: ii{ .l

DORU CIUCESCU

V,A

BATRANUL$r

CT]BA

ffi$$$$ffifiH**

,,plaza ^de

Ia Revoluci6n,,,o cuv6ntare in stil "el lider maximo,,

$i... o lozincd ineditiCa orice metropold, Havana (,,Habana,,-cum spun localnicii) are zone d. frr.r".riiirr.dar qi de ascuns sub preq, ;; 'pia[a

Revolufiei("Plaza de Ia Rerrotu"iOrr,i;'irrtra in majoritateacircuitetor ruristice :]? ";p;;ui"i .uUu neze. peo suprafa{i de 72.000 d; metri pat*tr, f".pentru o asisten{d {e peste, un milion deoameni, unde "el lider -u"i-o; " "'ii"i,

discursuri interminabile, ;; proslivir e apoliticii partidului unic' qi- o" infierare aacliunilor {drilor inamice, iundtoare, "u celeale lui Adolf Hit]er, i" l;; ,a"urO sloganuri degenul: " lViva

. Fidel Curtro ti, am auzit oinjurdturd inedita p"n*u""riin", stupefiantd,rostitd in spaniola, franceri-;i englezd,, ca sdfie infeleasd de "ai.nui_uryi"Oin cei prezenfi:"lChupa mi culo, Fidel Curirol,,, ,,Suce

moncul, Fidel Castro ! ", ',Su"t --

Ly ass, FidelCastro ! ", anevoi" a" t.uO,.rr...-Ora 7 ,00. Vineri, prima zi intreagdpetrecutd in Cuba. ne post j" ."u. degteptdtor,telefonul din camera hotelului a sunat:- "lBuenos dias!"

- " lBuenas dias... ELdd... buenos dias,gracias!" am rdspuns eu, fbc0nd din start o

greqeald elementard in limba spaniolS, deincepdtor, deoarece "dia" este o exceplie, deqiso terminl cu "a", cuvAntul este de genmasculin.

M-am sculat febril, cu g6ndul sd nuirrtirziu la "the city tour of Havana", pentrucare "the pick up" era prevdzut Ia ora 8,30. Era

lrrima diminea[5 petrecutd in cea mai mareirrsul6 din Marea Caraibilor qi inainte de toaternr ieqit pe balcon, de unde se deschidea o

largd panoramd a avenidei Maceo (Jos6Antonio de Ia Caridad Maceo y Grajales),rlcnumitd neoficial Malec6n (Dig), cu doudbcnzi de circulafie pe fiecare sens, esplanad[irrtinsb pe o lungime de opt kilometri de-alungul coastei maritime a Havanei.

Mai vdzusem un drum asemdndtor inligipt, la Alexandria, denumit bulevardul 26Iulie gi neoficial Cornipa, dar mult mai mare inIoate privinlele, cu trei benzi pe fiecare sens.

1rc o lungime de peste 16 kilometri, cdt despretrafic, diferenla era de la unul sufocant, bard lalrirr5, la unul deqertic; mai tdrziu am aflatcxplicafja: in Cuba carburanlii se v6nd doar inpcso convertibil (C.U.C.), egal cu aproximativLnr euro, de circa 25 de ori mai mare decdt

lrosoul (C.U.P .)utilizat la plata salariilor.in dreapta, 1a circa doi kilometri,

orizontul era mdrginit de farul ("el faro") inalt

de 48,5 metri construit pe zidul castelului CeiTrei Regi Magi din Morro (,,Castillo de losTres Reyes Magos del Morro,i;, cea mai vechefortdreaf d din Cuba, far devenit aldturi de|."dy_:l Capitoliului qi statuia de bronzGiraldilla (copie redusd a giruetei Giralda dinvdrful turnului omonim din-sevilla) unul airri.esimbolurile Havanei.

La stdnga vedeam o parte dinconglomeratul de clddiri impozant" uf "cartierului Vedado, dintre care se distingea

cea mai inaltd {i1 tot oraqul, "edificio f,o.rlul,,cu cei 121 metri indlfime, av6nd 3g etaj e qi 37iapartamente. Trotuarul opus era md.rgirrit d. ,rn{ig de proteclie inalt cam de 1,SO ,Jtri ;i;r;;de cfuca un metru, care in z,iua aceea p6,reainutil, valurile fdcdnd un clipocit ' abiiperceptibil la contactul cu blocurile stancoase,acoperite pe alocuri de mugchi vegnic verzi.La orizont, un vapor se indrepta sprenord-est, poate spre Miami, aflat doar G odistan!5 de aproximativ 370 de kilometri, pecel5lalt {drm al Str6mtorii Florida, prinmijlocul cdreia trece Tropicul Racului.

Degi era ianuarie, atmosf era pdreaestivald, de iulie-august, unul din motivelepentru care plecasem de la frigul hibernal dinRomdnia, cu destinalia Cuba, dupd ce amtraversat o mare parte din Europa p i totOceanul Atlantic..Am cobordt la parter pentru

6

micul

dcjun ("desayuno"), curios sd iau contact cubucdtdria local6. Am citit meniul ("menri") dincare doar denumirile in spaniold sunau cdt decAt cubaneze: "ensarte de embutidos y quesos"( l'rigdruie cu mezeluri qi brdnzeturi), "tarta deirtfn" (tartd cu ton), "rollito de jam6n y queso"(rulou de jambon qi brdnzd). Satisfaclia cearnai mare mi-a provocat-o papaia, fiuctul cupulpa roz-oranj, deosebit de suculentd qi dedulce, caracteristic tuturor {drilor de la tropice.

La masa aldturatd stdtea un bdrbat devdrstd miljocie, cu pdrul negru qi fir gros, ca alchinezilor, destul de lung pentru a fi dat pespate, cu o fafd de european, albd ca smdntdna,ochi albagtri, buze groase, lipsit biologic debarbd gi mustdli, destul de inalt, imbrdcat cuun tricou rogu cu mdneci scurte pe care scriaSalvador Allende. Am intrat in vorbd cu el inenglezd. qi. spun6ndu-i cd sunt din RomAnia, a

inceput sd-mi vorbeascd in limba lui Mihai[]minescu, ba chiar utiliz6nd bucureqtinisme:p-acilea, p-acolo !

- MA cheamd Fideloso AlejandroCastrado.

- Am inteles bine, Castrado?- Adicd emasculat. Nu md deranjeazd

numele, nu l-am schimbat, dar vi asigur cdsunt "un macho fuerte" 1, cum se spune inspaniold.

t BArbat puternic

- Am avut o simpld curiozitatelingvisticd. Continuali, vd rog!

- Tatdl meu, membru al PartiduluiComunist Chilian, a fost impuqcat in seara zileide 11 septembrie 1973...

- I 1 septembrie?- Da, a mai fost un fel de "nine-eleven",

inainte de cel din 2001. in acea zi, in palatulLa Moneda inconjurat qi bombardat de for{elearmate conduse de generalul Augusto Jos6Ram6n Pinochet Ugarte, conducdtorul lovituriide stat, s-a intdmplat o mare tragedie:preqedintele comunist Salvador Allende, dupdce a {inut o cuvAntare la radio, s-a sinucis cuun pistol automat AK-47, pe patul cdruia erascris: "Bunului meu prieten Salvator Allende,de la Fidel Castro".

- Am auzit cd, apoi generalul Pinochet adizolvat partidele politice, instituind odictaturd militard,, el autoproclamdndu-se drept"qef suprem al na{iunii".

- A$a este. Apoi, la ordinul lui, au fosttorturati peste 28.000 gi omordli aproape3.000 de opozan{i politici, printre care qi tat6lmeu.

- Ooo, ce gtozd,vie! am exclamat.- Mama mea a reugit sd fugd de acasd,

ludndu-md gi pe mine, eu avdnd atunci doargase ani. Am traversat Munlii Anzi qi junglaamazoniand din Brazilia. Aga am ajuns in SaoPaulo, de unde un vas sovietic ne-a luat, iar pe

noi ne-a ldsat in portul Constanta. La Bucureqtiam invdfat in limba romdnd la $coala generalSou clasele I - X nr. 20I, care, aqa cum am aflatnrult mai tdrziu, a devenit in I990 Liceulteoretic bilingv "Miguel Cervantes". in 1978am plecat in Fran{a...

- De ce?- Mama mea incepuse sd fie alergicd la

clictatura comunisto-ceaugistS, cu portretul"geniului Carpa{ilor" pe prima pagind a tuturorziarelor qi manualelor qcolare, precum gi culungile cozi din fafa "alimentarelor".

- Am inteles.- Cum spuneam, am plecat in Fran{a,

uncle am beneficiat de ajutorul unor orgamzaliincguvernamentale pentru refugiali. Dupd ce amabsolvit $coala Superioard de Mine din Paris,am plecat in Canada, unde acum lucrez la ocompanie minierd. Am venit intr-un concediucle doud sdptdmdni in Cuba pentru a scdpa del-rigul de minus 20 de grade Celsius. Sofia a

rdmas acasd cu cei doi copii at mei, catetrebuie sd meargi la qcoald.

- Pinochet a murit, am incercat sdscurtez biografia domnului Fideloso.

- Pinochet a fost inldturat de la putere pel1 martie 1990 qi a murit la 9l de ani, pe 10decembrie 2006, in urma unui atac de cord,fdrd a fi suferit vreo condamnareiudecdtoreascd pentru crimele comise.

... Ora 9,T5. impreund cu domnul

Fideloso agteptam autocarul pentru turuloraqului Havana, dar... aveam nevoie derdbdare. Recep{ionerul ne-a linigtit:

- Dacd autocarul nu vine pdn6 la ora9,30, voi da telefon la agenlia de voiajrespectivS.

- Agenf ia este privatd sau de stat, aintrebat domnul Fideloso tot in englezd,, ca sdinfeleg gi eu.

- Toate companiile din Cuba aparf instatului, inclusiv hotelul "Terral " in carelocuili.

- Aaa... a$a se lucreazd la stat in toatdlumea, cu vitezd, redusd! a remarcat cetdteanulcanadian.

- "Terral" are vreo semnificajie in limbaspaniol6? l-am intrebat pe omul de la recepfie,ca sd schimb subiectul vddit stdnjenitor pentruel.

- "Terral" este briza venitd dinspre uscat,dinspre "tierra" cum se spune in spaniold, spremare, in timp ce briza in sens invers senumegte "brisa".

- Pute{i sd ne spunefi care este salariuldumneavoastrd lunar? l-a intrebat domnulFideloso.

- AAd... circa 400 de pesos, ad,icd, l6pesos convertibili... AaA ... I6 euro.

- Afa de pulin! am exclamat ?ntr-un glaseu gi canadianul.

- Mdcar noi, cubanezji, rdmdnem cu

l0

mAndria cd pesoul converibil este mai mare

decdt dolarul american, a intervenit intr-oenglezd stdlcitd un taximetrist, care aqtepta un

client in holul hotelului, eu neddndu-mi seama

dacd a vorbit serios ori a glumit.- Am mai vdztt mdndria aceasta la ruqii

din Siberia, pe timpul lui Mihail SergheeviciGorbaciov, cdnd rubla era mai mare decdt

dolarul american, dar, spre uimirea 9inemulfumirea multora de acolo, mai micd decAt

guldenul olandez, moneda unei ldri mult mai

mici ca teritoriu, mi-a scbpat o remarc6'- Aaa... a venit autocarul pe cate il

aqteptaJi, ne-a anunlat receptionerul, mullumit,,. put", cd s-a terminat aceastd conversalie'

M-am urcat intr-un autocar nou-noufchinezesc, marca "Yutong" . Lingd mine s-a

asezat domnul Fideloso, c6... doar eram

cunogtinle vechi.... Autocarul s-a oprit intr-o parcate

situatd in apropierea intersecfiei dintre strada("calle") Aranguren qi bulevardul ("avenida")Paseo. Lume multd, in special turigti cu br[{ardde "al1 inclusive".

Am auzit fragmente drn prezentarea inenglezd a ghidei:

Pia{a Revoluliei, fosta Pia!a Civic6,este pe locul 31 in lume ca mdrime ("') Inmijlolul piefei se observd Monumentul Jos6

Marti. Turnul, in formd de stea cu cinci colJuri,are o iniltime de 109 metri, dupi un proiect al

11

arhitectului Enrique Luis Varela (...) Aldturi segdseqte o statuie inalti de 18 metri a lui JosdMarti, realizatd, pe loc de sculptorul cubanezJuan Jos6 Sicre (...) De la nivelul bazeiturnului, l6ng5 statuia lui Josd Marti, veli aveao priveliqte de aproape 300 de grade a piefeiRevolutiei. De la dreapta la stdnga veli vedeacl6dirile Teatrului Na{ional, Ministerului deInterne, Ministerului Comunicatiilor liInformaticii, Bibliotecii Nalionale, precum qiacoperigul edificiului care ad6posteqteconcomitent sediile Consiliului de Minigtri,Preqedenliei gi Comitetului Central alPartidului Comunist Cubanez.

- Se vdd doud portrete murale enorme, atemarcat un turist.

- Cel mai depdrtat este portretulargentinianului Ernesto Rafael Guevara de laSerna, cunoscut mai mult sub denumirea deChe Guevara. Alaturi este scris: "iHasta lavictoria siempre !", adicd "Pdnd la victoriaetern6!" Este una dintre expresiile favorite alecunoscutului revolulionar internafional. tn planmai apropiat este portretul altui revolutrionar,mai pu{in notoriu, al cubanezului CamiloCienfuegos. Inscriplia aldturatd continecuvintele: "Vas bien, Fidel". in traducereliberd ele inseamn6: "Ai dreptate, Fidel" sau"Tu eqti bine, Fidel". Este rdspunsul dat pe 8ianuarie 1959 de Camilo Cienfuegos, cdndFidel Castro, imediat dupd o cuvdntare, l-a

12

intrebat: "aVoy bien, Camilo?", adic6, intraducere liberS: "Am dreptate, Camilo?" ori"Sunt bine, Camilo?" Ambele monumentemurale au fost realizate de sculptorul cubanezEnrique Avila.

- Mul{umesc, am inJeles.- N-am terminat. In spatele portretului

lui Che Guevara este cl6direa Ministerului deI nterne, care a addpo stit qi Mini sterulIndustriilor, condus in 1959, pentru o scurt6perioad6, de Che Guevara. De asemenea, inspatele portretului lui Camilo Cienfuegos.esteclSdirea Ministerului Comunica{iilor qi

Informaticii.- inc[ o dat6. mul[umiri.- De sus, de l6ngi statuia lui Jos6 Marti,

Fidel Castro, acum la vdrsta de 8l de ani, a

{inut cuvAntdri cu diferite ocazii, inclusiv pe 1

Ianuarie, declaratd din 1959 drept ZiNaf ional5. Tot aici, pe 22 decembri e 1961,f igura istoricb a revolu{iei noastre a rostit undiscurs referitor la sfdrqitul campaniei dealfabetizare, la care au participat 271.000 decadre didactice, brigadieri din organtzalia"Patria sau moartea", voluntari din popor, cdndCuba a fost declaratd "teritoriu fdrd'analfabeJi". Cu siguran{d, dumneavoastrd atiauzit despre aceasti mare realizare a

revolu{iei, nu-i aqa?- Aaa. continuaJi.., vd rog, s-a auzit o

voce din grupul de turiqti.

13