ’ 8eriostul

*aringelui=gâtului- ucoasa penisului $i a clitorisului

?umătatea stângă a eso*agului, la cm

mai occipital *a!ă de releul curburii mici

a stomacului, bulbul duodenal, duetele

epatice $i duetele pancreatice1

Epiteliul scuamos al intimei arterelor coronare,

'ona teritorială; +entrul ritmicită!ii pentru ritmul

cardiac lent (bradicardie ventriculară);

(onstelaţiile corte4ului cere5ralf

)n trecut# am clasicat aşa-numitele atacuri schizofrenice sau psihotice ale depresiei sau maniei# pe %aza 4gravităţii4 lor sau $n funcţie desimptomatologie# ca de exempluI auzitul vocilor# paranoia# etc. @or%indu-se despre 4atacuri4 schizofrenice sau psihotice nu a fost total greşit dinpunct de vedere pur simptomatic# $nsă $n realitate nu am $nţeles nimicJ

)nvăţăm acum să $nţelegem cauza acestor situaţii# $n special cauza 4constelaţiilor4 care anterior au fost interpretate ca o 4ieşire din minţi4 a'aturii. !ăm că aceste constelaţii nu sunt l ipsite de sens aşa cum s-a presupus anterior# ele ind din punct de vedere %iologic semnicative. Bupra-sensul %iologic al 4constelaţiilor schizofrenice4 0un ,LB activ $n ecare emisferă cere%rală1 serveşte# de asemenea# scopului supravieţuirii noastreJ

9onstelaţiile con!ictelor teritoriale sunt dramatic vizi%ileIa1 cu impactul celui de-al doilea con!ict care provoacă constelaţia%1 $n cazul $n care soluţionarea celui de-al doilea con!ict este $ntreruptă de o recidivă a aceluiaşi con!ict

c1 dacă# $n plus# intervine un al treilea con!ict# $n special $n cazul $n care impactul este $ntr-o zonă de con!ict teritorial 0vezi 4regulile %alanţei41.2 i il 4 l% ă i i l d di i i 4 0 di i ă d i ă ihi i 1 % i 0fă ă di i % dă



p p p g 2ratarea pacienţilor cu 4tul%urări mintale sau de dispoziţie4 0odinioară denumită psihiatrie1 este acum o %ucurie 0fără medicina a%surdă care

tratează ecare simptom 4anormal4 cu medicamente pe care doctorii nu şi le-ar administra niciodată1. +ecunosc că tratamentul nu este $ntotdeaunauşor. Dar orice persoană care a asistat la modul $n care pacienţii 0care $n trecut au fost aruncaţi $ntr-o stare de disperare şi deznăde(de1 au reuşit săse recupereze $n totalitate şi să ducă din nou o viaţă 4normală4# ştie ce vreau să spun. m considerat 4tul%urările mintale sau de dispoziţie4 ca indtul%urări de personalitate genetice şi incura%ile. 2oate aceste lucruri au fost greşite.

)n timp ce ,LB-urile 4legate de persoane4 0con!icte legate de mamă# copil# sau partener1 care se manifestă cu paralizie senzorială sau motoriela nivel zic pot rezolvate indiferent de ordinea lor# acest lucru nu este vala%il şi $n cazul constelaţiilor care implică zonele de con!ict teritorial.

9onstelaţiile implică $ntotdeauna am%ele emisfere cere%rale. Axistă : tipuri de constelaţii corticaleIG. 9onstelaţiile cortexului premotor senzorial# motor# senzorial# şi post-senzorialGG. 9onstelaţiile cortexului vizualGGG. 9onstelaţiile corticale speciale ale releelor de reglare a glicemiei# ale talamusului# ale con!ictelor de auz şi de miros. 9onstelaţiile con!ictelor

teritoriale reprezintă un tip aparte. )n plus# există tot felul de constelaţii com%inate ale acestor grupuri. 2oate ,LB-urile cortexului cere%ral au semnicaţia %iologică $n faza ca 0asemănător ,LB-urilor creierului arhaic1. ,rin urmare# constelaţia careserveşte de asemenea unui scop %iologic# durează doar at"ta timp c"t am%ele con!icte sunt active 0$n timpul fazei ca sau $n criza epileptoidă1.

Axistă trei posi%ilităţi de constelaţie a cortexului cere%ralI

*n ,LB $n : m%ele



. *n ,LB $nfaza-ca# un,LB $n faza-pcl# $n modspecial $nperioadacrizeiepileptoide

:. m%ele,LB-uri $nfaza-pcl#am%ele $nperioada crizeiepileptoide



9ortexul premotor senzorial 0O

4Modelul mucoasei esofagului41

Becţiune prin cortexul senzorial 9ortexul premotor senzorial

0O4Modelul epidermei41 0O 4Modelul mucoasei



(onstelaţiile corte4ului senorial

9ortexulmotor9ortexul senzorial0O4Modelulepidermei41

9ortexul post-senzorial0O4Modelul mucoaseiesofagului41

esofagului41

9ortexulvizual

9ortexul post-senzorial0O4Modelul mucoaseiesofagului41

Becţiune prin cortexulmotor

9ortexul vizual

Becţiune prin cortexul M&2&+ -somatic

Becţiune prin cortexul BA'R&+G< -somatic 0O4Modelul epidermei41

r

9u excepţia releelor de reglare a glicemiei# talamusului şi cortexului vizual# vom considera constelaţiile cortexuluisenzorial drept 4constelaţii normale ale cortexului senzorial4 0comparativ cu 4constelaţiile con!ictelor teritoriale4# p.5F1. cestea implică două 8H $n cortexul premotor senzorial# senzorial sau post-senzorial 0c"te unul $n ecareemisferă1# ca de exemplu aria senzorială pentru am%ele picioare şi %raţe# etc. AxempluI )n cazul $n care o femeie $şipărăseşte pe neaşteptate soţul# lu"nd copilul cu ea# soţulPtatăl pierde de o%icei sensi%ili tatea pe partea interioară a%raţelor şi picioarelor. Al suferă o paralizie senzorială# ca urmare a unei constelaţii a con!ictelor de separare referitoarela soţia şi copilul său.

ceste constelaţii au următoarelecaracter

isticiI

(onstelaţia friciifrontale

8H $n releul ductelortiroidiene 8H $n releul ductelor%ronhiale

5. &prirea maturizării %iologice. &dată cu de%utul constelaţiei

respectiv $ncep"nd cu al doilea con!ict 0al doilea ,LB1maturizarea nu mai avansează De o%icei vom $nt"lni 4faţă de

Rona de con!ict Rona de con!ict



& femeie dreptace $şi pierde ciclul menstrual imediat cu apariţia primului con!ict sexual 0partea cere%rală st"ngă1. Aa poate avea menstruaţie din nou# dacă intră $n constelaţiexemplu# cu un con!ict secundar care afectează emisfera cere%rală dreaptă# cu condiţia ca cel din dreapta să e mai puternic dec"t con!ictul din st"nga. )n acest caz ea este#

asemenea# uşor depresivă.

ii

maturizarea nu mai avansează. De o%icei# vom $nt"lni faţă de%e%eluş4 la adulţi.

. 9onstelaţia schizofrenică maniaco-depresivă 0parţial paranoică1care se supune regulilor %alanţei 0vezi mai (os1.

:. 'umai al doilea con!ict poate rezolvat primul. )n timpulmenopauzei sau c"nd femeia ia contraceptive# aceasta devinedin punct de vedere %iologic masculină. stfel# al doilea ,LBdevine primul ,LB 0periculos# deoarece femeia - care esteacum masculină - poate rezolva doar primul ei con!ict care ar putut 4singular4 pe o perioadă lungă de timp1.

)ngrozit de frică# pacientul este incapa%il de a g"ndi clar. +egulile

%alanţei nu se aplică# deoarece am%ele 8H sunt $n afara zonelorde

con!ict teritorial.

9onstelaţiile con!ictelor teritoriale reprezintă un tip specic0ele includ cortexul motor# senzorial şi post-senzorial1

9"teva caracteristici $n plusI

& femeie st"ngace devine# de exemplu# cu primul ei con!ictsexual depresivă. 9"t timp con!ictul afectează partea dreaptă# deexemplu emisfera cere%rală masculină# ea continuă să ai%ămenstruaţie. 9u toate acestea# menstruaţia se poate opri $n timpce femeia este $n constelaţie# dacă con!ictul de pe partea st"ngă0al doilea con!ict1 este mai puternic dec"t cel din dreapta 0primulcon!ict1.

teritorialdin partea st"ngă

teritorialdin partea dreaptă

9onstelaţiile con!ictelor teritoriale au o caracteristică importantăIdacă pacientul este depresiv 0accentuarea mai puternică acon!ictului de pe emisfera cere%rală dreaptă1 sau dacă pacientul e

maniac 0accentuarea mai puternică a con!ictului de pe emisfera



maniac 0accentuarea mai puternică a con!ictului de pe emisferacere%rală st"ngă1 este determinată de regula %alanţei.

Regulile 5alanţei

+egulile %alanţei determină mania sau depresia $n constelaţiilecon!ictelor teritoriale

$n ceea ce priveşte constelaţiile con!ictelor teritoriale# principiul

Nu sunt afectate caurile5. & femeie dreptace devine cu primul con!ict teritorial feminin

0partea corticală st"ngă1 con!ictual activă dar nu va nici maniacă

nici depresivă Gn cazul unui con!ict sexual se opreşte ovulaţia



nici depresivă. Gn cazul unui con!ict sexual se opreşte ovulaţia0menstruaţia1.

. & femeie st"ngace# pe de altă parte# devine cu primul con!ictteritorial feminin instantaneu depresivă. Gn cazul unui con!ictsexual nu se opreşte menstruaţia $nsă apare frigiditatea sexuală#angina pectorală şi este mai mult sau mai puţin castrată psihic.

:. *n %ăr%at dreptaci devine cu primul con!ict teritorial masculin0partea corticală dreaptă1 con!ictual activ# fără a maniac saudepresiv. Liologic vor%ind# el este 4lupul secundar4 at"ta timp c"tcon!ictul este activ.

F. *n %ăr%at st"ngaci# pe de altă parte# devine cu primul con!ict

teritorial masculin imediat maniac.

urmare# impactul său.<a dreptaci# al treilea con!ict loveşte $ntotdeauna pe partea care esteaccentuată $n momentul DHB. 9a rezultatI pacientul maniac devine şi

mai maniac pacientul depresiv chiar mai depresiv cest lucru$ ă ă i i % l i hi %ă d i i i



mai maniac# pacientul depresiv chiar mai depresiv. cest lucru $nseamnă că poziţia %alanţei nu se schim%ă# devine şi maiaccentuată.

%1 <a st"ngaci# o%servăm aşa numita 3Băritura calului403+osselsprung4 - termen german pentru mutarea calului la şah1#ceea ce $nseamnă că al treilea con!ict loveşte pe partea opusă

părţii care este accentuată $n acel moment şi $nclinaţia %alanţei semodică 0$n cazul $n care con!ictul %iologic este sucient deputernic1.

9a urmareI- pacientul maniac devine acum depresiv 0cu condiţia ca noul ,LB să

e sucient de puternic1- pacientul depresiv devine acum maniac 0cu condiţia ca noul ,LB să

e sucient de puternic1



$ 9a regulă a 5alanţeiDin punct de vedere terapeutic# pacientul poate ieşi din depresie ptrecerea conştientă pe şina con!ictului cere%ral din partea st"ngă

şină maniacală Maniacul este considerat ca ind dinamic



şină maniacală. Maniacul este considerat ca ind dinamic03dimaniac41 şi $ntr-o foarte %ună dispoziţie.

$ @9a regulă a 5alanţeiGn timpul menopauzei 0c"nd secreţia ovariană de estrogen $ncetineşte1 femeia devine din punct de vedere hormonal masculinceastă 3masculinitate hormonală4 diferă de 3masculinitateacon!ictuală4 0vezi regulile %alanţei C şi >1

a1 femeia st"ngace devine un %ăr%at st"ngaci.%1 femeia dreptace devine un %ăr%at dreptaci.

Gn ceea ce priveşte con!ictele# odată cu modicările hormonalecon!ictele teritorialeP,LB 0şi numai acestea1 sar pe emisferacere%rală opusă# deoarece femeia le trăieşte acum din perspectiva

st"ngă# de exemplu# con!ictul de pierdere teritorială O 3masculinitatecon!ictuală4. 2oate mecanismele se comportă diferit şi se potcom%ina $ntre ele. 9u toate acestea# %alanţa se poate $nclina spre

st"nga sau spre dreapta şi con!ictele noi $i pot $ncă determina poziţia



st"nga sau spre dreapta şi con!ictele noi $i pot $ncă determina poziţia.$ T9a regulă a 5alanţeicelaşi lucru este vala%il şi pentru %ăr%aţi# schim%"nd ceea ce tre%uieschim%at. 9ele două posi%ilităţi de a 3deveni feminin4 suntI

a1 modicările hormonaleI climacteriu viril 0scăderea testosteronului1#

extirpare testiculară# castrare hormonală# necroză testicularădeterminată de un con!ict de pierdere# prin otrăvire 03chimio41#etc.I 3feminitate hormonală4.

%1 activitate con!ictuală oriunde $n zona con!ictelor teritoriale dinpartea st"ngă# de exemplu# con!ictul de pierdere teritorială O3feminitate masculină4 03lupul secundar4 homosexualul-feminin1.

Lăr%atul st"ngaci este de la primul con!ict teritorial maniac şi# $ntermeni %iologici# un homosexual-macho# lupul secundar pe(umătate feminin adică castrat psihic1

Diagrama regulilor 5alanţei /n raport cuovulaţia şi menstruaţia

*emeie stEngace *0 I *emeie



*emeie stEngace *0 I5. ,LB $n zona de con!ict

teritorial 0exempluI con!ictsexual1Amisfera cere%rală dreaptă

Depresive. &vulaţia nu este $ntreruptă.

)n cazul unui ,LB $nainte de 55 aniIposi%ilitatea apariţiei primeimenstruaţii mai devreme dec"t $n

mod normal# de exempluI la v"rstade 5; ani.

*emeie

dreptace *D I

5. ,LB $n zona de con!ictteritorial 0exempluI con!ictsexual1

Amisfera cere%rală st"ngă,ierderea ovulaţiei. ,acienta

$cum se aplică regula 5alanţei

. ,LB $n zona de con!ict teritorial 0d. ex.I con!ict de pierdereteritorială posi%il cu conţinut sexual1Amisfera cere%rală dreaptă

$cum se aplică regul



,acienta este maniacă# dacă al -lea,LB este mai puternic dec"t primul,LB nimfomania a%senţa ovulaţiei#amenoree# frigiditate.

,acienta răm"ne depresivă dacăprimul ,LB este răm"ne maiputernic dec"t al -lea ,LB 0era de(adepresivă de la apariţia primului,LB - con!ict sexual1 ovulaţie#menstruaţie# poate răm"ne

a

$cum se aplică regul5alanţei

&4emple pentru constelaţiile con8ictelor teritoriale 5aate pe regulile 5alanţei

& persoană poate maniacă sau depresivă $n aceeaşi constelaţie# $n funcţie de care emisferă cere%rală este mai accentuată# ca $n exemplul mitomanieimaniacale sau depresive.

(onstelaţia nimfomaniei maniacale şi aP P

nimfomaniei depresive A(onstelaţianimfomaniei

+eleul colului uterin şi alporţiunii epiteliului scuamos#

releul epiteliului scuamos alveziculei seminale şi releul

+eleul epiteliului scuamosal intimei arterelor

coronare şi centrulritmicităţii pentru ritmul

(onstelaţie %itomaniacă şimitodepresivă

Apiteliul scuamosal mucoasei%ronhiale



veziculei seminale şi releulepiteliului scuamos al intimei

venelor coronare ̂ centrulritmicităţii pentru ritmul

cardiac rapid al camerelorinimii 0tahicardia ventriculară1

ritmicităţii pentru ritmulcardiac lent al camerelor

inimii 0%radicardieventriculară1

Apiteliul scuamosal mucoasei

rectale

%ronhiale

%itomaniamaniacală

%itomaniadepresivă

Nimfomaniamaniacală

Nimfomaniadepresivă

,acientul vor%eşte $ncontinuu0logoreea1 persoană care $ndrugă verzi şi uscate#

scriitori#politicieni# (urnalişti#

predicatori

,acientul vor%eşte $ncontinuu

cu el $nsuşi incapa%il să-şiexprime 3!uxul de g"nduri4

,acienta a%ordează %ăr%aţiidirect tipul masculin de

o%iceifără ovulaţie# frigidă#

incapa%ilăde a avea un orgasm vaginal#

li%ido scăzut 03uneori sea(unge

doar la o aventură de onoapte41.

,acienta a%ordează%ăr%aţii $ntr-o manierătimidă# pasivă 0cupotenţial de succes maimare dec"t nimfo-maniaca1 are ovulaţie dareste frigidă 03uneori sea(unge doar la o aventurăde o noapte41.

a1 constelaţia maniacă sau şuiei dară

%1 constelaţia depresivă



1 ţ p

+eleul colului uterin şial porţiunii epiteliului

scuamos# releulepiteliului

scuamos al veziculeiseminale şi releul

epiteliului scuamos alintimei venelor coronare

^centrul ritmicităţii pentru

ritmul cardiac rapid alcamerelor inimii

+eleul epiteliului scuamal intimei arterelor

coronareşi centrul ritmicităţi

pentru ritmul cardialent al camerelor inim

0%radicardie ventricula

(onstelaţia post9mortem

depresivă

sunt tipuri speciale de constela

post-mortem# $n cazul $n care



dep es ă

9asanovismul maniaco-depresivşi nimfomania maniaco-depresivă

p #am%ele

con!icte au un caracter sexua

Lăr%at st"ngaciI con!ict de Lăr%at dreptaciI 9on!ict d

supărare teritorială supărare teritorial8emeie dreptaceI con!ict de 8emeie st"ngaceI con!ict didentitate identitate

8H $n releul

fenomen o%işnuit $n clinicile de

psihiatrie.

(onstelaţia agresivităţii

depresivedepresie tensionată agresiv faţ



p pdepresie tensionată agresiv faţde

propria persoană

m%ele tipuri de pacienţi agres

maniaci sau agresivi-%iomaniaciprecum şi pacienţii agresividepresivi tensionaţi sunt cazurifoarte comune. Line$nţeles căsimptomele 04%alanţa41 se potmodica $n orice moment de la

manie la depresie şi viceversa.



,ersoana anorexică are o constelaţie corticală.,acienta poate maniacă sau depresivă# $n funcţie de care parte cere%rală este

accentuată dreapta sau st"nga.

&rice 8H P,LB activ laperiferia corticală a

zonei de con!ict

teritorial din parteast"ngă

8H $n releulstomacului 0cur%ura

mică1# duetelor %iliare#%ul%ului duodenal sauduetele pancreatice

+eleul 08H1 mucoasei

+eleul 08H1mucoasei laringiale



e eu 0 1 ucoasestomacului 0cur%ura

mică ^ pilorul1#duetelor

%iliare# %ul%ului

duodenal şi duetelorpancreatice

(onstelaţiacasanovismului

+ l l l l i t i i l i i ii



+eleul colului uterin şial porţiunii epiteliului

scuamos# releulepiteliului

scuamos al veziculeiseminale şi releul

epiteliului scuamos alintimei venelor coronare

^centrul ritmicităţii pentru

ritmul cardiac rapid al

camerelor inimii0tahicardia

ventriculară1+eleul epiteliului

scuamos

al intimei arterelorcoronare

şi centrul ritmicităţipentru ritmul cardia

lent al camerelor inim

0%radicardie ventricula

timp $ntr o constelaţie post mortem după



timp $ntr-o constelaţie post-mortemşi

se g"ndeşte la lucruri care apar

dupămoarte 0nu neapărat după propr

moarte1.



Apiteliul scuamosal mucoaseilaringiale

Apiteliul scuamosal mucoasei%ronhiale

"c6iul stEng "c6iul drept

6i l " 6i l



+ l l 08H1 i t i f i t l

umătate

a lateralăa

corpuluivitros

umătate

a lateralăa

corpuluivitros Măduva

cere%rală

9ortex

"c6iulstEng

"c6iuldrept

0(umăta nazaretinei1

0(umătatea

laterală aretinei1

persoana de pe partea dreaptă 0şiinvers1.



"c6iţii pradei priveştespre lateral.

/n caul /n care răpitorul vinedin spate Apartea dreaptăimaginea răpitorului treceprin umătatea naală acorpuluivitros spre umătatea naalăa retinei.

@

$cuitatea viuală

prinfovea central is

ochilora1 partea cere%rală stEngă - pentru



am%ele (umătăţi stEngi ale corpuluivitros de la ochiul drept şi st"ng careprivesc spre partea dreaptă.

%1 partea cere%rală dreaptă - pentru

am%ele (umătăţi drepte ale corpuluivitros de la ochiul drept şi st"ng careprivesc spre partea stEngă.

. releele cere%rale occipitale alecortexului vizual# care conduc retina0fără $ncrucişare de la retină la creier1

a părţile occipitale drepte ale cortexuluivizual - pentru cele două (umătăţid l i i i

retina1# atuncipersoana suferă de

0$n legătură cumama sa1# după



ceea ce senumeşte4paranoia4. 9hiardacă cele două

con!icte depersecuţie au fostfoarte reale şiconrmate de altepersoane#pacientul

suspectează 4un%ăr%at $narmat $n

l ă i

cum a şi descris-o#ca şi cum 4i-ar sta

$n ceafă4. ceastai-a afectat

(umătatea dreaptăa retinei 0carepriveşte sprest"nga1 cu unimpact pe parteadreaptă a

cortexuluioccipital. 9u puţini $ i $

lăsa luminaaprinsă toată

5. c"nd şi-a ales unalt treseu spre



noaptea. ceastămanie apersecuţiei s-aoprit#

casă. c"nd diagnosticul

mamei a fost pus $n perspectivă.

$şa9numita maniapersecuţieiOparanoia

9 (onstelaţiacorte4ului viual

umătăţile drepteale retinelor

corect şiincorect

măsau



corect deoarecepacientul răspunde

$ntr-o manierăparanoică#

suspect"nd 3un%

ăr%at

$narmat

$nspatl

ofricăreală.

&4istă @ tipuride

. m%ele (umătăţi st"ngi



persecuţiedelirantă70regulile%alanţei nu

suntaplica%ile1I

5. m%ele (umătăţi st"ngiale retinelor 051care privesc

spre dreaptaIfrica din spate

i i d

ale retinelor 051care privescspre dreaptaIfrica din spate

privind unsu%iect 0$ncazuldreptacilor $nlegătură cu unpartener1

8H 0:1 cere%raldreapta pentru( ă ă il

spate privindun su%iect 0la

vitroase 0ochiulst"ng lateral#



dreptaci $nlegătură cumama saucopilul# $ntruc"t

(umătăţiledrepte aleretinei privescspre st"nga18H 01 cere%ralst"nga pentru

(umătăţilest"ngi ale

il

ochiul dreptnazal1 careprivesc spredreaptaI frica

din spate de unatacator saupersoană careeste o3pacoste4 0ladreptaciI

partenerul18H 0:1 cere%rald

stEngaciloreste

inversat.



(om5inaţie lo5 frontal9cortical \ lo5

occipital9cortical

(onstelaţia fronto9occipitală

a1 Achilaterală 0aceeaşiemisferă1

a1 Lilaterală 0emisferediferite1

*emeie Dr. con!ict deneputinţă <ăr5at 0tg . con!ictde frică frontală

*emeie 0tg. con!neputinţă <ăr5at Dde frică frontală



8H $n releul epiteliului scuamosal

ductelor tiroidiene

D.ex.I am%ele (umătăţi st"ngi ale retineiIfrica din spate 0$n 3ceafă41 de o

pro%lemă 0$nlegătură cu mama# copilul sau

partenerul# $nfuncţie de lateralitate1

D.ex.I cere%ral st"nga pentru corpurilevitroase drepteI frica din spate 0$n

3ceafă41 deun atacator 0$n legătură cu mama# copilul

saupartenerul# $n funcţie de lateralitate1

8H $epi

scuamo

)n cazul $n care pericolul p"ndeşte# at"t $n faţă c"t şi $n spate 0$n 4ceafă41#animalele

precum şi oamenii se simt 4$ncolţiţi4

)n cazul $n care o constelaţie fronto-occipitală implică am%ele emisfere 0$n diagonală1# animalul sau omul se simte 3$ncolţit4 ind# de asemenea# $ntr-o constelaţie schizofrenică uşoară 0regulile %alanţei nu sunt aplica%ile# $ntruc"t ,LB-uralunecă $n afara celor doua zone de con!ict teritorial1.



(onstelaţia fronto9occipitală

a (on8ictele corticale de au $sta nu vreau să aud-7



ceste con!icte de auz se referă at"t la con!ictele legate de persoane c"t şi la zonele con!ictelor teritoriale. )n primasituaţie acestea se supun regulii lateralităţii şi sunt experimentate $n legătură cu mama# copilul sau partenerul. )n cea de-a douasituaţie acestea se referă la con!ictele teritoriale masculine 0partea dreaptă1 sau feminine 0partea st"ngă1 şi# $n cazul $n caream%ele con!icte sunt de natură teritorială# acestea determină o constelaţie maniaco-depresivă $n conformitate cu regulile

%alanţei.9on!icte de auz# facultative# respectiv con!icte de auz legate de o persoană sau o pro%lemă# dar nu $n zona teritorială.D.ex. fosa craniană medie dreaptă pentru urechea st"ngă

a1 aparţine zonelor de con!icte teritoriale# d.ex. un cer% aude un 3adversar4 $n teritoriul său $nainte de a-l vedea.%1 con!icte legate de persoane $n cazul persoanelor dreptace asociate cu mama sau copilul 0pe %aza regulei lateralităţii1# d.ex. o

fetiţă $i spune mamei sale 0dreptace1 ceva ce aceasta nu doreşte să audă# ceea ce-i generează mamei un tinitus asociatcuv"ntului# $n urechea st"ngă.

)n cazul a două con!icte de auz active $n poziţii opuse la nivelul creierului# persoana se a!ă $ntr-o constelaţie a con!ictuluide auz. Deşi aceste tipuri de con!icte de auz se a!ă la acelaşi nivel $n creier şi prezintă aceleaşi simptome 0tinitus asociatsunetului sau tinitus asociat cuv"ntului1# acestea sunt foarte diferite.

9on!ictele de auz de tipul doi nu sunt con!icte teritoriale şi prin urmare nu pot cauza constelaţii teritoriale.



a1 Rgomote 0 tinitus1

%1 uzirea vocilorc1 Rgomote $ntr-o ureche# voci $n cealaltă ureche

Becţiune prin fosa craniană medie



2eritoriul masculinI $ntregul teritoriu. 2eritoriul feminin 0teritoriul interior1I d.ex. casa# copilul

sau sexualitatea

9on!ictI 3sta nu vreau să audJ4 0zgomot sau voce19ineva nu vrea să audă ceva 0a nu-şi crede urechilor1 dacă aude

ceva imposi%il 0zgomot sau voce1.

9on!ictele de auz pot implica con!icte teritoriale 0masculine saufeminine1# aceasta $nseamnă că lateralitatea st"ngă sau dreaptăeste doar $ntr-un mod limitat decisivă. )n acest caz regulile %alanţeise aplică.

%anie prin con8ictul teritorial Depresie prin con8ictulteritorial

accentuat pe partea stEngă accentuat pe parteadreaptă

9on!ictele de auz pot legate de persoane 0mamă# copil saupartener1# respect"nd regula lateralităţii. Deci acestea nu suntcon!icte teritoriale.

2initusul sunetuluiI sunete de ţiuit# v"("it sau sc"rţ"itI faza caI 2initus 0fără deteriorarea auzului1faza pclI ,ierderea auzului a acestor frecvenţe de sunet implicate

2initusul cuv"ntuluiI cuv"nt sau propoziţiefaza caI 9uv"ntul particular sau propoziţia se $nnge $n ureche0asemănător unui vierme $n ureche1paza pclI ,ierderea auzului frecvenţelor sunetelor din propoziţiefaza ca la am%ele urechiI persoana aude voci care vor%esc e cuea e $ntre ele.

ceastă situaţie a fost diagnosticată anterior drept schizofrenieparanoică. 9u un con!ict $n faza pcl# vocile dispar.

5 (onstelaţia con8ictului de miros& constelaţie a con!ictului de miros 0două con!icte de miros active $n poziţie opusă la nivelul craniului incluz"nd nervul

olfactiv1 are ca rezultat 3paranoia mirosului4. Din moment ce con!ictele de miros nu au legătură cu zonele con!ictelor teritoriale#acestea nu pot determina oprirea maturizării.

c (onstelaţia con8ictului de /mpotrivire9degust

cest tip de constelaţie este foarte des $nt"lnit şi are caracteristici specialeI Două con!icte de $mpotrivire-dezgust active 0$npoziţie interemisferică opusă la nivelul creierului1 determină simultan hipoglicemie 08H st"nga1 şi hiperglicemie O dia%et 08Hdreapta1. Aste denumit dia%et de tipul GG.'otăI dacă un con!ict se suprapune $n cealaltă emisferă cere%rală 0O con!ict central1# această situaţie nu reprezintă o

constelaţieJ 9onstelaţia %ulimieiI implică un con!ict teritorial

(onstelaţia



d (onstelaţia con8ictului talamusului

9u excepţia modicărilor diferiţilor parametri chimici şi sanguini# nu ştim $ncă dacă con!ictele talamusuluiPconstelaţiiletalamusului afectează $n continuare respectivele su%straturi organice sau cauzează şi alte modicări.

ţ5ulimiei

<ăr5at stEngaci con!ict de $mpotrivire *emeie dreptace con!ictde frică şi dezgust

+eleul hipoglicemiei 03centrul foamei41Gnsucienţă de glucagon

<ăr5at dreptaci con!ict de furieteritorială *emeie stEngace con!ictde identitate

+eleul mucoasei stomacului# ductelor%iliare# %ul%ului duodenal sau ductelorpancreatice

8oame datorită hipoglicemiei - greaţă 0vărsături1 datorită ulcerelor gastrice+egulile %alanţei nu se aplică. 8ără manie sau depresie# cu excepţia femeilor Btg. 0primul con!ict de

identitate1.

%an estarea (onţinutul *ocar Hamer /n *aa activă a con8ictului Afaa ($ *aa reolvării con8ictului L faa9 ,<0 n acest con8ictului creier 9 *H s mpat coton e 9 strugere postcon8ictuală Afaa ,( L vagotonia

ulcer 5iologic Aulcerare ,ro erare ce u ar regenerarea(ria epileptoidă


2imp3DH03 .

R.(.





,rogramvagotonic


& u t o n i e

'n8amaţii

epitelialescuamoase aleduetelorfaringiene

(on8ict frontal

legat de frică3de teamă teamade un pericolcare se

*ocar Hamer

frontal3dreapta.

0emnicaţie 5iologică lărgirea

ulceroasă a ductelor vec6ifaringiene A5ron6ii /m5unătăţeşte8u4ul de o4igen şi respiraţia.

#lcer /n vec6ile ducte faringiene3

#m8area mucoasei /n urul onei

ulcerate3 /n partea interioară aductelor faringiene. Drept reultat3apar c6isturi umplute cu lic6id /nductele faringiene

Jn mediastin



faringieneA/n timpul faeipostcon8ictuale3aşa9numita5oală Non9Hodgkin0ensi5ilitate /nconcordanţă cumucoasaesofagiană7

care se /ndreaptă directspre noi şi decare nu putemscăpa. Dee4emplu3con8ictul friciid

#lcer /n vec6ile ducte faringiene3care sunt căptuşite cu epiteliuscuamos. Durere uşoară /n onagEtului.

ductele faringiene. Jn mediastinAcavitate anatomică cuprinsă /ntre ceidoi plămEni3 care conţine inima3timusul3 esofagul3 aorta şi canalultoracic c6isturile pot afectadiafragma. Jnainte3 aceste c6isturi3detectate numai de medicina

ţi lă / ti l f i d

Hamer Noua Medicina Germana

Documents

Transcript of Hamer Noua Medicina Germana